Dan GRIGORESCU (editor coordonator), Editura Vergiliu, 2023, 268 pp
ISBN 978-606-8930-23-7
Faptele naturii au totdeauna semnificații culturale, ele trebuie aflate şi împărtășite. Prin asta vom înțelege mai bine valorile naturii, pentru viața pe Pământ, pentru gândul şi sufletul nostru, vom privi astfel Natura cu mai mult respect și dorință de ocrotire.
Autori:
Paulina ANASTASIU · Dan ARHIRE · Oana-Elena BRÂNDA · Dan GRIGORESCU
Constantin HAITĂ · Liviu Mihail IANCU · Daniel IOSIF · Mihai-Bogdan MARIAN
Daniela MIHAI · Ana-Maria RĂDUCAN · Ioana-Minodora SÎRBU
Marius SKOLKA · Iuliana TITOV · Marian TUDOR · Ștefan VASILE
Preț: 171,15 RON
Natur Culturalia, publicația anuală a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizația Levantului, confirmă în cel de al 4-lea volum scopul asumat: acela de a transmite cititorilor pagini interesante din cele două capitole luminoase ale vieții: natura şi cultura. Și în acest volum, articolele incluse compun un mozaic de fapte din natură, din istorie şi cultură, încărcate de semnificații care le relevă confluența, îmbogățind cunoașterea.
Articolele despre natură din acest volum sunt focalizate pe locurile cu deosebită importanță peisagistică, științifică, educativă, pe drept cuvânt numite de înaintași „Monumente ale naturii”. În articolul meu de la începutul volumului: Monumentele naturii. Elogiul omului protector parcurg traseul istoric de la omul „distrugător” la cel „protector”, cu reflexii în artă, arhitectură și știință, parcurs la sfârșitul căruia prezint aspecte ale organizării în plan internațional a protecției și ilustrez câteva dintre monumentele naturii din România.
Profesorul Marius Skolka, în articolul Monumentele naturii din Dobrogea în contextul actual, trece în revistă evoluția legislației de mediu în România, de la începutul secolului al XX-lea până în prezent, cu remarci critice asupra stării speciilor protejate, în special ale celor de păsări și reptile din Dobrogea.
În articolul Plante alogene invazive în România, doamna profesor Paulina Anastasiu și dr. biolog Ioana Sîrbu, de la Grădina Botanică din București, prezintă specii de plante alogene din România, pericolele pe care acestea le reprezintă pentru plantele autohtone şi unele măsuri de combatere. Articolul întărește cunoașterea speciilor invazive din România, adăugând-se celor scrise de domnul Skolka în cele trei numere anterioare ale Natur-Culturalia.
Paleontologul Ştefan Vasile, lector la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București vorbește despre mamuți – giganții faunelor cu care omul primitiv s-a confruntat acerb în decursul glaciațiunilor cuaternare.
Geoarheologul dr. Constantin Haită, de la Muzeul Național de Istorie a României, prezintă în articolul Mediul natural al locuirilor preistorice la Dunărea de Jos tipurile de așezări și culturile asociate locuitorilor din arealul dunărean în decursul ultimilor 700.000 ani, între Paleolitic și Epoca Fierului.
O istorie a științei elaborării hărților – Cartografia – este prezentată, cu multe ilustrații, de dr. geograf Daniel Iosif în articolul Chorographia oriens: cinci secole de cartografie în spațiul istro-pontic.
Două deosebit de interesante articole, dedicate riturilor şi obiceiurilor funerare în perioade diferite şi comunități mult distanțate geografic, au drept autori pe doctorul în Sociologie Mihai-Bogdan Marian – Misterul din jurul unui ritual funerar preistoric și motivul cerbului ca reper fundamental în antropologia culturală a Europei – şi pe jurnalistul Dan Arhire, redactor la cotidianul tulcean Delta, care în articolul Bradul, fratele jurat prezintă obiceiuri la înmormântarea tinerilor în diferite regiuni din România.
Obiceiuri, de data aceasta gastronomice, ale comunităților de ruși lipoveni sunt prezentate de dr. etnolog Iulian Titov: Habitudini alimentare la lipovenii dobrogeni. Cu siguranță lectura articolului va declanșa instantaneu cititorului apetitul pentru bunătățile descrise, ce va putea fi stăpânit doar prin folosirea urgentă a rețetelor date.
O veche istorie bizantină, în care se întrepătrund tradițiile de înțelepciune ale marilor religii cu elemente de magie, este spusă, cu intenția anunțată de a ușura înțelegerea aspectelor mai criptice ale povestirii, de către dr. Ana-Maria Răducan, expert în cultura bizantină și post-bizantină, în articolul Viața lui Varlaam și Ioasaf: o poveste bizantină.
Ca şi în volumele anterioare ale Natur-Culturalia, Dobrogea – spațiul geografic reprezentativ al României pentru culturile și civilizațiile levantine – este prezentă, în context tematic diferit în mai multe articole. Despre unele dintre acestea am amintit deja: cel ale profesorului Marius Skolka și cel al etnologului Iuliana Titov. Alte articole sunt: Ansamblul Vasile Cotovu – loc emblematic în istoria Hârșovei al doamnei dr. Daniela Mihai, de la Institutul Național al Patrimoniului; Animale emblematice în Dobrogea, scris şi frumos ilustrat de dr. biolog Marian Tudor, şef de lucrări la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole a Universității „Ovidius” din Constanța; Natura și arheologii la Histria – Observații pe marginea memoriilor și corespondenței lui Petre Alexandrescu al doctorului în Istorie antică și arheologie Liviu Mihail Iancu, inclus în capitolul de Evocări; Marea Neagră – de la spațiu de exil la motiv de tensiuni geopolitice prezentat de conferențiar, doctor în Istorie Oana-Elena Brânda.
În semn de prețuire a marelui cărturar, profesor şi critic literar Eugen Simion, stins din viață anul trecut, am dedicat articolul care încheie acest volum ultimei sale cărți – Recurs la Natură – o deosebit de interesantă prezentare a naturii în opera clasicilor literaturii române și franceze, iar în sinteză – o magistrală susținere a ideii că dincolo de valorile sale intrinseci, natura are mari valori culturale, care ar trebui să ne apropie şi mai mult de ea şi să ne incumbe datoria de a o ocroti.
Prof. Dan Grigorescu,
Editor
Cuprins
Introducere
Monumentele Naturii. Elogiul omului-protector (Dan Grigorescu)
Plante alogene invazive în România (Paula Anastasiu, Ioana-Minodora Sîrbu)
Monumentele naturii din Dobrogea (Marius Skolka)
Misterul din jurul unui ritual funerar preistoric și motivul cerbului ca reper fundamental în antropologia culturală a Europei (Mihai-Bogdan Marian)
Mediul natural al locuirilor preistorice la Dunărea de Jos (Constantin Haită)
Bradul, fratele jurat (Dan Arhire)
Viața lui Varlaam și Ioasaf: o poveste bizantină (Ana-Maria Răducan)
Ansamblul Vasile Cotovu – loc emblematic în istoria Hârșovei (Daniela Mihai)
Chorographia oriens: cinci secole de cartografie în spațiul istro-pontic (Daniel Iosif)
Animale emblematice în Dobrogea (Marian Tudor)
Ultimii uriași din preistorie: evoluția și istoricul prezenței mamuților în sudul României (Ștefan Vasile)
Habitudini alimentare la lipovenii dobrogeni (Iuliana Titov)
Marea Neagră – de la spațiu de exil la motiv de tensiuni geopolitice (Oana-Elena Brânda)
EVOCĂRI
Natura și arheologii la Histria – Observații pe marginea memoriilor și corespondenței lui Petre Alexandrescu (Liviu Mihail Iancu)
Eugen Simion: Recurs la Natură (Dan Grigorescu)
