Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință
INFO
INIȚIATIVA LEVANT PENTRU PACE GLOBALĂ ÎN SENATUL ITALIAN
Senatul italian, 7-9 martie 2019
DEZBATERE CU TEMA „ACTIVITĂȚI ȘI DEMERSURI SEMNIFICATIVE ALE INSTITUTULUI DE STUDII AVANSATE PENTRU CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA LEVANTULUI ÎN DOMENIILE EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, CULTURII”
Camera Deputaților, 11 decembrie 2018
CONFERINȚA DE LANSARE A PROIECTULUI „DOBROGEA – MARTOR AL CIVILIZAȚIILOR MILENARE ALE LEVANTULUI”
INAUGURAREA EXPOZIȚIEI „CARIERE DE PIATRĂ, CETĂȚI ȘI MONUMENTE ARHEOLOGICE ÎN DOBROGEA”
Muzeul Național de Geologie, București, 29 noiembrie 2018
PROFESORUL MIHAI BERZA: UN CTITOR AL CERCETĂRILOR ROMÂNEȘTI ASUPRA LEVANTULUI
Sesiune comemorativă la 40 de ani de la plecarea dintre noi a
profesorului Mihai Berza, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene
Fondatorii studiilor levantine în România
EMIL CONSTANTINESCU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC AL ISACCL, LA WORLD ALLIANCE OF RELIGION’S PEACE SUMMIT (WARP)
Seul, Coreea de Sud, 17 - 19 septembrie 2018
Ce este Levantul?
„Proiectul unui nou tip de relaţii între state şi naţiuni bazate pe înţelegerea celuilalt în locul celor bazate pe presiuni militare sau economice poate găsi o sursă de inspiraţie în vechea lume a Levantului. Civilizaţiile egipteană, iudaică, asiriană, babiloniană, feniciană, califatele arabe, imperiile roman, bizantin şi otoman au creat, fiecare într-un fel propriu, un spaţiu extins de schimburi, de la mărfuri la idei, şi de dialog cultural. La rândul lor, Balcanii şi zona de sud-est a Europei au fost timp îndelungat în contact cu zona Africii de Nord şi Orientul Apropiat şi oamenii din această zonă au o experienţă vastă în dialogul intercultural. Zona de Est a Mediteranei a fascinat Occidentul european în renaştere, în perioada romantismului până în modernitate, şi admiraţia pentru Levant a unor mari scriitori, artişti, muzicieni a dat naştere unor viziuni prodigioase şi unor opere literare, artistice şi muzicale impresionante.
Legăturile culturale dintre ţările din Balcani, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii au continuat şi în a doua jumătate a secolului XX, chiar în perioada Războiului Rece şi a regimurilor de dictatură, prin formarea unor elite intelectuale educate în universităţile din Sud-Estul Europei şi prin schimburi culturale reciproce.
Reluarea acestor legături ar fi o bună ocazie ca diversitatea tradiţiilor noastre împărtăşite să se opună tendinţelor de uniformizare ale globalizării copleşite de presiunea profitului propunând un mod de viaţă mai apropiat de aspiraţiile fiinţei umane...”
mai mult...
Inițiativa Levant pentru pace globală
„Prin diplomaţie culturală spre o pace durabilă”, Palatul Parlamentului, București, 19–21 noiembrie 2017
Călin Popescu Tăriceanu, Președinte al Senatului României
«Numai prin dezamorsarea tensiunilor create de diferențe și numai prin valorificarea lucidă a confluențelor ne putem angaja responsabil într-o acțiune comună eficientă pentru atingerea obiectivelor de securitate, economice și sociale. Trebuie să privim diversitatea culturală nu ca pe un element care ne distanțează, ci ca pe o deschidere spre oportunități unice de cooperare. De datoria noastră rămâne efortul de a înțelege ceea ce ne apropie de culturile Levantului, pentru a putea depăși stereotipurile, pentru a putea schimba mentalități și a gândi în termeni de cooperare pentru pace viitoarele relații cu această regiune, cu o impresionantă tradiție și istorie.»
Prof. dr. Emil Constantinescu, Președinte al ISACCL
«Trebuie să ne reamintim că în cărţile fundamentale ale celor trei mari religii monoteiste care s-au născut în spaţiul Levantului, Tora, Noul Testament şi Coranul, se vorbeşte despre pace şi înţelegere între oameni, nu despre război. Nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că noţiunea de religie presupune existenţa unei comuniuni reale dincolo de diferenţele care le separă. La fel, cultura presupune, înainte de toate, existenţa unui dialog din care fiecare are ceva de învăţat. Numitorul comun îl constituie fiinţa umană sub toate aspectele ei. Şi din această perspectivă musulmanul, creştinul sau iudeul pot conlucra pentru înţelegerea celei mai mari taine a acestei lumi: omul.»
Prof. dr. Heitor Gurgulino de Souza, Președinte al Academiei Mondiale de Artă și Știinta
«Academia Mondială de Artă și Știință a fost înființată ca urmare a eforturilor unor personalități distinse ale căror intenții s-au cristalizat în jurul cunoașterii și răspândirii ei la nivel global. Între aceștia, Albert Einstein a sintetizat idealul academiei: «creația minții noastre trebuie să fie o binecuvântare și nu un blestem pentru omenire». Academia însăși este ecoul acestor cuvinte, inițiatorii ei privind-o ca pe o universitate globală la cel mai înalt nivel științific și etic, care să redescopere înțelegerea umană în adevăratul ei sens. Institutul pentru Studii Avansate în Cultura și Civilizația Levantului se alătură acestui deziderat.»
Garry Jacobs, CEO și chairman al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă
«Trăim într-o lume cu o viteză, complexitate și incertitudine fără precedent. Întregul progres realizat în ultimii 200 de ani pare să nu mai facă față provocărilor secolului XXI. Uităm, de fapt, că pentru a funcționa, software-ul oricărei instituții este cultura. Cultura reprezintă cunoașterea esențială pe care umanitatea a dobândit-o de milenii. Timpurile s-au schimbat, stilul de viață, tehnologia, însă modul în care ființele umane relaționează între ele a rămas constant grație valorilor fundamentale universale, perpetue. Acest nou institut trebuie să se concentreze în jurul ideii de viitor, extrăgând din istoria trecutului cunoașterea esențială pentru viitor.»
Forumul București „Levantul, leagănul diplomației culturale. Redescoperind Mediterana”, Palatul Parlamentului, 23-25 mai 2013
Remus Pricopie, Rectorul SNSPA
«Dacă acceptăm ideea că ambele civilizații Orientală-levantină și Occidentală au avut rolul lor în dezvoltarea culturii și societății românești și că este mai important să înțelegem contextul, cauzele și efectele acestor influențe și nu doar măsura în care ele s-au manifestat în spațiul românesc, vom observa că înțelegerea profilului spiritual și mentalitățile românilor devin mai clare.»
Acad. Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române
«Sunt onorat să vorbesc aici în numele Academiei Române care acoperă toate ariile de cunoaștere și cultură. Un laureat al Premiului Nobel spunea în trecut puterea unei țări era indicată de mărimea armatei sale. Acum ea depinde în general de potențialul ei științific, dar și militar și economic. Știința înseamnă competiție și colaborare. Voi vorbi despre colaborare.»
Ivo Slaus, Președinte al Academiei Mondiale de Artă și Știinta
«Există un concept – așa cum există și precauție informatională sau emoțională – de protecție culturală care ne conferă o măsură a cât de repede putem face uz de fundamentul nostru cultural în interacțiunea cu alte culturi întru crearea unei lumi globalizate și în încercarea de soluționare a problemelor existente.»
Katalin Bogyay, Președinte Adunării Generale UNESCO
«„Soft power” va reprezenta viitorul relațiilor internaționale pentru că suntem sortiți să atingem un nivel de conștiință la care amenințarea cu forța, fie ea militară sau economică, să fie de neconceput. Societățile vor continua să se influențeze într-un mediu de pace culturală și respect reciproc, să se întreacă, să se ajute. Să fie doar un vis?»
Noutăți
Comunicat de presă publicat de Biroul de presă al Academiei Române, 18 decembrie 2018
Academicianul Eugen Simion, membru al Consiliului Consultativ al ISACCL, distins cu Medalia de Aur pentru Filologie Alfred Nobel pe anul 2018
Academician Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internațională de Filologie.
Ceremonia de decernare va avea loc la începutul anului 2019 la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg și va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în țara de origine a laureatului.
De aproape un secol, Societatea Internațională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaștere a valorii de excepție a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii și istoriei literare.
Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani, Societatea Internațională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.
tot comunicatul aici...
Publicații
