UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

 

Uniunea Europeană între speranțe și anxietăți. Europa viitorului: uniune politică, economică sau spirituală?

În cadrul programului de cercetare științifică intitulat Istoria recentă și anticiparea viitorului, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului se adresează mediului academic cu invitația de a genera împreună o dezbatere la nivel național care să contribuie la construirea unei viziuni românești pentru Conferința privind viitorul Europei, inițiativa Consiliului Uniunii Europene, a Comisiei Europene și a Parlamentului European.

Obiectivul primordial este încurajarea unei analize capabile să abordeze problemele economice, sociale, culturale, educaționale cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană și să faciliteze elaborarea unei strategii capabile să valorifice progresul științific și tehnologic, într-o perspectivă umanistă.

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

Prima contribuție la dezbaterea națională pe care ISACCL o inițiază îi aparține președintelui Emil Constantinescu, în mandatul căruia au început negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

Emil Constantinescu

Europa viitorului: uniune politică, economică sau spirituală? »»»

 

Se pare că provocările prezentului sunt atât de presante şi importante, încât, de multe ori, suntem obligaţi să formulăm un răspuns înainte de a ne confrunta cu semnele unui viitor care stă mai ales sub semnul incertitudinii. Între timp, însă, lumea se schimbă rapid în jurul nostru. A vorbi despre un mod în care Uniunea Europeană poate înfrunta mileniul 3 înseamnă, în primul rând, o provocare intelectuală...

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

Europa der Zukunft: politische, wirtschaftliche oder geistliche Union? »»»

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

L’Europe de l’avenir : union politique, économique ou spirituelle ? »»»

Istoric si filozof al culturii, profesor de istoria modernă a României și istoria modernă a Europei, Victor Neumann a acceptat invitația Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului de a participa la dezbaterea academică privind viitorul Europei.Cercetările sale se concentrează pe multi- și interculturalitate, cosmopolitism în studierea istoriei Europei Centrale și de Est.

VICTOR NEUMANN Europa şi conceptul de identitate multiplă, O idee despre avangarda viitorului

Victor Neumann

Europa şi conceptul de identitate multiplă »»»

 

Este istoria Europei suma istoriilor ei particulare? Există o contradicţie ireconciliabilă între idealul pacifist şi cosmopolit al secolului luminilor şi mythos-ul naţional, separatist, al romanticilor ? Ce pondere are ideea naţională în societatea contemporană a Europei? Au fost depăşite consecinţele tragediilor secolului al XX-lea? Este multiculturalitatea o politică a recunoaşterii ? Cum anume contribuie dialogul plurilingv şi transcultural la definirea europeanului? Ce înseamnă asumarea ambivalenţelor culturale? Are Europa o identitate multiplă ? Dacă da, ce semnificaţii incumbă conceptul de identitate multiplă? Este necesară remodelarea conceptului de naţiune în contextul în care aspiraţia politică proclamă unitatea Europei?

Director al Institutului de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; membru al Consiliului Consultativ al ISACCL; fost ambasador al României în Azerbaidjan (1998-2003) și Turkmenistan (2004-2007); laureat al premiului „Nicolae Iorga” al Academiei Române, prof. dr. Tasin Gemil a acceptat invitația de a participa la dezbaterea academică privind viitorul Uniunii Europene, găzduită de platforma Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Occident şi Orient la început de mileniu Prof.dr. Tasin Gemil

Prof.dr. Tasin Gemil

Occident şi Orient la început de mileniu »»»

 

În secolele XI-XIII, lumea occidentală-creştină şi cea orientală-islamică au intrat în contact direct şi sistematic, pe multiple planuri. Mai bine zis, desfăşurarea unor procese complexe şi de lungă durată a împins cele două lumi una către cealaltă. Faptul a avut consecinţe din cele mai însemnate pentru destinul întregii omeniri. Lumea modernă datorează mult mai mult lumii de la începutul mileniului doi, decât se crede în mod obişnuit. Nu este exagerată afirmaţia că, fără convulsiile umane uriaşe din primele veacuri ale mileniului ce de curând s-a încheiat, nu ar fi fost posibile schimbările şi progresele din secolele următoare care, în mod curent, sunt apreciate drept temeiuri ale civilizaţiei moderne.

Corin Braga este profesor universitar de literatură comparată și prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, România, membru corespondent al Academiei de Științe din Buenos Aires, Argentina, membru al Academia Europaea, vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Generală și Comparată și vicepreședinte al Centrului de Recherches Internationales sur l'Imaginaire (CRI2i). A coordonat Enciclopedia imaginarilor din România, în cinci volume (Polirom, 2020).

Corin Braga Imaginarii europene și patrimonii culturale

Corin Braga

Imaginarii europene și patrimonii culturale »»»

 

Deşi este un continent mic ca întindere geografică, Europa a făcut posibilă, în ultimele milenii, emergenţa unui număr impresionant de limbi, culturi şi civilizaţii. Această diversitate reprezintă o bogăţie şi în acelaşi timp o provocare: cum ar putea fi armonizate şi integrate toate aceste identităţi locale, regionale şi naţionale, fără a le distruge, ci mai degrabă a le conserva şi a le întări? Conceptul unei Europe unificate, în special după experienţele traumatice ale războaielor mondiale, lucrează, într-adevăr, la nivelul conştiinţei colective, dar şi al proiecțiilor inconştiente ale locuitorilor continentului. Aceasta explică succesul planului originar al fondatorilor Uniunii Europene şi procesul în desfăşurare de adeziune a unor noi ţări provenind din vechiul bloc comunist sau din alte spaţii geo-politice.

Profesor universitar, specializat în filosofie contemporană și logică generală, în Germania Federală și SUA, Andrei Marga a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai cu cele mai multe mandate (1993-2004 și 2008-2012), asigurîndu-i acesteia reforma de modernizare și înscrierea în sistemul internațional. A fost numit consultant al unor instituții culturale și universitare în China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria.

Institut Levant Viitorul Uniunii Europene Andrei Marga

Andrei Marga

Viitorul Uniunii Europene »»»

 

După cotitura istorică din Europa, din jurul anului 1990, lumea s-a schimbat profund în direcția democratizării. A urmat o nouă schimbare a lumii în jurul anului 2010, care a dus la o nouă configurație geopolitică. Iar, în urma pandemiei din 2020, lumea se schimbă din nou într-o direcție pe care o imprimă geometria variabilă a supraputerilor.

Anticiparea că lumea a intrat în schimbări continue s-a confirmat din plin (detaliat în A. Marga, Schimbarea lumii. Globalizare, cultură, geopolitică, Editura Academiei Române, București, 2013). Nimeni nu se poate sustrage acestor schimbări ce încap în biografia unei generații.

Doamna ambasador Luminița Odobescu, Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană, a acceptat invitația Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului de a se alătura dezbaterii academice despre viitorul Europei.

Viitorul Europei e în mâinile noastre! Luminița Odobescu

Luminița Odobescu

Viitorul Europei e în mâinile noastre! »»»

 

Începutul anului 2020 aducea în atenția europenilor un proces de reflecție și schimbare prin intermediul unei campanii la scară largă de implicare a cetățenilor – Conferința privind Viitorul Europei. Odată cu începerea unui nou calendar legislativ la Bruxelles, cu o nouă Comisie Europeană și un nou Parlament European, accentul urma să se pună pe priorități politice, precum schimbările climatice și tranziția verde, digitalizarea, bugetul multianual al Uniunii, consolidarea coeziunii, rolul Uniunii Europene pe plan global, dar și, în contextul Conferinței, pe implicarea întregii societăți în conturarea unei Uniuni Europene mai democratice, mai incluzive și mai aproape de cetățeni.

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?

Conf. dr. Puiu Haşotti Ministrul Culturii 2012 Membru al Consiliului Consultativ al ISACCLConf. dr. Puiu Haşotti
Ministrul Culturii 2012
Membru al Consiliului Consultativ al ISACCL

 

Politicile comune de securitate ale Uniunii Europene »»»

Prof. dr. Corin Braga Decan al Facultăţii de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-NapocaProf. dr. Corin Braga
Prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

 

Uniunea Europeană, o rețea interculturală care respectă și pune în valoare
„bio-diversitatea culturală” »»»

Prof. dr. Tasin Gemil Institutul de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Membru al Consiliului Consultativ al ISACCLProf. dr. Tasin Gemil
Institutul de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Membru al Consiliului Consultativ al ISACCL

 

Europa actuală nu mai este de mult Europa creștină (catolică) din evul mediu și nici măcar cea din vremea când a fost înființată Uniunea Europeană »»»

Prof. dr. Victor Neumann Istoric și filosof al culturii Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din TimișoaraProf. dr. Victor Neumann
Istoric și filosof al culturii
Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara

 

De trei decenii aștept o dezbatere amplă și profesionistă pe această temă fundamentală »»»

Prof. dr. Adrian Severin Ministru de Externe 1996-1997 Europarlamentar 2009-2014Prof. dr. Adrian Severin
Ministru de Externe 1996-1997
Europarlamentar 2009-2014

 

Cum îi putem reconcilia pe urmașii Romei cu cei ai Bizanțului? »»»

Prof. dr. Gheorghe Schwartz Decan al Facultății de Științe Umaniste și Sociale, Universitatea „Aurel Vlaicu” din AradProf. dr. Gheorghe Schwartz
Decan al Facultății de Științe Umaniste și Sociale, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

 

Realizarea unui echilibru între vechii și noii membri UE »»»

Prof. dr. Ladislau Gyemant Istoric, specialist în istoria modernă și contemporană a Europei O Europă concepută eminamente ca un factor de unitate, civilizație și ponderat progresProf. dr. Ladislau Gyemant
Istoric, specialist în istoria modernă și contemporană a Europei

 

O Europă concepută eminamente ca un factor de unitate, civilizație și ponderat progres »»»

Opiniile prezentate sunt un răspuns la invitația adresată membrilor mediului academic de a contribui la dezbatere. Ele au fost publicate în ordinea în care ne-au fost transmise.

Conferința privind viitorul Europei

Este o platformă digitală dedicată cetățenilor europeni, prin care aceștia sunt invitați să-și exprime ideile și sugestiile despre cum ar trebui să arate viitoarea Uniune Europeană, într-un efort de participare colectivă la reforma structurală a UE. Conferința a apărut într-un context aparte, inițial platforma trebuia lansată în mai 2020, dar, întrucât la momentul respectiv, majoritatea statelor europene se aflau în stare de urgență, s-a decis amânarea lansării până în mai anul acesta.

Platforma a devenit activă încă din 19 aprilie, iar în 9 mai 2021, prima zi oficială a Conferinței în desfășurare, găzduia deja aproximativ 10 000 de participanți, 2400 de idei, 3500 de comentarii și peste 450 de evenimente înregistrate și planificate, semn că cetățenii europeni și-au luat misiunea în serios și au început să lanseze idei care să conducă la crearea unei Uniuni Europene mai verde, puternic digitalizată și, mai ales, rezilientă.

În viitorul apropiat, urmează să aibă loc prima Întâlnire plenară a Conferinței, iar din toamnă se va da drumul Panelurilor cetățenești organizate pe regiuni.

9 mai 2021. Ziua în care a început construirea viitorului Europei

9 mai 2021. Ziua în care a început construirea viitorului Europei »»»

Discursurile prilejuite de sărbătorirea Zilei Europei nu puteau ocoli tema acestui efort considerabil, menit să dea un suflu nou Uniunii Europene: Conferința privind viitorul Europei. Adunați în hemiciclul Parlamentului European la Strasbourg, reprezentanții principalelor instituții europene, ai Președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene și ai Comitetului Executiv al Conferinției au lansat mesaje pline de speranță într-un viitor mai luminos al Uniunii Europene, veritabile îndemne la unitate și cooperare în aceeași direcție de interes, dar și o mai puternică unitate în fața crizelor și provocărilor, unele dintre ele încă în desfășurare.

Ursula von der Leyen Președintele Comisiei Europene Această Conferință nu este un panaceu sau o soluție pentru fiecare problemăUrsula von der Leyen
Președintele Comisiei Europene

Această Conferință nu este un panaceu sau o soluție pentru fiecare problemă

Trebuie să fim sinceri că această Conferință nu este un panaceu sau o soluție pentru fiecare problemă. Părerea mea este că Europa a funcționat mai bine atunci când mecanismul său a fost inversat. Suntem cei mai curajoși atunci când ne stabilim un obiectiv ambițios sau trebuie să acționăm din necesitate – deseori fără competență sau precedent. Aceasta este Europa care face față provocării, Europa care acționează pentru că trebuie acționat.

Emmanuel Macron Președintele FranțeiEmmanuel Macron
Președintele Franței

Trebuie să redevenim o comunitate de mari oameni de știință, mari antreprenori, mari artiști și mari industriași, pentru că această producție, și actul de a crea pe teritoriul nostru, înseamnă garantarea suveranității noastre, protejarea modelului nostru și a valorilor noastre

Trebuie să insuflăm o nouă viață democratică instituțiilor noastre și să construim acea încredere ce se găsește în Europa printre cetățenii noștri (...). Nu cred că vom avea o Europă actuală dacă nu realizăm că nu suntem doar o piață de consum foarte mare, ci si că trebuie să devenim din nou producători. Trebuie să redevenim o comunitate de mari oameni de știință, mari antreprenori, mari artiști și mari industriași, pentru că această producție, și actul de a crea pe teritoriul nostru, înseamnă garantarea suveranității noastre, protejarea modelului nostru și a valorilor noastre.

David Sassoli Președintele Parlamentului European Trebuie să mergem mai departe cu acest exercițiu de democrație fără precedentDavid Sassoli
Președintele Parlamentului European

Trebuie să mergem mai departe cu acest exercițiu de democrație fără precedent

Să construim împreună o Europă mai puternică, mai rezilientă, mai democratică și mai unită. Trebuie să mergem mai departe cu acest exercițiu de democrație fără precedent. Instituțiile și cetățenii, instituțiile și societatea civilă, instituțiile europene și instituțiile naționale – toate trebuie să lucreze împreună, pentru că o altă lecție a crizei este că suntem toți parte a aceluiași întreg; Uniunea Europeană nu înseamnă doar Bruxelles, ci înseamnă parlamente naționale, guverne naționale și regiuni, care sunt foarte importante în viața țărilor noastre. Toți trebuie să se simtă implicați în acest proces și noi vrem să lucrăm cu ei.

Antonio Costa Premierul Portugaliei Reprezentantul Președinției portugheze a Consiliului Uniunii EuropeneAntonio Costa
Premierul Portugaliei
Reprezentantul Președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene

Conferința privind viitorul Europei trebuie să se concentreze pe femeile și bărbații Europei. Ce-i deranjează pe acești oameni? Ce-i face să viseze?

Această lansare oficială a Conferinței privind viitorul Europei este un mesaj de încredere în viitor, pe care vrem să-l transmitem tuturor cetățenilor Europei. Dacă vrem ca Europa să aibă un viitor, aceasta trebuie să construiască bazându-se pe puterile sale și ale cetățenilor săi. Avem nevoie de mai mult decât doar anumite părți. Avem nevoie să asigurăm larga participare a cetățenilor. Acesta este un punct cheie. Conferința privind viitorul Europei trebuie să se concentreze pe femeile și bărbații Europei. Ce-i deranjează pe acești oameni? Ce-i face să viseze?

Consolidated concerns at EU level for environmental protection »»»Preocupări consolidate la nivelul Uniunii Europene pentru protejarea mediului »»»

Uniunea Europeană se transformă de la an la an într-un actor extrem de preocupat de protecția mediului și atenuarea condițiilor care favorizează apariția mult-temutelor schimbări climatice. Odată cu lansarea Pactului Verde în 2020, conglomeratul european face eforturi consistente pentru atingerea neutralității în materie de emisii de dioxid de carbon, angrenând în aceste acțiuni principalele domenii ale politicilor comune: transporturile, energia și mediul. În încercarea de a ajunge la o economie durabilă, în care creșterea economică nu va mai fi cuplată cu utilizarea de resurse, iar sursele de energie regenerabilă vor fi utilizate în mod regulat, instituțiile europene fac pași mici, dar siguri pe calea gestionării acestor aspecte și din punct de vedere programatic.

Institut Levant - Prima reuniune plenară în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei

Prima reuniune plenară în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei »»»

Pe 19 iunie 2021 a avut loc prima sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, la aproximativ 1 lună și jumătate de la lansarea sa oficială. Construită ca o platformă de exprimare a cetățenilor, în care aceștia să prezinte puncte de vedere și să organizeze dezbateri pe teme de interes pentru dezvoltarea viitoare a Uniunii, Conferința privind viitorul Europei a strâns până în prezent 18.129 de participanți, care și-au exprimat 4.816 idei și au organizat 1.166 de evenimente.

UNIUNEA EUROPEANĂ ÎNTRE SPERANȚE ȘI ANXIETĂȚI Europa viitorului, uniune politică, economică sau spirituală?