Natur-Culturalia vol. V

Dan GRIGORESCU (editor coordonator), Editura Vergiliu, 2024, 212 pp

ISBN 978-606-8930-23-7

Natur-Culturalia, publicație anuală a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizația Levantului, confirmă în cel de al 5-lea volum scopul asumat: acela de a transmite cititorilor pagini interesante din cele două capitole luminoase ale vieții: natura şi cultura. Și în acest volum, articolele incluse compun un mozaic de fapte din natură, din istorie şi cultură, încărcate de semnificații care le relevă confluența, îmbogățind cunoașterea.

Autori:

Paulina ANASTASIU ● Dan GRIGORESCU ● Constantin HAITĂ ● Liviu Mihail IANCU ● Mihai-Bogdan MARIAN ● Daniela MIHAI ● Ana-Maria RĂDUCAN ● Mihai RĂDUCĂ ● Ioana-Minodora SÎRBU ● Marius SKOLKA ● Aurel-Daniel STĂNICĂ ● Iuliana TITOV ● Marian TUDOR ● Mihaela URZICEANU ● Valentina VOINEA

Preț: 179,68 lei

Natur-Culturalia vol. V Dan GRIGORESCU (editor coordonator), Editura Vergiliu

 

Prezentarea volumului:

Paulina Anastasiu, Ioana-Minodora Sîrbu, Mihaela Urziceanu: Rarități floristice din Dobrogea

Articolul celor trei autoare de la Grădina Botanică din București prezintă lista speciilor de plante din flora spontană a Dobrogei, cu menționarea speciilor protejate la nivel european în programul „Natura 2000” și a speciilor periclitate incluse în Lista roșie a României.

Marius Skolka: Fluturi și schimbări climatice

Articolul conferențiarului de la Universitatea „Ovidius” din Constanța prezintă observații originale în privința impactului pe care schimbările climatice îl au asupra celei mai bogate faune în privința numărului de specii din Dobrogea - fauna de lepidoptere.

Valentina Voinea: Limbajul gesturilor în plastica Hamangia

Autoarea, cunoscut arheolog în cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța, prezintă semnificațiile religioase și sentimentale pe care le recunoaște în obiecte de artă ale Culturii Hamangia: statuetele „Gânditorului” – imaginea iconică a acestei culturi și două piese descoperite într-o așezare neolitică de la Cheia și în Peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei.

Aurel-Daniel Stănică: Noviodunum și cercetările arheologice din anul 2022

Autorul, cercetător științific I la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea prezintă rezultate ale unor recente cercetări arheologice în cetatea romano-bizantină și medievală de lângă Isaccea.

Constantin Haită: Cercetarea geoarheologică a siturilor preistorice din Dobrogea

Cunoscutul geoarheolog de la Institutul National de Istorie din București prezintă succint rezultatele unor proiecte de cercetare pluridisciplinară asupra preistoriei Dobrogei, între care „Proiectul Chronos”: cronologie și interacțiuni umane în eneolitic și „Proiectul Delta du Danube” asupra evoluției comunităților eneolitice, dezvoltat împreună cu cercetători francezi.

Dan Grigorescu: Geologia - știință şi domeniu al culturii

Editorul publicației prezintă în prima parte a articolului Geologia în perspectivă culturală a culturii materiale prin materialele folosite în construcții monumentale și a culturii imateriale prin mitologii inspirate de obiecte și fenomene geologice. În cea de a doua parte, sunt arătate etapele dezvoltării gândirii științifice în Geologie de la filozofia naturii a anticilor greci și romani, la dezvoltarea mineritului în Evul mediu, la avântul empirismului generator de controverse științifice care au condus la fundamentarea principiilor și teoriilor geologice.

Mihai Răducă: Aurul de la Roșia Montană - o istorie controversată

Autorul, geolog și redactor la TVR, prezintă la începutul articolului aurul, ca metal și minereu, metode și unelte tradiționale de extracție a aurului. Fosta exploatare minieră de la Roșia Montană, inclusă recent în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este descrisă prin relicvele mineritului practicat aici de peste 2000 ani, dinaintea cuceririi romane a Daciei.

Liviu Iancu: Importanța zăcămintelor metalifere în colonizarea greacă a vestului Mării Negre

Autorul, cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului prezintă importanța unor locuri-sursă pentru minereuri feroase și neferoase din Dobrogea, între care Altân Tepe (Dealul de Aur), Camena, Ceamurlia, în formarea și dezvoltarea Cetății Histria. Articolul este însoțit de o foarte bogată bibliografie.

Marian Tudor: Satele fantomă ale Dobrogei

Autorul, lector geograf la Universitatea „Ovidius” din Constanța, prezintă, cu imagini și hărți, unele dintre satele care au fost părăsite de locuitori în ultima jumătate de secol, urmare a tendinței de urbanizare a Dobrogei. Între acestea, Fântâna Oilor, Stânca, Albina, Colelia, Ardealu, General Dragalina, Urluchia.

Marian Mihai: Orașe-porturi în regiunea danubiană - pontică, un scurt itinerar brăilean

Autorul, doctor în istorie în cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului evocă orașul-port Brăila prin amintiri din copilăria sa. Sunt menționate locuri emblematice ale orașului: Ceasul-turn, piețele și grădinile orașului, dar și locuri care vorbesc de preistoria și istoria veche a Brăilei descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice din cuprinsul orașului.

Daniela Mihai: Geamii din orașele porturi – dunărene

Autoarea, cercetător științific în cadrul Institutului Național al Patrimoniului și al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prezintă geamii și alte edificii de cult musulman din orașe-port dunărene, clasate drept Monument istoric. Multe din geamiile din orașele porturi au fost demolate, rămânând doar fotografii și documente de arhivă. Sunt menționate două cazuri de transformare a geamiilor din Giurgiu și Brăila în biserici ortodoxe.

Iuliana Titov: Noi cercetări asupra ornamentelor țesăturilor decorative turcești și tătărești din colecția muzeului etnografic tulcean

Cunoscuta etnografă de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea prezintă țesături decorative ale turcilor și tătarilor proprii artei populare tradiționale din Dobrogea, întâlnite și în alte locuri din Balcani, Anatolia, Caucaz. O bogată ilustrație însoțește articolul.

Ana Maria Răducan: Medeea și Ariadna între memorie și uitare – valențe mitologice

Autoarea, istoric, cercetător în cadrul ISACCL, prezintă prin poetica ovidiană cele două prințese de care se leagă istoria argonauților.