Emil Constantinescu
Este membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia, al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii „National Geographic” din SUA, Doctor Honoris Causa al École Normale Superieure şi al universităţilor din Liége, Montreal, Atena, Beijing, New Delhi, Bangkok, Maribor, Ankara, Sofia. A susţinut conferinţe la Universităţile Tübingen, Oxford, Standford, Harvard, Berkeley, Columbia, Georgetown, Indiana, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin.
Din 1966 până în 1996 a fost, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor de Mineralogie la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. După prăbuşirea dictaturii comuniste, este ales prorector (1990-1992) şi apoi rector al Universităţii din Bucureşti (1992-1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (1992-1996), membru al Comitetului permanent al Asociaţiei Universităţilor Europene – CRE (1992-1993; 1994-1998), membru al Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi – IAUP (1994-1996). În 1991-1992 a fost visiting professor la Universitatea Duke, SUA.
Autor a 12 cărţi de specialitate, printre care „Mineralogy in the System of Earth Sciences”, publicată de Imperial College Press și lansată de Departamentul de Geologie al Universităţii Cambridge, a publicat peste 60 de studii în reviste ştiinţifice de prestigiu din ţară şi din străinătate.
În prezent, Emil Constantinescu este preşedintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, membru în Consiliul Director al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS), al World University Consortium (WUC).
PROFIL EXTINS »»»
Cătălin-Ștefan Popa
Director general al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Cătălin-Ștefan Popa a pus bazele mai multor proiecte și serii de conferințe, menționând aici, în special, cele două proiecte cu amplă participare internațională: „Levantul, leagănul religiilor abrahamice”, și „Cultura dreptului în istoria Levantului și a Orientului Mijlociu”.
Este cercetător științific III în istoria religiilor și conducător de doctorat în cadrul Școlii de Studii Avansate a Academiei Române și membru în Consiliul Studiilor Universitare de doctorat, Școala doctorală de Istorie și Arheologie a Academiei Române.
Absolvent de Teologie, Filosofie și Drept este doctor al Universității Georg August din Göttingen (2016) cu o teză de istorie a creștinismului siro-oriental, distinsă cu premiul de istorie ,,Nicolae Iorga” al Academiei Române. În 2021 a obținut venia legendi - titlul de abilitat (doctor docent) în cadrul Universității Karl Franzens din Graz, Austria.
Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa a publicat monografii și volume colective la editurile Harrassowitz Verlag, LIT Verlag, Routledge, Brill și peste 50 de articole în volume și reviste internaționale în limbile engleză și germană, pe teme de istoria ideilor creștine, istoriografie orientală, patrimoniul manuscriselor orientale, diplomație culturală și dialog interreligios. Are calitatea de conferențiar invitat la mai multe universități și a participat cu prelegeri la peste 40 de conferințe și congrese internaționale.
Este redactor-șef și fondator al periodicului din cadrul Academiei Române: „The Syriac Annals of Romanian Academy” (SARA), și redactor șef al revistei ISACCL: „The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Dan Alexandru Grigorescu
Profesor emerit, cu o carieră de peste 50 de ani în cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, este coordonator științific în Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Între anii 1991 și 2003 a condus Programele Comisiei Europene pentru Învățământul superior, Tempus și Socrates, în România.
Autor a peste 200 de articole științifice, 20 de cărți, manuale, dicționare, organizator a numeroase conferințe științifice și prezentări pentru public în domeniul Paleontologiei, Geologiei și Conservării mediului geologic, este președintele de onoare al Asociației Europene a Paleontologilor de Vertebrate (din anul 2003), inițiator, în urma a 25 de ani de cercetări paleontologice și stratigrafice în Ţara Hațegului a primului geoparc UNESCO din România (2005) și expert UNESCO pentru evaluarea geoparcurilor din lume (din anul 2011).
În cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului coordonează programul „Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, care promovează abordarea holistică a patrimoniului natural și cultural al Dobrogei, cercetarea interdisciplinară a naturii prin relația dintre mediul geologic și cel biologic, participarea mediului academic la dezvoltarea regiunilor.
Este editor al publicației ISACCL „Natur-Culturalia”, iar între anii 2019 și 2022, a fost editor invitat al revistei „Geoconservation Research”.
PROFIL EXTINS »»»
Daniela Mihai
Este profesor asociat la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, și arheolog expert în domeniul studiilor și cercetărilor privind monumentele istorice, precum și al bunurilor documentare și arheologice.
A urmat cursurile Universității din București, Facultatea de Istorie-Filozofie și timp de 10 ani a fost muzeograf și arheolog în cadrul secției de Istorie Medievală din Muzeul Național de Istorie a României. În anul 2001 și-a susținut doctoratul în Istorie, specializarea Arheologie medievală, sub îndrumarea prof. dr. Nicolae Constantinescu, cu lucrarea „Metode și contribuții ale arheologiei la studiul monumentelor de arhitectură din Țara Românească, secolele XVI-XVII”, publicată în anul 2009.
Autor și co-autor a cinci cărți, editor a peste zece publicații și autor a peste 20 de articole, a participat la numeroase cercetări arheologice, printre care amintim Vadu Anei, Topolnița, Orașul de Floci, Hârșova, Slobozia.
A participat și realizat peste 15 expoziții naționale și internaționale care au pus în valoare și au promovat patrimoniul mobil muzeal.
La Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului coordonează Școala de Vară de la Carsium – Hârșova, organizată în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Orașului Hârșova, Universitatea din București, Uniunea Democrată Turcă.
Liviu Mihail Iancu
Este istoric și arheolog, doctor în istorie antică cu o lucrare despre mercenarii greci din bazinul mediteraneean în perioada arhaică. A participat la cercetări arheologice în România, Turcia și Grecia.
Domeniile sale predilecte de cercetare sunt: relațiile internaționale și războiul în antichitatea greco-romană, colonizarea greacă în bazinul Mării Negre, metalurgia antică, producția și folosirea materialelor textile în armatele din vechime.
Printre cele mai recente publicații: «Were Thracian and Pontic slaves traded in the East Mediterranean in the Archaic period?». In G. Tsetskhladze, J. Hargrave, M. Manoledakis (eds.), Oxford, Archaeopress, 2025; «Hdt. 9.80 – another beetle in the rose?». În Journal of Center for Comparative History of Ancient Societies, n.s., X, 2024; «The death of Polykates re-examined ». In ASBÜ Sosyal Araştırmalar Dergisi 2(1), 2024; «Grain and mercenaries. a reappraisal of the relationship between Arkadia and Bosporos in the time of Leukon I». In L. Buzoianu, V. Lungu, D. Hălmagi (eds.), Pontica Supplementum X. Aux sources des connaissances historiques: épigraphie, textes littéraires et documents archéologiques, Volume dédié à la mémoire de Alexandru Avram, Constanța, 2023; «The first lead spindle whorl reported from Istros». In Dacia n.s. 66, 2022, pp. 63-76; ISSN 0070-251X;
A publicat cartea „Kleitoi Epikouroi. Prolegomene conceptuale și metodologice la studiul mercenarilor greci din epoca arhaică”, pregătind în prezent publicarea completă a tezei de doctorat, în limba engleză.
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Ana-Maria Răducan
Expert în cultură bizantină și postbizantină, coordonator al Școlii anuale de studii bizantine și postbizantine și al Școlii anuale interdisciplinare de egiptologie, greacă veche și limbi orientale, este absolventă a programului de licență al secției de Filologie Clasică și a unui master de Studii Medievale din cadrul Facultății de Limbi Străine a Universității din București.
Titlul de doctor l-a obținut la Universitatea din București, în 2015, cu o teză despre erosul mistic la Sfântul Simeon Noul Teolog, lucrare răsplătită cu premiul „Ad Astra” pentru excelență în cercetarea doctorală.
A avut stagii de cercetare la Universitatea Central-Europeană (Budapesta), École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS), Accademia di Romania la Roma, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică (Veneția). Interesele sale de cercetare converg spre literatura și societatea bizantină din perioada medie, cu atenție specială asupra moștenirii culturale a Antichității.
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Mihai-Bogdan Marian
Este licențiat al Facultății de Drept la Universitatea din București, și absolvent al masterelor „Managementul activității de informații pentru siguranță națională”, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București, și „Studii de Securitate”, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.
Din 2015 este doctor în sociologie al Universității din București.
Ariile sale de interes vizează antropologia culturală în arealul balcanic și spațiul carpato-dunăreano-pontic, precum și studiul asupra evoluțiilor geopolitice globale din perspectivă istorică și contemporană, cu cercetarea mutațiilor sociopolitice antrenate de globalizare în societățile modernității. În acest sens, între preocupările sale de cercetare ocupă un loc central investigarea resorturilor profunde care determină specificul profilului socio-cultural al diferitelor societăți umane la un moment dat.
A publicat trei volume ca autor unic și numeroase articole de analiză de specialitate în reviste de profil.
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Adrian Bărbieru
Este absolvent al Facultății de Teologie și al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Din 2018 este doctor la Universității din București cu o teză despre Mitropolitul Bartolomeu Anania.
De-a lungul formării sale academice a beneficiat de burse în străinătate la Universitatea Națională și Capodistriană din Atena și la Universitatea Georg-August din Göttingen, Germania.
Expert al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, este autor al volumului „Valeriu Anania-studiu monografic”, a publicat numeroase articole în reviste din țară și străinătate, a participat la conferințe de prestigiu în domeniul academic.
La Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului coordonează două proiecte de cercetare de amplă deschidere internațională: „Personalități evreiești care au contribuit la dezvoltarea studiilor despre Levant din România” și „Instituții culturale și de educație francofone în Levant”. De asemenea, face parte din comitetul editorial al revistei ISACCL: „The International Journal of Levant Studies”.
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Daniel Iosif
Bursier al Universității din Dijon (master „Géomorphologie et Géographie Physique”), apoi doctor și bursier de excelență al Universității Paris Nanterre, este geograf, cercetător afiliat în cadrul Centrului de Degradare a Terenurilor și Dinamica Geomorfologică și cadru didactic asociat al Universității din București.
Domeniile sale de activitate sunt: geomorfologie, geografie fizică, protecția mediului înconjurător, geomorfosituri, cartografie.
A efectuat alte studii și stagii de pregătire la universități din Europa ca: Université de Sorbonne, Université de Bourgogne, Université de Lausanne. A efectuat cercetări în Franța, Elveția, Italia, Serbia, Grecia.
Este Éditor-en-Chef al revistei științifice de geografie „Cinq Continents” (din anul 2011) și Associate Editor al revistei „Annals of Bucharest University: Geography” (din anul 2013). A fost nominalizat în anul 2013 de către „International Geomorphologist Association” în „World Top 10 Best Young Geomorfologists” în urma conferinței internaționale a Asociației Internaționale a Geomorfologilor.
A publicat peste 40 de studii științifice apărute în reviste de specialitate din țară și străinătate.
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
PROFIL EXTINS »»»
Laura Ganea
Consilier în cadrul Departamentului Diplomație culturală, Comunicare și Bibliotecă și director interimar al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniile comunicării: jurnalist, consultant PR, copywriter, speechwriter, coordonator de programe, editor, autor.
Anii petrecuți în jurnalism s-au concretizat în peste 300 de știri, interviuri, anchete, reportaje din diverse domenii (politic, economic, social, cultural), ca angajat al trustului de presă „Tinerama” (1990-1994) și colaborator al revistelor „Actualitatea ilustrată”, „Capital”, „Bucureşti Match”, al Televiziunii Române. În calitate de consultat PR a participat la derularea unor contracte de comunicare politică, corporate, civică și culturală.
La Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului coordonează comunicarea instituției, a fost editor al primelor două volume ale publicației „Natur-Culturalia” (alături de Ana-Maria Răducan) și editor al volumelor „Lumea post-pandemie între război și pace” (alături de Maxim Onofrei).
Autor, dar și editor al volumelor „Papa Ioan Paul al II-lea în România. Dialogul catolic-ortodox la nouă secole de la Marea Schismă”, inclus în proiectul „Levantul, leagănul religiilor abrahamice” și lansat cu ocazia vizitei ecumenice a Sanctității Sale Papa Francisc în România, și „Parteneriatul Strategic România-SUA: 25. Garanție de securitate pentru România în mileniul 3”, inclus în programul „Istoria recentă și anticiparea viitorului”.
Editor al volumului „România în elita academică mondială”, o sinteză a activității institutului de la înființare, în 2017, și până în anul 2023.
Maxim Onofrei
Este absolvent al Universității Saint Andrews din Scoţia, specializat în antropologie socială. Printre domeniile sale de studiu s-au numărat antropologia şi istoria, cultura materială a Asiei Centrale, antropologia vizuală, antropologia şi dezvoltarea economică.
Lucrarea sa de licență a avut ca temă diferitele mobilități din satul românesc, prin care a propus o monografie a satului de munte prin prisma diferitelor mișcări de oameni, bunuri, animale, dar şi tradiții şi obiceiuri locale străvechi, încheind astfel anii de studiu, certificat cu diploma Suma cum laude. După absolvirea facultății, a lucrat ca traducător pentru UNITER - Uniunea Teatrală din România.
Expert în cadrul Departamentului Diplomație culturală, Comunicare, Bibliotecă, Maxim Onofrei este editor al volumelor „Lumea post-pandemie între război și pace” și al volumului „România în elita academică mondială” (alături de Laura Ganea) și traducătorul acestora în limba engleză.
Alice Boboc
Consilier în cadrul Direcției Diplomație culturală, Comunicare și Bibliotecă și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Alice Boboc are o bogată experiență în comunicare.
Licenţiată a Universităţii de Vest Timişoara, cu o teză de licență din domeniul istoriei recente, „Reportajul în perioada comunistă – Analiza ziarului Scânteia între anii 1980-1989”, cu un master în comunicare, are un traseu profesional ca expert și coordonator de programe în cadrul Grupului de Investigaţii Politice, redactor știri externe la TVR 1, producător de talk-show-uri politice la Radio Mix, realizator și prezentator al emisiunii radio online „Istoria începe acum” la Radio Vocativ (2015), colaborator al publicației „Cotidianul” (2017).
Între anii 2013-2020 a cercetat, documentat și susținut prezentări în cadrul conferințelor organizate de Asociația „Redescoperă Istoria” la Muzeul Municipiului București, Facultatea de Istorie a Universității din București, Institutul Cultural Român, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, precum și în unități de învățământ.
Ovidiu Achim
A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specializarea Filologie (Neerlandeză-Latină). A beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea Antwerp, unde a urmat cursuri din domeniile filologie și studii culturale. A urmat apoi un masterat în studii culturale vizuale în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) al Universității din București, în cadrul căruia a aprofundat relația dintre opera timpurie a pictorului Pieter Paul Rubens și tradiția neo-stoică din secolele XVI-XVII.
În prezent, este doctorand al Universității din București în domeniul filologie, cu o teză privind neo-stoicismul flamand în secolele XVI-XVII și colaborator al Catedrei de Limbă Neerlandeză a aceleiași universități. A lucrat într-un proiect de cercetare al centrului „Fundamentele Modernității Europene”, din cadrul Universității din București, dedicat reformei cunoașterii în lumea răsăriteană în timpul Modernității Timpurii, și, în special, operei Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago (1700) a principelui Dimitrie Cantemir.
Domeniile sale de interes sunt: istoria culturală și intelectuală a Modernității Timpurii, dialogul inter-cultural, teoria traducerii, filologia clasică.
PROFIL EXTINS »»»
Costel Ursu
Este absolvent al Facultății de Istorie, al Facultății de Drept și al Facultății de Teologie. A obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea din București în anul 2011 cu teza Industrializarea României (1866-1914) în care a analizat contextul politic local, regional și internațional, legislația adoptată în vederea industrializării, marii economiști, doctrinele economice, precum și convențiile comerciale ale României din acea perioadă.
În timp a mai urmat cursuri de politică externă, de diplomație, etichetă și protocol, de comunicare și consiliere politică, precum și cursuri pe tematica securității și a contextului actual.
A fost angajat la Institutul Diplomatic Român, la Parlamentul României și la Parlamentul European. S-a alăturat echipei Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în calitatea de expert în cadrul Direcției de Diplomație Culturală, Comunicare și Bibliotecă.
Ștefan Horia Marincea
Expert în cadrul Departamentului „Natură, cultură și societate”, a absolvit Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București, în programul de studii „Inginerie geologică” (2019), și studii de masterat la aceeași facultate, în programul de studii „Inginerie Geologică și Geotehnică Ambientală”.
La Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, lucrează în aplicația Qgis, utilizată în proiectele incluse în programul „Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, participând la realizarea articolelor și studiilor care prezintă rezultatele cercetărilor întreprinse în cadrul acestui program.
Este co-autor al studiului „Proiect GIS pentru analiza spațială a ocupațiilor preistorice în bazinul Văii Casimcei”, apărut în volumul III al revistei științifice „The International Journal of Levant Studies” (2022).
Ștefan-Horia Marincea este și realizatorul platformei digitale care documentează spațiul levantin, indexând sursele bibliografice în funcție de țări și teme, utilă cercetătorilor și proiectelor ISACCL.
Raluca Orza
Graphic Designer și ilustrator digital, absolventă a UNArte București, Facultatea de Arte Plastice (2016), cu un master în grafică computerizată, Raluca Orza realizează la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, începând cu anul 2021, grafica pentru afișe, broșuri și reviste, logo-uri și bannere pentru website și Social Media.
Tehnoredactarea și pregătirea volumelor pentru tipar este o altă componentă a activității pe care Raluca Orza o desfășoară la ISACCL. Primul volum tehnoredactat de ea a fost „Parteneriatul Strategic România-SUA: 25. Garanție de securitate pentru România în mileniul 3” (2022).
Dinu Dinulescu
Este consilier în cadrul Compartimentului Administrativ-Tehnic al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și cel care a coordonat amplele lucrări de transformare a unei grădinițe dezafectate într-o instituție funcțională, adecvată pentru cercetarea științifică, pentru organizarea de mese rotunde, simpozioane și conferințe. Urmând modelul antichității grecești, spațiile de referință sunt Dialogos, Bibliotheca, Thesaurus.
Dinu Dinulescu a avut un rol important în organizarea expozițiilor Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului: „Tradiție și identitate. Comunitatea musulmană din Dobrogea” (ISACCL, 2020); „Artefacte din Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu și Nordul Africii în colecțiile Institutului Levant” (ISACCL, 2021, expoziție permanentă); „Părinții fondatori. Parteneriatul Strategic România-SUA: 25 de ani de la lansare” (Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, 2022); „Însemnele prieteniei româno-americane în arhiva prezidențială. Corespondență diplomatică 1996-2000” (Biblioteca Academiei Române, 2022); „Pe firul confesiunilor. Mărturii despre Parteneriatul Strategic România-SUA. Colecția Emil Constantinescu” (Muzeul George Severeanu, 2022);
Cercetători asociați
Mădălina Vârtejanu-Joubert
Are o diplomă de master în Istorie Antică la Universitatea din București – România (1992-1993) și un doctorat în Istorie și Civilizații (2001). A obținut o bursă în perioada 1997-1999 (Universitatea Ebraică din Ierusalim și Centrul Creștin de Studii Iudaice din Ratisbonne din Ierusalim). Din 1993 până în 2001, a ocupat funcția de cercetător la Centrul de Studii Orientale din București.
Este specializată în antropologie istorică a iudaismului, ebraică și aramaică, responsabilă de numeroase proiecte de istoria cunoașterii și, în special, de proiectul „Collections sapientiales dans la Mediterranée”, a organizat conferințe, a publicat numeroase articole, a coordonat programul interdisciplinar „Societăți plurale”.
În prezent, Mădălina Vârtejanu-Joubert, specialistă în Orientul și iudaismul antic, este profesor universitar la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale (Inalco, Paris), membru al Centrului de Cercetări Orientul Mijlociu-Mediterana (CERMOM, EA 4091) și membru al Grupului de Cercetări Literare al Institutului Catolic de Studii Superioare (ICES, La Roche-sur-Yon).
Rachel Claire Dryden
După ce a urmat studii de licență în domeniul limbilor moderne, Dryden a ales să se dedice studiului limbilor din afara arealului indo-european. S-a apropiat astfel de studiile iudaice și islamice, pe care le-a aprofundat la Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Graz și, mai apoi, printr-un masterat în studii islamice la Oxford (2016). A primit titlul de doctor în teologie și studii religioase de la Universitatea din Cambridge (2022), pentru o teză care analizează reprezentările îngerilor în Coran și rolul naratologic al acestora.
Domeniile sale de interes științific cuprind istoria și studiul Coranului, Studiile Biblice, Istoria Religiilor, Istoria Creștinismului, precum și tradițiile textuale ale marilor religii. Are o bună cunoaștere a unor limbi clasice (Arabă, Coptă, Gî'îz, Ebraică, Siriacă) fundamentale pentru studiul Creștinismului oriental.
Printre publicațiile sale semnificative se numără: “People of the Book” în: Encyclopedia of the Bible and Its Reception Online edited by Constance M. Furey et al. Berlin: De Gruyter (împreună cu Jeffrey, David L. and Kalman, David Zvi) și “Islam and Muslims in the Armenian History of Sebeos,” in The Christian-Muslim Relations Reader: 600–1500/Christian-Muslim Relations: Primary Sources 600–1550, edited by David Thomas. Bloomsbury: London.
Antonio Pio Di Cosmo
Este cercetător italian și a urmat studii de istorie, drept și arheologie la universitățile din Macerata, Foggia și Cordoba, obținând doctoratul în arheologie în 2017 de la universitatea din Cordoba, Spania, cu teza „I motivi erranti della regalità: evidenze archeologiche e indicatori dei procedimenti di transito e diffusione nell’area della koiné bizantina”.
A publicat studii și articole, a susținut numeroase conferințe pe teme referitoare, în principal, la ideologia imperială bizantină și influența acesteia asupra altor instituții monarhice din spațiul mediteraneean și est-european. De asemenea, a susținut cursuri ca lector la Pontificio Istituto Orientale din Roma.
Antonio Pio Di Cosmo a participat în mai multe rânduri cu comunicări la conferințele și școlile de vară organizate de ISACCL, a publicat articole în „The International Journal of Levant Studies” (vol. 3/2021) și „Byzantium – An unending civilization” (colecția „Studii de istorie a Levantului”).
Face parte din colegiul redacțional al revistei ”The International Journal of Levant Studies”.
Maxim Mordovin
Este un cercetător maghiar cu studii de istorie și arheologie la Universitatea Eötvös Loránd și Universitatea Central Europeană din Budapesta, obținând doctoratul în arheologie medievală în 2010 la Universitatea Eötvös Loránd cu teza „The formation of the castle-organisation in East-Central-European countries. 10-12th cent. Castles in Bohemia, Poland and Hungary”.
Conferențiar habilitat la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, dr. Mordovin este o autoritate recunoscută internațional în studiul comerțului de textile în Europa Centrală și Răsăriteană în Evul Mediu și al construcției și funcționării castelelor în Ungaria medievală și spațiul balcanic, publicând mai multe monografii pe aceste două teme, precum și o serie largă de studii și articole. A susținut numeroase prelegeri ca profesor invitat și în cadrul conferințelor internaționale la prestigioase instituții europene și are o bogată experiență arheologică, inclusiv pe situri medievale din România.
Dată fiind experiența sa și interesele sale academice, dr. Mordovin contribuie la nivelul institutului prin abordarea unor tematici complementare celor dezvoltate de ISACCL, precum comerțul internațional între Europa Centrală și estul Mediteranei în perioada medievală.
Marius Oprea
Istoric, publicist, poet și prozator, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, fiind doctor în istorie la aceeași universitate (2002), cu tema „Rolul şi evoluţia Securităţii (1948 -1964)”, coordonator acad. Dinu C. Giurescu.
În timpul regimului comunist a intrat în atenția Securității pentru refuzul său din 1984 de a deveni membru de partid ca șef de promoție la finele primului an de facultate și, mai ales, după ce în februarie 1987, alături de alți nouă studenți din Universitate, a împrăștiat manifeste anticomuniste. A fost în cele din urmă arestat de Securitate în iulie 1988 pe șantierul arheologic de la Sarmisegetuza. Cercetat ulterior în stare de libertate pentru acțiunile sale, a devenit după 1989 un consecvent cercetător al istoriei poliției politice comuniste, concretizat în sute de articole științifice și de presă. Consilier al președintelui AFDPR Constantin Ticu Dumitrescu (din 1992), al președintelui Emil Constantinescu (din 1999) și al premierului Călin Popescu Tăriceanu (din 2004), a fost fondator a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (2005).
A publicat 22 de volume de istorie, poezie și proză. Activitatea sa de deconspirare a Securității și de găsire a victimelor asasinatelor acesteia, prin numeroasele campanii arheologice pe care le-a inițiat, a fost pe larg reprezentată în presa din România, precum și în presa europeană („Frankfurter Allgemeine Zeitung”, „Der Spiegel”), ca și de posturi de televiziune din Germania (ZDF, ARD), televiziunile din Franța (Canal+) și Marea Britanie (BBC).
Este protagonist al filmului documentar „Le chasseur de la Securitate”, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, al unei cărți, „La tortura de’l silentio. Storia di Marius Oprea”, autor Guido Barella, apărută în traducere în Spania și România (Editura Corint).
Alexandru Vasiliu
A urmat cursuri de istorie la Universitatea din București și a obținut doctoratul în filosofie în 2018 la aceeași universitate, cu teza „Marginalitatea socio-economică și conceptul de violență structurală din perspectiva teoriei hegemoniei culturale”.
Este autorul unor importante studii și articole privind marginalitatea socio-economică și hegemonia culturală, dintre care unele explorează ca studii de caz comunități africane, inclusiv din zona extinsă a Levantului istoric. A susținut un număr important de prezentări în cadrul conferințelor internaționale din țară și din străinătate, a coordonat proiecte cu finanțare internațională oferită de CIVIS University Network Project și susține în prezent cursuri și seminarii la Facultatea de Istorie, Universitatea din București.
Prin experiența sa profesională și preocupările sale academice, utile și complementare celor care fac obiectul activității ISACCL, Alexandru Vasiliu contribuie la dezvoltarea unor noi domenii de cercetare care să fie abordate la nivelul institutului.
Ion Andrei Țârlescu
Este cercetător în cadrul Serviciului Manuscrise, Carte rară – al Bibliotecii Academiei Române (din 2019), precum și cercetător asociat la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și la Centrul pentru Studierea Manuscriselor Grecești ale Noului Testament din Dallas (CSNTM-The Center for the study of New Testament Manuscripts). A obținut în 2021 titlul de doctor din partea Academiei Române (Institutul de Studii Sud-Est Europene).
Domeniul său principal de cercetare este istoria literară și culturală ortodoxă și veche românească, fapt dovedit prin studiile și edițiile de carte veche românească pe care le-a publicat. A contribuit la realizarea mai multor cataloage de manuscrise din diferite colecții, printre care Catalogul manuscriselor grecești din colecția Bibliotecii Naționale a României. Este specializat în paleografie greacă și chirilică și a lucrat la transcrierea a numeroase manuscrise. Pe lângă activitatea de cercetare întreprinsă, Ion Andrei Țârlescu a realizat numeroase traduceri de texte patristice din neo-greacă și greacă veche.
Pe lângă cariera academică, Ion Andrei Țârlescu a fost numit consul în cadrul Ambasadei României de la Atena (2022-2023) și de la Ottawa (2023-2024).
