Între 11 și 12 iulie 2024, Președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prof. dr. Emil Constantinescu, s-a aflat la Istanbul, Republica Turcă, pentru a lua parte la lucrările celei de-a șaisprezecea Conferințe a Rectorilor Universităților de la Marea Neagră.
Organizată de Rețeaua Universităților de la Marea Neagră (Black Sea Universities Network, BSUN) în parteneriat cu Universitatea din Istanbul, conferința, susținută în Sala de Plen a Rectoratului Universității, a beneficiat de intervențiile unor nume de marcă din sfera academică internațională precum președintele Consiliului pentru Educație Superioară din Turcia, prof. dr. Erol Özvar, rectorul Universității din Istanbul, prof. dr. Osman Bülent Zülfikar, președintele Academiei de Științe a Turciei, prof. dr. Muzaffer Șeker, prorectorul Universității Arel din Istanbul, prof. dr. Ergül Berber, prorectorul Universității de Stat din Tbilisi, prof. dr. Erekle Astakhishvili, rectorul Universității de Arhitectură și Inginerie Civilă din Azerbaidjan, prof. dr. Gulchohra Mammadova, rectorul Universității Tehnice de Stat din Moldova, prof. dr. Viorel Bostan, președintele Rețelei Universităților de la Marea Neagră și rectorul Universității din București, prof. dr Marian Preda, secretarul general al Rețelei Universităților de la Marea Neagră, prof. dr. Eden Mamut, sau secretarul general al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, Excelența Sa amb. Lazăr Comănescu.
Conferința s-a bucurat și de participarea mai multor reprezentanți ai Academiei Mondiale de Artă și Știință (World Academy of Art & Science, WAAS) – Garry Jacobs, președintele Academiei; Donato Kiniger-Passigli, vicepreședinte pentru științe sociale și umaniste; Alberto Zucconi, directorul Institutului de Cercetări Centrate pe Persoană, membru al Boardului WAAS, sau Alexander Zidansek, prodecan al Facultății de Fizică a Institutului Josef Stefan, membru al Boardului WAAS – care au creionat principalele teme de gândire propuse de Academie la nivel global, conturând o perspectivă de aplicabilitate regională a acestora în vederea implementării lor în zona Mării Negre, în colaborare cu partenerii regionali ai WAAS.
Lucrările conferinței s-au concentrat pe dezbaterea unor teme generoase, precum Rolul universităților în societate pentru promovarea luării deciziilor în baza științei, Diplomația științei în lumea post-COVID: perspective pentru securitatea umană, Transformarea educației și a societății, O nouă agendă pentru pace în regiunea extinsă a Mării Negre și reforma instituțiilor de cooperare regională, sau Căi de urmat în elaborarea unui Pact pentru Viitorul Regiunii Extinse a Mării Negre.
În intervenția sa din cadrul panelului dedicat Noii agende pentru pace în regiunea Mării Negre, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a subliniat aportul extrem de important pe care mediul academic est european l-a avut în căderea regimurilor autoritare și a Cortinei de Fier la sfârșitul secolului trecut, precum și în reinstaurarea și consolidarea democrației în spațiul Europei de Est. Președintele Constantinescu a folosit acest exemplu pentru a reliefa necesitatea unei viziuni realiste de perspectivă, proprie mediului științific, în creionarea opțiunilor de viitor ale societății și a perspectivelor pentru cristalizarea unei culturi a păcii prin educație în statele riverane Mării Negre, scoțând, totodată, în evidență și rolul fundamental pe care mediul academic și educațional îl poate juca în modelarea tinerelor generații în spiritul păcii.
„Ce am putea face astăzi pentru o pace durabilă? Am putea, mai întâi, să întărim prestigiul mediului academic. Să oferim societății concepte, viziune și strategii pe termen lung. Să ne folosim de relația directă a universităților cu tânăra generație. Să spunem pe față adevărurile care sunt evitate de corectitudinea politică. Să evităm viziunile utopice, ca și pe cele distopice. Și am putea să creștem responsabilitatea mediului academic, în loc să preluăm clișeele elaborate de birocrații unor organizații internaționale specializați în tehnici de comunicare.”
Am putea face toate acestea, și nu ne vom găsi decât la începutul drumului către redarea rolului de arbitru social și moral pe care l-a jucat în trecut către mediul academic și universitar.
Am putea face toate acestea, și încă vom mai avea multe de făcut pentru a recâștiga încrederea publică în cooperarea internațională, în instituțiile plurinaționale și în principiile și valorile fundamentale ale unei cu adevărat libere, echitabile, reprezentative și participative democrații.
Am putea face toate acestea, și nu vom fi realizat decât primele etape ale efortului uriaș necesar pentru a reforma și regândi însuși felul în care ne privim unii pe alții ca indivizi și ca națiuni, lărgindu-ne orizonturile și concentrându-ne mai degrabă asupra similitudinilor care ne apropie și ne leagă de proverbialul Celălalt, decât pe acele lucruri care ne diferențiază și dezbină.
Am putea face toate acestea. Însă adevărul care ne întoarce privirea este că, la urma urmei, trebuie cel puțin să începem a face măcar câteva dintre ele.
13 iulie 2024