Home

 

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și reperele de care avem nevoie pentru reconstrucția post-pandemie

 

Cum va arăta lumea după pandemie?

.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și reperele de care avem nevoie pentru reconstrucția post-pandemie

 

László Borbély, Consilier de stat la Cabinetul Prim-Ministrului, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României

 

László Borbély

Consilier de stat la Cabinetul Prim-Ministrului, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României

 

 

            Pandemia de Coronavirus ne-a luat pe toți prin surprindere. Indiferent de naționalitate, formare, statut social sau activitate profesională, reperele lumii în care trăim s-au schimbat brusc. Efectele asupra fiecăruia dintre noi au fost mai mici sau mai mari, însă cu siguranță au existat. Deodată cu toții am devenit vulnerabili în fața unui inamic invizibil care își atacă victimele fără să țină cont de locul pe care îl ocupă în societate. Provocarea sanitară s-a reflectat rapid asupra economiei. Cea mai mare parte dintre țările considerate avansate s-au închis pentru diferite intervale de timp astfel încât să încetinească răspândirea virusului și să-și găsească acel răgaz necesar pentru a întări capacitatea sistemelor sanitare de a gestiona a pandemia. Apare astfel un prim principiu care trebuie să stea la baza construcției post-pandemie: nu doar lumea este interconectată, ci și toate sectoarele vieții socio-economice. O criză într-un anumit sector atrage după sine efecte asupra celorlalte. Această evoluție reprezintă un prim-indiciu că avem nevoie de o abordare holistică atunci când încercăm să găsim soluții la problemele contemporane.

mai mult...

INFO

DIPLOMAȚIA CULTURALĂ ÎN LEVANT:
DEZBATERI CU AMBASADORII ROMÂNI

UN NOU PROIECT ISACCL: DIPLOMAȚIA CULTURALĂ ÎN LEVANT - DEZBATERI CU AMBASADORII ROMÂNI

FENOMENUL PIAȚA UNIVERSITĂȚII

30 de ani de la retragerea intelectualilor de la manifestațiile anticomuniste din Piața Universității după votul din Duminica Orbului 24 mai 1990

 

De la preistoria Egiptului la cultura coptă și patrimoniul de manuscrise din perioada modernă – o prelegere impresionantă susținută de cercetătorul japonez So Miyagawa

LEVANTUL, LEAGĂNUL RELIGIILOR ABRAHAMICE. DE LA PREISTORIA EGIPTULUI LA CULTURA COPTĂ ȘI PATRIMONIUL DE MANUSCRISE DIN PERIOADA MODERNĂ

Cercetătorul japonez So Miyagawa a realizat o impresionantă descriere a lingvisticii copte, parte a patrimoniului cultural din Levant, pornind de la preistoria Egiptului la începuturile scrierii copte cu cele șase dialecte dintre care cele mai uzitate au fost cel Sahidic și Bohairic, respectiv cu patrimoniul lor literar constituit între secolele al IV-lea și al XIV-lea.

SO MIYAGAWA, PRELEGERE ONLINE LA INVITAȚIA INSTITUTULUI LEVANTSO MIYAGAWA, PRELEGERE ONLINE LA INVITAȚIA INSTITUTULUI LEVANT

Miercuri, 30 septembrie, ora 15.00, So Miyagawa, cercetător în cadrul Departmentului de Lingvistică, Universitatea din Kyoto, respectiv în cadrul Institutului de Studii Orientale și Occidentale, Universitatea Kansai, Suita, Osaka, Japonia va susține prelegerea online: Introduction to Coptic language and literature in a Digital Age.
Prelegerea face parte din proiectul ISACCL “Levantul, leagănul religiilor abrahamice”.
Cercetătorul japonez este specialist în lingvistică coptă, coptologie, egiptologie, filologie clasică, lingvistică computațională și studiul religiilor abrahamice.
Detaliile de acces se pot obține la următorul email: office@institutlevant.ro

ȘCOALA ANUALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE EGIPTOLOGIE, ORIENTALISTICĂ ȘI GREACĂ VECHE

ȘCOALA ANUALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE EGIPTOLOGIE, ORIENTALISTICĂ ȘI GREACĂ VECHE
Viață și moarte în antichitate

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Universitatea din București (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine) și Universitatea „Hyperion” (Facultatea de Științe Sociale, Umaniste și ale Naturii), organizează online, în perioada 21-24 septembrie 2020, Școala anuală de greacă veche, egiptologie și orientalistică.
În contextul actual românesc, cu extrem de rare excepții, lipsesc aproape intergal proiectele naționale de reînviere a limbilor clasice și orientale. În universitățile din România există doar două secții de Filologie Clasică (greacă-latină) la București și la Iași, nemaivorbind de siriacă, domeniu care nu se studiază decât ca materie opțională în câteva universități din țară. Cât despre un curs propriu-zis de egiptologie, ca materie obligatorie, curs care succede celui de scriere egipteană hieroglifică și este urmat de un curs special și obligatoriu de antichități egiptene, toate acestea reprezintă un proiect tânăr, de doar trei ani, care funcționează doar la Universitatea „Hyperion” din București. Ebraica, este, la rându-i, puțin reprezentată (Universitatea din București), cu mic ecou și impact asupra viitorilor intelectuali.

21-24 septembrie 2020

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ „COEZIUNE SOCIALĂ ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE”CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ „COEZIUNE SOCIALĂ ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE”

Rețeaua Universităților de la Marea Neagră a organizat, împreună cu Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră, conferința internațională ”Coeziune socială în regiunea Mării Negre”. Desfășurată online, pe parcursul a două zile, 15 și 16 septembrie 2020, conferința a adus în discuție tema coeziunii sociale în regiune, în contextul generat de pandemia de COVID-19 și de tensiunile economice, sociale și geopolitice existente în unele din statele din jurul Mării Negre. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a fost reprezentat de președintele Consiliului Științific, prof. emerit Emil Constantinescu, și de dr. Oana Brânda.

15-16 septembrie 2020

CULTURA ȘI SPIRITUALITATEA BIZANTINĂ ȘI POSTBIZANTINĂ ÎN MOLDOVA, VALAHIA ȘI BALCANICULTURA ȘI SPIRITUALITATEA BIZANTINĂ ȘI POSTBIZANTINĂ ÎN MOLDOVA, VALAHIA ȘI BALCANI

A treia ediție a Școlii Anuale de Studii Bizantine propune o incursiune interdisciplinară în domeniul literaturii, istoriei, paleografiei, arheologiei, artei şi dreptului bizantin și postbizantin, cu precădere în spațiul balcanic, văzut ca un întreg conglomerat al culturii bizantine și locale. Moldova și Valahia sunt două dintre cazurile particulare în care cultura postbizantină a avut o influență deosebită.

10-17 septembrie 2020

LEVANTUL – PUNTE ÎNTRE CIVILIZAȚIA EUROPEI OCCIDENTALE ȘI CEA A EXTREMULUI ORIENT. RENAȘTEREA CULTURALĂ A DRUMULUI MĂTĂSII. AMBASADORUL KAZAHSTANULUI, ÎN VIZITĂ LA ISACCLLEVANTUL – PUNTE ÎNTRE CIVILIZAȚIA EUROPEI OCCIDENTALE ȘI CEA A EXTREMULUI ORIENT. RENAȘTEREA CULTURALĂ A DRUMULUI MĂTĂSII. AMBASADORUL KAZAHSTANULUI, ÎN VIZITĂ LA ISACCL

Chiar dacă sfera economică este preponderentă în relațiile dintre România și Republica Kazahstan, mai ales prin prisma acordurilor și coridoarelor de transport din care cele două state fac parte, cum ar fi TRACECA, dimensiunea culturală nu trebuie neglijată. Rememorând importanța Drumului Mătăsii, care pornea din China, traversa Asia Centrală și ajungea în Europa,  dezvoltarea relațiilor culturale poate fi de un real sprijin în potențarea relațiilor economice, deja existente.
La invitația Excelenței-Sale Nurbakh Rustemov, președintele Emil Constantinescu a luat parte, joi 10 septembrie 2020, la inaugurarea Pieței Kazahstan din București și dezvelirea bustului poetului Abai Kunanbaev, întemeietorul literaturii naționale kazahe. În după-amiaza aceleiași zile, a acordat un interviu postului național de televiziune din Kazahstan.

10 septembrie 2020

GEO-INFOGRAFII ALE SPAȚIULUI LEVANTIN

GEO-INFOGRAFII ALE SPAȚIULUI LEVANTIN

Levantul este matricea civilizațiilor actuale. Din dorința de a oferi o perspectivă dinamică, atractivă și interactivă, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului lansează o serie de Geo-infografii ale spațiului levantin. Perspectiva pe care o propunem se axează pe analiza cartografică a unor fenomene din spațiul geografic amintit. Hărțile reprezintă o expunere vizuală a dinamicii unui spațiu de o densitate uluitoare a evenimentelor și a simbolurilor.

Rute culturale dobrogene. Întâlnire de lucru pentru proiectul Istro-Dobro-Pontica

RUTE CULTURALE DOBROGENE. ÎNTÂLNIRE DE LUCRU PENTRU PROIECTUL ISTRO-DOBRO-PONTICA

Directorul științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prof. dr. Dan Grigorescu, împreună cu dr. Mihaela Iacob și Maxim Onofrei, au participat la întâlnirea de lucru organizată de secretarul-general al Rețelei Universităților de la Marea Neagră (RUMN/BSUN), prof. dr. Eden Mamut. S-au dezbătut atât evoluțiile inițiativelor anterioare derulate în parteneriat, cât și configurarea unor proiecte de viitor. Unul dintre acestea este programul de promovare a unei noi rute europene pornind de la tema Cultura creșterii albastre în lunca Dunării de Jos și în zona riverană a Mării Negre” (Istro-Dobro-Pontica).

18 august 2020

Cetatea Ibida, cea mai mare și mai dens locuită dintre cetățile dobrogene. Cercetările în teren în Programul Dobrogea continuă …

CETATEA IBIDA, CEA MAI MARE ȘI MAI DENS LOCUITĂ DINTRE CETĂȚILE DOBROGENE. CERCETĂRILE ÎN TEREN ÎN PROGRAMUL DOBROGEA CONTINUĂ

Pandemia de coronavirus a perturbat planurile de cercetare făcute din timp pentru această vară, împreună cu partenerii de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Regulile de prevenție au impus restrângerea, atât  a numărului participanților, cât și a duratei perioadelor de lucru în teren. Am convenit să desfășurăm perioade scurte, de 4-6 zile, în regiunile în care sunt deja începute cercetări ale studenților masteranzi, precum și în regiuni cu un patrimoniu natural și cultural deosebit de important, încă neabordate în proiectele noastre.

7 august 2020

PARTENERI ISACCL: REȚEAUA UNIVERSITĂȚILOR DE LA MAREA NEAGRĂ, ACORD DE COLABORARE CU INSTITUTUL DE RUTE CULTURALE (IERC). PROGRAMUL ISTRO-DOBRO-PONTICA

PARTENERI ISACCL: REȚEAUA UNIVERSITĂȚILOR DE LA MAREA NEAGRĂ, ACORD DE COLABORARE CU INSTITUTUL DE RUTE CULTURALE (IERC). PROGRAMUL ISTRO-DOBRO-PONTICA

Rețeaua Universităților de la Marea Neagră (RUMN) reprezentată prin președintele în exercițiu, dl. prof. univ. dr. Pericles Mitkas a semnat Acordul cadru de colaborare cu Institutul European de Rute Culturale (IERC), agenție tehnică a Programului de Rute Culturale ale Consiliului Europei, reprezentat prin dl. Stefano Dominioni, Secretar Executiv al Acordului Parţial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei (APE) și Director al IERC. Prin semnarea acestui acord cadru, RUMN va deveni parte a rețelei de universități care dezvoltă studii în domeniul Rutelor Culturale, constând în studii teoretice și activități experimentale interdisciplinare care să sprijine rutele culturale și, în mod special, Rutele Culturale ale Consiliului Europei. Implementarea prezentului acord din partea RUMN va fi coordonată de domnul prof. univ. dr. Eden Mamut, Secretar General al RUMN.

3 august 2020

IN MEMORIAM Mihail Zahariade (1950-2020)

IN MEMORIAM Mihail Zahariade (1950-2020)

Am aflat cu tristețe vestea morții arheologului Mihail Zahariade (1950-2020), fost director al Centrului de Tracologie din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, coordonatorul științific al cercetărilor sistematice de Halmyris și profesor la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. Istoric neobosit, specializat în arheologie greco-romană, doctor al Universității din București (din 1994) cu lucrarea „Limesul roman între Singidunum și gurile Dunării în secolele IV-VI”, membru asociat al Institutului Earthwatch din Boston, prof. dr. Mihail Zahariade rămâne în istoria arheologiei românești drept custodele cetății Halmyris, pe care a slujit-o vreme de aproape cincizeci de ani.

29 iulie 2020

LEVANTUL, LEAGĂNUL RELIGIILOR ABRAHAMICE. E-CONFERINȚĂ SUSȚINUTĂ DE CONF. DR. BISHARA EBEID

LEVANTUL, LEAGĂNUL RELIGIILOR ABRAHAMICE. E-CONFERINȚĂ SUSȚINUTĂ DE CONF. DR. BISHARA EBEID

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a găzduit conferința „Principiile dialogului conform textelor medievale arabe creștine despre Islam" susținută de conf. dr. Bishara Ebeid de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția.
Religia a jucat și joacă un rol important în constituirea identității oamenilor și, în acest fel, poate influența semnificativ conturarea și dezvoltarea relațiilor inter-culturale. Dialogul dintre oameni de credințe diferite, dar care împărtășesc aceleași valori etice fundamentale, este punctul de plecare pentru a obține o pace durabilă și o dezvoltare sustenabilă. Profesorul Bishara prezintă principiile pe care ar trebui să se bazeze acest dialog. Aceste concepții au fost extrase din felul în care creștinii arabi, în Evul Mediu, interacționau cu musulmanii și presupun: libertatea de exprimare, cunoștințe despre religia celuilalt, alegerea unui partener de dialog potrivit.

16 iulie 2020

Harta politică actuală a Levantului istoric

 

Apel deschis pentru prelegeri și contribuții științifice, Rolul diplomației culturale în corespondența scrisă. Virtutea păcii în scrisorile oficiale și informale din Levant din Antichitate până în prezent,

 

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE ȘI POSTBIZANTINE

mai mult...

Sub tipar

The International Journal, President of Scientific Board: Emil CONSTANTINESCU of Levant Studies

► Garry Jacobs, World Academy of Art and Science: Cultural Diplomacy: Strategies for Psychological Evolution of the Levant
► Razvan Theodorescu, Vice-President of Romanian Academy: The Levant as a European space
► Amir Harrak, University of Toronto: Syriac Inscriptions in the Monastery of Mōr-Jacob the Recluse in ūr-‘Abdīn
► Sebastian Brock, Faculty of Oriental Studies, University of Oxford: Translation: an art prolifically practiced - into and out of Syriac
► Martin Tamcke, Georg-August-University of Göttingen: The Baghdad Railway and Mardin
► Cristian Criste, Ludwig Maximilian University of Munich: An Ancient Example of Cultural Diplomacy? The Informal Principles of Graeco-Roman Diplomacy
► Ronny Reich, University of Haifa: On the Role of Argumentum ex silentio in the Interpretation of Missing Archaeological Finds, with Case Studies from Jerusalem
► Jackie Feldman, Ben Gurion University of the Negev: Encountering Religious Others: Jewish-Christian Relations in Contemporary Guided Pilgrimages to the Holy Land
► Catalin-Stefan Popa, The Institute from Advanced Studies in Levant Culture and Civilization, Bucharest: The Dynamics of the Philosophical and Theological Cultures in Levant and Mesopotamia of Late Antiquity (6th-9th c.). A glampse into Aristotle’s transfer from Greek to Syriac and Arabic culture
Reviews
► Emil Condurachi, Pars Orientis. Studii de istorie a culturii europene, By Ion Andrei Țârlescu, “George Oprescu” Institute for Art History, Romanian Academy
► Andrei Timotin, ed, Un siècle d’études sud-est européennes en Roumanie. Bilan historiographique, By Ana-Maria Răducanu, The Institute from Advanced Studies in Levant Culture and Civilization, Bucharest

 

Ce este și cum s-a creat Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

Institutele de Studii Avansate (ISA) sunt structuri care țintesc excelența în știință, în cultură și/sau în educație. Sunt structuri autoconstituite, urmând inițiativa unei personalități sau a unui grup restrâns de specialiști cu rezultate înalte, recunoscute internațional într-un anumit domeniu. Scopul pe care-l urmăresc inițiatorii este de a extinde rezultatele domeniului de excelență creat, astfel încât acestea să se răsfrângă benefic asupra societății. În demersul lor, inițiatorii sunt conștienți de faptul că sistemul științific instituționalizat în universități și centre de cercetare, dependent de norme și condiții, nu poate susține sistemul liberal promovat de institutele de studii avansate, în care originalitatea și inovarea sunt principii de bază. Prin modul de constituire, sunt structuri neacreditate, nesupuse, deci, periodic unui sistem formal de evaluare. Din aceasta rezultă responsabilitatea pe care, în mod tacit, un Institut de Studii Avansate și-o asumă, în cerc restrâns, în fața celor din domeniul specializat pe care îl reprezintă, în cadru larg, în fața societății.

mai mult...

Istoria recentă. 30 de ani de la Fenomenul Piața Universității. Școala democrației de la Kilometrul zero

30 de ani de la prăbușirea comunismului în Europa de Est.
Rolul diplomației culturale în dezamorsarea conflictelor înghețate