Motivație

 

Ce este și cum s-a creat Institutul  de Studii Avansate  pentru Cultura si Civilizația Levantului

 

Institutele  de Studii Avansate (ISA) sunt structuri care țintesc excelența în știință, în cultură și/sau în educație. Sunt structuri autoconstituite, urmând inițiativa unei personalități sau a unui grup restrâns de specialiști cu rezultate înalte, recunoscute internațional într-un anumit domeniu. Scopul pe care-l urmăresc inițiatorii este de a extinde rezultatele domeniului de excelență creat, astfel încât acestea să se răsfrângă benefic asupra societății. În demersul lor, inițiatorii sunt conștienți de faptul că sistemul științific instituționalizat în universități și centre de cercetare, dependent de norme și condiții, nu poate susține sistemul liberal promovat de institutele de studii avansate, în care originalitatea și inovarea sunt principii de bază. Prin modul de constituire, sunt structuri neacreditate, nesupuse, deci, periodic unui sistem formal de evaluare. Din aceasta rezultă responsabilitatea pe care, în mod tacit, un Institut de Studii Avansate și-o asumă, în cerc restrâns, în fața celor din domeniul specializat pe care îl reprezintă, în cadru larg, în fața societății.

Primul Institut de Studii Avansate este cel din Princeton New Jersey, fondat în 1930 de pedagogul american Abraham Flexner, cu sprijinul filantropilor Louis și Caroline Bamberger. Institutul din Princeton este considerat și în prezent etalon de excelență și creativitate intelectuală, între personalitățile care l-au reprezentat numărându-se și Albert Einstein. În actul său de constituire se spune  „Institutul de Studii Avansate nu va fi nici o universitate obișnuită, luptând cu diverse probleme și mulți studenți, nici un institut de cercetare, dedicat doar rezolvării de probleme. El poate fi reprezentat ca o pană inserată între cele două...”Modelul de organizare și funcționare inaugurat la Princeton a fost adoptat, în deceniile următoare, de o serie de institute din întreaga lume. „Rețeaua Institutelor Europene de Studii Avansate, creată în 2004, cu sediul central la Paris, grupează 24 de institute de studii avansate din diferite țări.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) are asemănări cu alte instituții similare din lume, dar, mai ales, particularități în modul de constituire și de organizare. Principala asemănare este modelul urmat, cel de la Princeton pornit de la inițiativa personală a lui Abraham Flexner, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, de la ideea altruistă a lui Emil Constantinescu. Comună cu Priceton este și aspirația spre excelență, păstrând din capul locului, proporțiile: Princeton cu o excelență confirmată de la început, prin elita științifică crescută sub auspiciile celui mai prosper stat din lume, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, cu o ardentă aspirație pentru crearea unei asemenea elite într-un domeniu al începuturilor, al religiilor monoteiste și al științelor, ambele izvorâte în spațiul istoric al Levantului. Este evident că mesajele celor două începuturi care au fundamentat umanitatea modernă trebuie regândite permanent, actualizarea lor în acord cu evoluțiile științifice, tehnice și sociale contemporane însemnând soluții pentru înțelegere adâncă, pace și cooperare.

Diferit total este modul de finanțare: dacă pentru Priceton, magnații filantropi ai dinastiei Bamberger au asigurat de la început optimul funcțional al instituției, pentru ISACCL eforturile spre asigurarea unui minim financiar pentru începerea activității au fost si sunt laborioase, din fericire susținute, atunci când s-au poticnit, de unii dintre cei cu putere de decizie, convinși că se implică într-un demers util științei si societății. O scurtă istorie, pentru înțelegerea pașilor spre înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și a efortului implicat, este necesară. Dintru-început trebuie spus că principalul factor de susținere a creării Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este cel internațional. Prin prestația sa în cadrul Academiei Mondiale de Artă și Știință (World Academy of Arts and Science), al cărui membru este din 2010, din 2011 fiind ales în Board of Trustees, Emil Constantinescu a dobândit deplina susținere a prestigiosului for academic. O susținere pe care a folosit-o, prin pași succesivi, din dorința de a răsfrânge în mod benefic asupra societății românești, un cumul de idei și împliniri personale, realizate în timp cu perseverenţă. Propunerea sa de înființare la București a unui centru permanent de excelenţă al Academiei Mondiale de Artă și Știință a fost  prompt aprobată de către conducerea înaltului for academic. În plan intern, asupra  utilității unei structuri instituționale pentru cercetarea Levantului s-au pronunțat conducătorii Academiei Române, ai marilor universități  umaniste din țară, precum și cei ai Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București. Conferința „Inițiativa Levant pentru pace globală. Prin diplomație culturală spre o pace durabilă” care a avut loc în zilele de 20 și 21 noiembrie 2017, la Palatul Parlamentului din București, a reprezentat actul de constituire al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Conducerea Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS) s-a numărat printre participanți: Ivo Šlaus, președinte de onoare al WAAS, Heitor Gurgulino de Souza, președinte WAAS, Garry Jacobs, CEO, și Alberto Zucconi, co-președinte WAAS.

De aici mai departe activitatea densă a Instititului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului se poate citi pe pagina web a Institutului: conferințe naționale și internaționale, școli de vară, activități de cercetare în teren, expoziții. O imagine a unui institut dornic să-și onoreze statutul.

 

Harta politică actuală a Levantului istoric

 

Proiectul unui nou tip de relații între state și națiuni

 

Proiectul unui nou tip de relaţii între state şi naţiuni bazate pe înţelegerea celuilalt în locul celor bazate pe presiuni militare sau economice poate găsi o sursă de inspiraţie în vechea lume a Levantului. Civilizaţiile egipteană, iudaică, asiriană, babiloniană, feniciană, califatele arabe, imperiile roman, bizantin şi otoman au creat, fiecare într-un fel propriu, un spaţiu extins de schimburi, de la mărfuri la idei, şi de dialog cultural. La rândul lor, Balcanii şi zona de sud-est a Europei au fost timp îndelungat în contact cu zona Africii de Nord şi Orientul Apropiat şi oamenii din această zonă au o experienţă vastă în dialogul intercultural. Zona de Est a Mediteranei a fascinat Occidentul european în renaştere, în perioada romantismului până în modernitate, şi admiraţia pentru Levant a unor mari scriitori, artişti, muzicieni a dat naştere unor viziuni prodigioase şi unor opere literare, artistice şi muzicale impresionante. Legăturile culturale dintre ţările din Balcani, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii au continuat şi în a doua jumătate a secolului XX, chiar în perioada Războiului Rece şi a regimurilor de dictatură, prin formarea unor elite intelectuale educate în universităţile din Sud-Estul Europei şi prin schimburi culturale reciproce.

Reluarea acestor legături ar fi o bună ocazie ca diversitatea tradiţiilor noastre împărtăşite să se opună tendinţelor de uniformizare ale globalizării copleşite de presiunea profitului propunând un mod de viaţă mai apropiat de aspiraţiile fiinţei umane. Dacă globalizarea nu poate fi evitată, atunci ea poate fi modelată. Multiculturalismul se cere promovat şi trăit în respect pentru diversitate, pentru pluralismul tradiţiilor identitare, pentru drepturile omului şi libertatea conştiinţei fiecăruia. Dacă în spaţiul Levantului se va realiza un proiect politic vizionar adaptat marilor provocări ale prezentului, el va contribui la o nouă identitate a acestei zone în concernul european şi mondial.

România de azi poate oferi o nouă perspectivă procesului de redescoperire a axei mediteraneene a Europei și dialogului multicultural și multilateral dintre Occident și Levant. România a moștenit un număr semnificativ de interlocutori în statele și comunitățile în care azi există atâtea disensiuni, dar care ar putea mâine să înceapă un dialog.

 

De ce era nevoie de un institut de studii avansate la București?

 

Institutele de studii avansate sunt investiții în viitor. Fie că sunt subvenționate de stat, fie că sunt finanțate din surse independente, fie că au surse mixte de finanțare, toate și-au conservat independența și toate pornesc de la aceeași imagine fondatoare: Institutul de Studii Avansate din Princeton, New Jersey, înființat în anul 1930, una dintre puținele instituții din lume în care cunoașterea reprezintă un scop în sine. Credința fondatorului Abraham Flexner era aceea că cercetarea, fundament al înțelegerii lumii și umanității, are nevoie de un mediu special, care să permită cultivarea ideilor și să încurajeze interacțiunile personale intense. Mediul special oferit de Princeton Institute for Advanced Study s-a dovedit benefic pentru un număr impresionant de cercetători, câștigători de Premii Nobel în fizică, chimie, medicină, economie. Printre ei, Albert Einstein și Niels Bohr. Modelul impus la Princeton de o națiune tânără și curajoasă, multiplicat mai întâi în California (Stanford University), Carolina de Nord (Duke University, North Carolina State University), Massachusetts (Radcliffe Institute for Advanced Study, Cambridge) a fost adoptat, rând pe rând, de națiunile cu existențe milenare care nu și-au pierdut îndrăzneala de a fi vizionare. Netherlands Institute for Advanced Study, spre exemplu, a fost înființat la Wassenaar, în 1970. Israel Institute for Advanced Studies a fost înființat la Ierusalim în anul 1975. Berlin Institute for Advanced Study a fost înființat în Grunewald în 1981. Swedish Collegium for Advanced Study a fost înființat la Uppsala în 1985. Înființată mai recent, rețeaua franceză a institutelor de studii avansate – Paris, Lyon, Nantes, Marsilia – este considerată de utilitate publică și obiectivul său declarat este acela de a conferi științelor umaniste din Franța o vizibilitate sporită la nivel internațional.

De ce n-ar îndrăzni și România să se înscrie în acest concern al națiunilor vizionare, atâta vreme cât oamenii sunt una dintre cele mai bogate resurse pe care le are și mii de tineri români îmbogățesc intelectual țările adoptive? Prilejul s-a ivit când Emil Constantinescu, membru al Comitetului de conducere al Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS), for academic internaţional fondat cu 60 de ani în urmă de Albert Einstein, Robert Oppenheimer, John Fleming și Yehudi Menuhin, și-a convins colegii să accepte înființarea unui Centru de Excelență la București. A fost nevoie de câțiva ani, au fost multe obstacole de înlăturat, dar Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și-a început existența. Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului a fost înfiinţat de Parlamentul României prin Legea nr. 117 / 26 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 404 / 30 mai 2017, modificată și completată de OUG 66 / 12 septembrie 2019.

În 2011, profesorul Emil Constantinescu, ales preşedinte al Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, a iniţiat şi organizat primul program de studii superioare în domeniul diplomaţiei culturale din lume (licenţă, masterat şi doctorat) în colaborare cu Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, Universitatea din Siena, Italia, fondată în 1640 şi Universitatea Furtwangen, Germania.

Cu ocazia conferinţei internaţionale „Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana” de la Bucureşti, din mai 2013, preşedintele Emil Constantinescu a prezentat „Iniţiativa Levant pentru Pace Globală”. Aceasta a fost susţinută printr-un document semnat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor ale Parlamentul României.

Coaliţia Interparlamentară pentru Etică Globală (IPCGE), cunoscută pentru iniţiativele sale din ultimii zece ani în domeniul culturii păcii, l-a invitat pe profesorul Constantinescu să prezinte această iniţiativă la sediul Naţiunilor Unite din New York în iunie 2013, la sediile UNESCO din Paris şi Geneva, în Congresul SUA, în Knesset-ul israelian şi în parlamentele mai multor ţări. Iniţiativa a fost adoptată de 35 de deputaţi din Parlamentul European.

În septembrie 2013, prof. Emil Constantinescu, membru al Comitetului de conducere al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (Board of Trustees), înalt for academic internaţional (fondat în urmă cu 60 de ani de Albert Einstein, Robert Oppenheimer, John Fleming,  John Bernal, Henry Moore, Yehudi Menuhin şi laureaţi ai premiului Nobel) a prezentat propunerea înfiinţării unui Centru de Excelenţă al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS) la Bucureşti.

În sesiunea Comitetului de conducere al WAAS de la Ottawa, din 16 septembrie 2013, Board-ul a aprobat stabilirea în România, la Bucureşti, a unui centru de excelenţă WAAS, luând în considerare prestigiul şi capacitatea ştiinţifică a învăţământului superior şi al şcolii de cercetare româneşti. De asemenea, Board-ul a aprobat programul doctoral în diplomaţie culturală organizat de un network de universităţi europene sub patronajul WAAS. În octombrie 2013, participanţii la World University Consortium (WUC) au exprimat suportul lor pentru această decizie, apreciind că acest centru îşi va putea aduce o contribuţie importantă la elaborarea unei noi paradigme pentru societatea globală a secolului XXI şi la proiectul Universităţii Mondiale, iniţiat cu 60 de ani în urmă de fondatorii WAAS, conform unei scrisori adresată de preşedintele WAAS, Ivo Slaus, ministrului Educaţiei Naţionale din România.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a aprobat înfiinţarea acestui centru, iniţial la Universitatea din Bucureşti  şi, ulterior, a agreat propunerea preşedintelui Constantinescu ca acest centru să fie plasat în subordinea Senatului Parlamentului României, ca o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, ceea ce poate duce la sporirea prestigiului Senatului în lumea academică românească şi internaţională şi în planul relaţiilor interparlamentare.

Spaţiul geografic, istoric şi cultural al Levantului - aria situată pe malurile Mediteranei Orientale şi ale Mării Negre, în Orientul Apropiat, Caucaz şi Balcani - este un spaţiu fără egal în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al Eurasiei, locul de origine al celor mai multe inovaţii culturale, încă de la începutul a ceea ce s-a numit «revoluţia neolitică». Este spaţiul de origine al marilor religii abrahamice, dar şi al ştiinţelor şi artelor; este spaţiul istoric care a inventat politicul şi corolarul acestuia - democraţia, cum a inventat şi marile civilizaţii asiriană, babiloniană, egipteană, bizantină, greacă şi otomană.  Interesul istoric al studierii acestui spaţiu unic în trecut este întregit de interesul geopolitic al acestuia în prezent şi în viitorul imediat, căci de acest spaţiu depinde în mare măsură azi pacea lumii şi perspectiva unui viitor paşnic şi creativ. România are prin excelenţă vocaţia acestei iniţiative, fiind o civilizaţie situată la hotarul dintre Levant şi Europa, cu o tradiţională practică a negocierii punctelor de contact între cele două mari arii culturale, dar fără un trecut de asuprire sau conflict care să-i împovăreze misiunea.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului la Bucureşti, modelat după cele mai bune practici ale institutelor cunoscute, îşi propune să devină unul din forurile mondiale de excelenţă care determină direcţiile ştiinţifice şi priorităţile unor domenii şi care poate stabili o reţea de contacte şi colaborări dintre cercetătorii români şi cei din alte institute de studii avansate din lume, contribuind la o mai mare vizibilitate a cercetării ştiinţifice româneşti.  Concepută ca un dialog pluriform între cercetarea istorică şi prezent, ca o formă de diplomaţie culturală multilaterală, activitatea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului se poate dezvolta în colaborare cu forurile academice - World Academy of Art & Science, Academia Română şi institutele de profil, marile universităţi din întregul spaţiu al Levantului - dar şi cu centrele de reflecţie, think-tank-urile specializate, cu diplomaţii şi decidenţii din diferitele ţări ale regiunii, cu UNESCO şi World Monument Fund, promovând dialogul cultural şi interconfesional, reuniunile pe teme de interes regional, măsurile de protecţie a patrimoniul natural şi cultural atât de bogat al Levantului. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va desfăşura în cadrul departamentelor: Istoria culturilor și civilizației Levantului, Conservarea patrimoniului natural și cultural al Levantului, Diplomația culturală în spațiul Levantului.