Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, director al Direcției pentru Istoria Culturii și Civilizației Levantului din cadrul ISACCL, a prezentat la Forumul Mondial pentru Diplomație și Pace organizat de Institutul pentru Diplomație Culturală din Berlin în parteneriat cu UNITAR, câteva dintre cele mai semnificative elemente comune ale reprezentărilor păcii în diferitelor lor ipostaze din literatura istorică a celor trei mari religii abrahamice: iudaismul, creștinismul și islamul, subliniind „Patru principii sau alternative în căutarea coexistenței”.
Găsirea unui teren comun pentru pace între religiile abrahamice nu poate fi realizată printr-o formulă simplă sau magică. Cu toate acestea, diverse modele și perspective de promovare a păcii, inspirate din texte istorice, au fost utilizate de-a lungul istoriei, iar dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa le-a prezentat pe cele mai importante.
De altfel, unul dintre modelele prezentate - „Inițiativa interconfesională din Negev” - a rezultat chiar din cadrul seriei de conferințe intitulată „Levantul: Leagănul religiilor abrahamice”, dezvoltată de Institutul Levant ca o platformă care angajează experți în discuții pentru a genera idei pentru un dialog fructuos între religiile abrahamice, bazându-se pe contextul istoric și relevanța contemporană.
„Este evident, condițiile de astăzi au evoluat, interpretările și implementările au luat noi forme și prezintă noi provocări. Cu toate acestea, mesajele de pace, justiție și reconciliere ar trebui să rămână în centrul credinței evreilor, creștinilor, musulmanilor și a altor credincioși. Cazurile istorice în care am obținut modele de toleranță și pace – chiar dacă doar temporar – ne dau speranța că o astfel de pace poate fi restabilită acolo unde ea lipsește în prezent.
Într-adevăr, numeroase eforturi, proiecte și inițiative lăudabile din întreaga lume sunt dedicate promovării înțelegerii reciproce și reconcilierii. Cu toate acestea, având în vedere provocările omniprezente ale conflictelor și diviziunilor din lumea noastră, aceste eforturi sunt, încă, insuficiente. Ele rămân exemple izolate care ar trebui să fie evidențiate și imitate la o scară mai largă.
Educația pentru pace în cadrul religiilor abrahamice poate începe cu fiecare dintre noi. Nu este niciodată prea târziu să susținem pacea și să promovăm relațiile armonioase. Accentul ar trebui pus în primul rând pe generația tânără, deoarece educarea acesteia asigură transmiterea mesajului de pace și aduce roade în eforturile de pace în curs. Acest principiu nu este nou; el este înrădăcinat în Biblie, după cum reiese din Isaia 54:13, care afirmă: „Toți fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, și mare va fi propășirea fiilor tăi.”
Principiul este aprofundat și în Midrash și Talmud (Berachot 64a), care sunt citite în timpul serviciilor de dimineață de Șabat. În acest pasaj, rabinii interpretează Isaia 54:13, „Toți copiii voștri vor fi învățați de Adonai [Dumnezeu], iar copiii voștri vor spori pacea”, sugerând că sintagma „copiii voștri” (banayikh) ar putea fi citită și ca „ziditorii voștri” (bonayikh). După cum implică această interpretare, copiii sunt constructorii prin care putem spera la pace în lume.
Pentru a promova o cultură a păcii, este esențială implicarea copiilor în programe educaționale care promovează pacea, consolidarea păcii și soluționarea conflictelor. Aceste programe ar trebui să fie integrate în curricula instituțiilor de învățământ, subliniind importanța păcii și a coexistenței. Sperăm că astfel de inițiative vor deveni o realitate nu numai în Europa, ci la nivel global, deoarece omenirea are profundă nevoie de ele” - a spus dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa în încheierea prelegerii sale din cadrul Forumului Mondial pentru Diplomație și Pace, organizat recent la Berlin.
