Lumea post-pandemie între război și pace

Emil Constantinescu, Oana-Elena Brânda (coordonatori), Lumea post-pandemie între război și pace

Editura RAO, 2022

 

Volumul I – Dezbateri, 436 pp. 172,50 RON

Volumul II – Eseuri. 460 pp, 172, 50 RON

Lumea post-pandemie între război și pace

Pandemiile și războaiele, o constantă în evoluția istorică, ne-au învățat că trebuie să avem grijă de noi, să valorizăm pacea și știința, să căutăm constant soluții pentru liniște și armonie. Însă, în secolul XXI, când valorile cunoașterii au ajuns la nivele impresionante, când tehnologia a îmbunătățit fiecare domeniu de activitate, când sistemele medicale sunt extrem de performante, iar războaiele se duc cibernetic, cu victime virtuale, a izbucnit pandemia de COVID-19, care a produs aproximativ 6,5 milioane de decese, și războiul din Ucraina, cu tancuri, mitraliere și soldați care provoacă victime reale. Cum a fost posibil așa ceva? Și ce putem învăța din ele? Cele două volume pe care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului le publică sub titlul „Lumea post-pandemie între război și pace" sunt o mărturie a modului în care cuvântul scris și vorbit, care este instrumentul nostru de lucru, ne-a ajutat să construim o solidaritate intelectuală în pofida unei izolări impuse, să depășim amenințarea bolii, frica de moarte și să imaginăm o lume viitoare mai bună și mai dreaptă.

Începută într-o criză și finalizată în decursul altei crize, cartea de față este cu și despre oameni. Înainte de a fi profesori, medici, economiști, șefi de stat sau membri ai corpului diplomatic, suntem toți oameni. Și, în ciuda diferențelor care ne fac unici, reacționăm toți la fel în fața unei crize: teamă, spaimă, incertitudine, neîncredere, negare. Apoi, cu speranță și umanitate.

Cartea de față nu este doar „încă o carte despre pandemie". Veți găsi în contribuțiile autorilor (sub forma opiniilor exprimate în cadrul diverselor conferințe sau în eseurile semnate în nume propriu) viziuni diferite despre mersul pandemiei, dar care converg în aceeași direcție: nevoia de reconstrucție și reziliență, nu doar la nivel instituțional, ci și uman.

Spre deosebire de multe alte volume care s-au concentrat pe o singură tematică, această carte prezintă o plajă largă de domenii de activitate, susținute de contributori cu expertiză în domenii diferite. Am marcat data redactării lor pentru că ele prezintă starea de lucruri în momente diferite caracteristice valului întâi, relaxării măsurilor, valurilor succesive, etapei vaccinării, și apoi izbucnirii și evoluției războiului. Viziunea analitică este astfel comprehensivă, din punctul de vedere al informațiilor, dar și cronologic.

Nu ne-am propus să realizăm un studiu al cauzelor și nici al tratamentului pandemiei. În Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului își desfășoară activitatea doctori în științe umaniste, nu medici virusologi, infecționiști sau pneumologi. Nu ne-am propus să realizăm un studiu empiric despre pandemii și efectele lor asupra istoriei. Nici să arătăm cu degetul la ceea ce a funcționat greșit în societate și a favorizat răspândirea pandemiei. Analiza medicală este în seama specialiștilor, iar noi ne concentrăm pe efectele asupra diverselor domenii de activitate. Nu dorim să tratăm aceste efecte, nu avem nici timpul și nici instrumentele necesare.

Pandemia a fost un test la adresa valorilor și sistemelor în care ne duceam existența fizică și profesională. Virusul a demonstrat fragilitatea existenței noastre, atât ca indivizi, cât și ca societate. Lumea este iremediabil schimbată și trebuie să învățăm să trăim așa. Forța de adaptare vine din interiorul nostru, ca indivizi. Trebuie să învățăm să reducem dependențele globale și să ne concentrăm eforturile pe ceea ce putem face imediat. Trebuie să planificăm viitorul folosindu-ne de datele din prezent, fiind conștienți că acest viitor poate fi oricând invalidat de crize de tipul celei create de COVID-19.

Nu ne-am propus să scriem un nou studiu despre război. Din contră, ne-am propus să analizăm impactul războiului asupra societății din multiple puncte de vedere. Sistemele internaționale, guvernele, statele, instituțiile nu pot exista în absența oamenilor. De aceea, atunci când discutăm despre soluții pe termen scurt, mecanisme de reacție sau strategii viitoare, accentul trebuie să pus pe oameni, care reprezintă numitorul comun al crizelor la care ne referim, în funcție de care se vor tranșa evoluțiile viitoare.