Luminița Odobescu
Începutul anului 2020 aducea în atenția europenilor un proces de reflecție și schimbare prin intermediul unei campanii la scară largă de implicare a cetățenilor – Conferința privind Viitorul Europei. Odată cu începerea unui nou calendar legislativ la Bruxelles, cu o nouă Comisie Europeană și un nou Parlament European, accentul urma să se pună pe priorități politice, precum schimbările climatice și tranziția verde, digitalizarea, bugetul multianual al Uniunii, consolidarea coeziunii, rolul Uniunii Europene pe plan global, dar și, în contextul Conferinței, pe implicarea întregii societăți în conturarea unei Uniuni Europene mai democratice, mai incluzive și mai aproape de cetățeni.
La momentul în care această Conferință era încă în etapele timpurii de planificare, perspectiva unei pandemii de asemenea proporții era îndepărtată. Însă criza generată de noul coronavirus a avut nu doar un impact major în plan economic și social, dar a pus la încercare și modelul unic de funcționare a Uniunii Europene și a determinat un proces de redefinire a priorităților Uniunii pentru viitor.
Procesul de definire a Conferinței privind viitorul Europei a fost deci puternic influențat de contextul pandemic actual, mai ales în conturarea așteptărilor cetățenilor și perspectivelor în ceea ce privește viitorul proiectului european. Spre exemplu, sănătatea cetățenilor a căpătat o dimensiune diferită la nivel european, chiar dacă în acest domeniu competența de a reglementa aparține preponderent statelor membre. Solidaritatea, nevoia de adaptare, de a găsi soluții rapide, de a reacționa, reziliența au devenit elemente cheie ale efortului și acțiunilor comune la nivel european în contextul crizei COVID-19.
Pandemia a confirmat, astfel, nevoia de a face „mai mult, împreună”. Ne-a arătat că nu există alt răspuns la provocări de asemenea anvergură decât construirea unei Uniuni mai puternice atât în interior, cât și în exterior. Principala „lecție învățată” din timpul pandemiei este că doar o solidaritate europeană autentică ar putea oferi soluțiile și răspunsurile concrete de care au nevoie cetățenii UE.
Angajamentul stabilit de liderii europeni, în mai 2019, prin Declarația de la Sibiu, de a rămâne „uniți, la bine și la greu”, de a da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și de a sta întotdeauna alături unii de ceilalți a căpătat o semnificație sporită.
Confruntați cu o situație neprevăzută și necunoscută, prima pandemie de proporții globale din ultimii 100 de ani, am învățat, cu toții, multe lecții pe parcurs. În contextul în care, în primele luni ale anului 2020, pe fondul unor informații științifice uneori incerte și ținând cont de evoluția situației epidemiologice, fiecare stat a luat măsurile pe care le-a considerat oportune, de închidere temporară a frontierelor sau de limitare a călătoriilor, am putut observa cu toții o dificultate inițială în ceea ce privește coordonarea măsurilor la nivel european. S-a realizat însă rapid că acest virus nu are frontiere și că este nevoie de coordonare și de găsirea unor soluții comune. Nu a fost simplu, dar eforturile comune ale Uniunii și statelor membre ne-au permis să creăm coridoare verzi pentru a permite continuarea transporturilor și funcționarea Pieței Unice, să investim în producția de vaccinuri și să demarăm campaniile de imunizare în timp record, iar toți cetățenii europeni să aibă acces la vaccin, în același timp, pe picior de egalitate.
Această criză sanitară ne-a arătat, astfel, fără echivoc, interdependența statelor membre, beneficiile pieței unice și impactul esențial al liberei circulații în viața noastră de zi cu zi, aspecte a căror importanță a fost adesea neglijată, dar și ce înseamnă efortul și soluțiile comune.
În contextul în care avem motive să fim optimiști, având în vedere că dispunem de vaccinuri sigure și eficace și procesul de vaccinare a fost accelerat, este momentul să evaluăm acțiunile noastre în această criză, ca state membre și, împreună, ca Uniune și să tragem învățăminte din lecțiile învățate. Acest proces a fost demarat în luna iunie, când liderii europeni, reuniți la Bruxelles, au avut un prim schimb de opinii pe marginea unor lecții învățate în lupta cu pandemia de Covid19, în baza unui raport inițial elaborat de către Comisia Europeană. Cu acel prilej a fost subliniată necesitatea de a îmbunătăți, colectiv, nivelul de pregătire, capacitatea de răspuns și reziliența la viitoare crize și de a proteja funcționarea pieței interne.
Trebuie desigur să recunoaștem că această criză a scos în evidență o serie de vulnerabilități ale Uniunii Europene asupra cărora trebuie să ne concentrăm în perioada următoare. De exemplu, dificultățile inițiale privind procurarea de medicamente și echipamente medicale esențiale, producerea de vaccinuri, efectele măsurilor naționale asupra liberei circulații, etc. Aceasta a impus adoptarea unui pachet ambițios al Comisiei în domeniul sănătății.
De asemenea, măsurile adoptate pe durata crizei ne-au determinat să lucrăm mai mult online și să devenim mai „digitali”, cu impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi. De aceea avem nevoie de reglementari care să ne ajute să ne mișcăm mai rapid, să ne îmbunătățim competențele digitale, dar să ne și protejeze prin consolidarea dimensiunii de securitate cibernetică.
În toată această perioadă, am simțit ce înseamnă schimbările climatice și am realizat că dacă nu adoptam măsuri urgente, primii care vor avea de suferit sunt copiii noștri. Iar măsurile propuse de Comisia Europeană recent, așa numitul „Fit for 55”, cu obiectivul de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030 față de nivelul din 1990, vor permite o transformare radicală a sectoarelor poluante și o promovare a tehnologiilor curate. Obiectivul ambițios asumat la nivel european, de atingere a neutralității climatice până în 2050, se traduce printr-un viitor verde și mai sănătos, prin locuri de muncă de calitate și o creștere economică ce nu este în detrimentul naturii.
În jurul nostru lumea este de asemenea în schimbare. Avem nevoie de o Uniune mai vocală și vizibilă în plan global, pe măsura implicării sale, care acționează în strânsă coordonare cu partenerii săi, precum SUA, Canada sau Japonia. Având în vedere impactul puternic al pandemiei asupra vieții noastre, subiectul sănătății va figura cu siguranță în mod proeminent pe agenda Conferinței, în contextul mai larg al rezilienței statelor membre și rezilienței Uniunii Europene per ansamblu. La fel ca schimbările climatice și evoluțiile digitale, dar și relația cu vecinii sau partenerii noștri strategici.
Ce înseamnă, totuși, reziliența pentru România și pentru Europa? Reziliența este un concept multidimensional, care implică o rezistență la evenimente și curente negative, precum crizele de diferite tipuri – economice, sanitare, de mediu, dezastre naturale, schimbări climatice – dar și față de diferite amenințări, de exemplu în domeniul securității, amenințările hibride sau în domeniul cibernetic, față de atacuri sau dezinformare, ori în domeniul societății – amenințări la adresa libertății, sănătății, drepturilor omului sau chiar la adresa sistemului de valori.
Consolidarea rezilienței înseamnă să fim pregătiți din toate punctele de vedere – de la echiparea sistemelor de răspuns la urgențe, sistemelor sanitare de răspuns la epidemii – domenii în care deja se fac progrese la nivel european prin propunerea unei Autorități Europene de Răspuns la Urgențele Sanitare (HERA), la crearea de rezerve strategice (precum programul rescEU), la consolidarea unor abordări comune în diverse domenii esențiale – precum achizițiile comune de vaccinuri sau în ceea ce privește bunurile strategice și esențiale. Pentru a ne pregăti mai bine pentru următoarele crize, care pot apărea în diferite domenii, trebuie să avem eforturi conjugate și să ne sprijinim reciproc, atât în cercetare, în combaterea schimbărilor climatice, în împărtășirea de experiențe și schimb de bune practici în domenii precum securitatea cibernetică, dar și prin consolidarea securității și apărării noastre comune – în UE și în NATO.
În acest context global, România a inaugurat în această vară un Centru de Expertiză Euro-Atlantic în domeniul rezilienței, tocmai pentru a aduna expertiza existentă și pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea obiectivului de consolidare a rezilienței europene – din toate punctele de vedere.
Reziliența mai înseamnă și protejarea modelului democratic de guvernare și asigurarea implicării mai directe a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, pe lângă desfășurarea alegerilor regulate. În contextul actual, marcat de criza multidimensională provocată de pandemia de Covid-19, avem cu toții șansa și responsabilitatea de a ne implica mai mult în „viața cetății” – Conferința privind viitorul Europei oferă cea mai directă oportunitate de implicare și oferă tuturor ocazia de a-și face opiniile auzite.
*
Conferința privind viitorul Europei, lansată oficial la 9 mai, de Ziua Europei, în Parlamentul European, este cu și pentru toți cetățenii. Uniunea Europeană nu este ceva abstract și nu este departe. Deciziile care se iau la Bruxelles și care au impact asupra vieților noastre, ale tuturor, sunt hotărâri asumate de toate statele membre, România având propria voce în conturarea acestor decizii. În plus, cetățenii, societatea civilă, mediul privat se pot implica direct, concret, în acest proces decizional, prin participarea la consultările publice organizate de Comisia Europeană în pregătirea inițiativelor legislative.
De asemenea, cetățenii, instituțiile și societatea civilă în general sunt invitați să contribuie la discuția mai amplă, conceptuală privind viitorul Europei. Oricine poate participa online sau poate lua parte la unul din evenimentele organizate pe teritoriul României sau al unui alt stat membru accesând pagina futureu.europa.eu.
Viitorul Europei e în mâinile noastre, e momentul să îl construim împreună!
sursa foto: Caleaeuropeana.ro
