E.S. Raja Jhinaoui Ben Ali
Ambasadorul Republicii Tunisiene în România
Pandemia de COVID-19 a modificat fiecare aspect al vieții noastre cotidiene și s-a dovedit o amenințare extraordinară pentru umanitate. Chiar și cele mai dezvoltate state ale lumii au fost afectate ca urmare a pandemiei, cu precădere în domeniul provocărilor legate de sistemele sanitare și în toate aspectele vieții. Restricțiile pandemice instituite în aproape toate țările lumii au afectat nu doar indivizii, ci și viața socială și activitățile economice. Bunul mers al industriei a fost perturbat. Afacerile, școlile și chiar Guvernele au implementat noi și radicale politici pentru a își putea continua activitatea și a se adapta pentru viitor.
Tunisia s-a numărat printre țările care au considerat că o astfel de luptă împotriva unei amenințări globale nu poate fi câștigată decât prin cooperare și solidaritate internațională.
La nivel național, instituțiile și societatea noastră și-au dat seama de gravitatea situației de timpuriu și, mulțumită măsurilor adoptate, irumperea pandemiei înăuntrul Tunisiei a fost întârziată pe cât posibil.
Tunisia a fost una dintre primele țări din Orientul Mijlociu și Nordul Africii – așa-numita regiune MENA – care să se împotrivească cu succes exploziei noului coronavirus. Țara nu a înregistrat niciun nou caz vreme de cinci zile consecutive începând din data de 11 mai 2020; și-a dus la îndeplinire planul de ridicare a restricțiilor între 4 mai și 14 iunie 2020, deschizându-și granițele către turism la 27 iunie 2020 reluând, așadar, activitatea economică obișnuită.
Marea realizare a Tunisiei în abordarea pandemiei poate fi atribuită unei combinații de factori, nu în ultimul rând unui sistem sanitar relativ robust, unei reacții guvernamentale prompte și eficiente, încrederii cetățenilor în performanța Guvernului, sau conștientizării publice a pericolului virusului. De îndată ce primele cazuri au fost raportate în Tunisia pe 2 martie, Guvernul a răspuns imediat cu un set cuprinzător de măsuri menite să încetinească răspândirea virusului.
Guvernul a interzis temporar orice călătorie, a mandatat munca de acasă pentru toți angajații în funcții neesențiale, a închis moscheile, a impus carantinarea obligatorie și interdicții de circulație pe timp de noapte, a închis școlile și întreprinderile și a interzis adunările publice. Forțele armate și cele de poliție au fost însărcinate cu asigurarea respectării tuturor acestor măsuri.
Tunisia a avut încă un avantaj în aceea că deține unul dintre cele mai avansate și mai bine finanțate sisteme sanitare din întreaga regiune MENA, fapt demonstrat de existența Observatorului Național pentru Afecțiuni Noi și Emergente, a Organizației pentru Intervenție și Asistență sau a Comisiei Naționale Regionale pentru Prevenirea Dezastrelor – instituții care s-au dovedit pregătite să confrunte pandemia și să își centralizeze eforturile împotriva acesteia, să îi urmărească evoluția epidemiologică și să îi încetinească răspândirea. La nivel local, consiliile municipale, cu ajutorul organizațiilor societății civile și al partidelor politice, au avut grijă să se coordoneze cu instituțiile naționale pentru a putea implementa măsuri adiționale de prevenție calate pe nevoile specifice din teren.
Așadar, autoritățile tunisiene au adoptat măsuri de urgență privitoare la sănătatea publică în martie 2020, care au urmărit să încetinească răspândirea virusului SARS-CoV-2. Printre aceste măsuri s-a numărat nu numai închiderea aeroporturilor și a celorlalte Puncte de Acces Frontalier (PAF) aflate de-a lungul granițelor terestre și ale limitelor maritime, ci și restricțiile domestice de circulație și carantinarea populației. Cu toate acestea, din 15 martie 2020 autoritățile tunisiene au reușit repatrierea a peste 25000 de cetățeni tunisieni izolați în străinătate, respectiv a 18000 de persoane pe cale aeriană și a 7000 prin granițele terestre.
Pe 4 iunie 2020, Tunisia a ridicat starea de urgență; și pe 27 iunie și-a redeschis granițele maritime, terestre și aeriene pentru străini, implementând totodată noi proceduri obligatorii pentru accesul non-cetățenilor în Tunisia. Un sistem codificat pe culori a fost implementat pentru a arăta clar cetățenii căror state pot intra fără restricții, și ai căror state pot intra cu respectarea restricțiilor impuse.
În aceeași perioadă a anului 2020, Tunisia a anunțat lansarea mărcii „Ready & Safe”, care acompania un nou „Protocol Sanitar pentru Turismul Tunisian Anti-COVID-19”. Obiectivul principal al acestui program era să implementeze toate precauțiile și măsurile de igienizare necesare pentru a putea asigura siguranța călătorilor. Abordarea adoptată în elaborarea acestor instrucțiuni și reguli de igienă a fost fundamentată pe o analiză a factorilor de risc axată pe cinci vectori: oameni, mașini, mediu, misiune și management, prezenți pe întregul sector turistic accesat de itinerariile clienților. Măsurile adoptate s-au referit la:
- Controlarea răspândirii pandemiei înăuntrul stabilimentelor turistice;
- Asigurarea securității atât a personalului de serviciu al stabilimentelor turistice, cât și a oaspeților acestora;
- Restabilirea încrederii și siguranței lanțurilor turistice și a operatorilor turistici cât mai repede cu putință.
- Oferirea unui produs cu un control al securității ridicat.
Pe 13 martie 2021, Tunisia a lansat campania națională de vaccinare împotriva COVID-19. Prioritate la vaccinare a primit personalul medical, urmat de forțele armate și ofițerii de securitate, persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cei suferinzi de afecțiuni cronice. La 1 aprilie 2021, Tunisia a primit o a doua tranșă de vaccinuri împotriva COVID-19, parte a inițiativei globale „COVAX” care urmărește să asigure distribuția echitabilă a vaccinurilor împotriva noului coronavirus. Vor urma și alte tranșe, în vederea atingerii unei rate de vaccinare în rândul populației de 50% până la sfârșitul anului 2021.
Mai mult, pentru a stimula fluxul turistic, Autoritatea Națională Tunisiană pentru Controlul Coronavirusului a instituit noi reglementări de acces pentru turismul organizat în Tunisia.
La 19 aprilie 2021, călătorii nerezidenți în posesia unui voucher (compus din dovada biletului de avion + transferului + cazării turistice), care sosesc fie prin zboruri de linie fie prin curse charter, ca parte a unui sejur organizat și supervizat (adică a unui tur all-inclusive) vor fi autorizați să intre în Tunisia prin prezentarea, la sosire, a rezultatului unui test PCR negativ, efectuat cu până la 72 de ore înaintea îmbarcării, după consimțirea de a rămâne în grupuri din momentul sosirii în Tunisia și de a folosi mijloacele turistice de transport pentru transferul la cazare și pentru vizitele turistice efectuate în timpul șederii. Toate vizitele, fie înăuntrul spațiilor de cazare turistică, fie în afara acestora, trebuie să aibă loc în grupuri organizate, în strictă conformitate cu Protocolul Tunisian Sanitar Turistic împotriva COVID-19.
În ceea ce ne privește pe noi, diplomații, ne-am alăturat liniei întâia a luptei împotriva crizei, unde Ambasadele au încercat să îmbunătățească importanta cooperare bilaterală și să ofere servicii consulare cetățenilor izolați într-o situație deosebit de delicată și complexă. Noul coronavirus a modificat fundamental preceptele diplomației peste tot în lume. Lideri mondiali și miniștri deopotrivă au fost obligați să își desfășoare activitățile diplomatice prin intermediul conferințelor electronice și apelurilor video, în timp ce ambasadorii au purtat povara reprezentării naționale și a promovării țărilor lor.
Diplomația nu a scăpat nevătămată din acest moment de inflexiune, însă practica diplomatică a evoluat simțitor:
- Transformarea digitală s-a dovedit deosebit de importantă în această perioadă, implicând transformarea diplomației clasice bazate pe contact direct într-o diplomație mai modernă. Munca diplomaților s-a transformat complet; discuțiile directe între șefi de stat, diplomați, membri ai guverne sau experți s-au repliat la rândul lor și au redus la minimum posibil incidența schimburilor epistolare dintre aceștia. Acțiunile diplomatice au schimbat ecosistemul prin recursul la media digitală, contribuind astfel la transformarea culturală și organizațională a lumii. Cu toate acestea, importanța minimizării costurilor asociate călătoriilor internaționale a fost un alt efect pozitiv.
- Diplomația științifică a jucat la rândul său un rol fundamental în timpul acestei pandemii în îmbunătățirea relațiilor dintre actorii științifici activi la nivel național și comunitatea internațională.
- Acum, diplomația s-a reorientat către o Diplomație Inclusivistă. În contextul epidemiei de COVID-19, umanitatea are nevoie de o solidaritate globală fără precedent și de răspunsuri urgente. Însă trebuie să găsim inspirația și să stabilim bazele unei lumi mai înțelegătoare și mai reziliente în fața provocărilor ce ne așteaptă. Chiar dacă o țară reușește să oprească răspândirea epidemiei pe termen mediu, lucrurile nu vor fi în ordine, sau înapoi la normal, decât atunci când majoritatea statelor lumii vor fi depășit această criză.
- Diplomația durabilă. Odată cu pandemia, a devenit clar că agricultura reprezintă o unealtă esențială pentru a furniza resursele naturale necesare pentru subzistență; fiecare țară trebuie să își dezvolte o economie din ce în ce mai autonomă.
Este așadar important ca Misiunile noastre diplomatice să își păstreze capacitatea de a promova și prioritiza investițiile legate de aceste sectoare esențiale, precum și sprijinirea de noi tendințe care încearcă să sporească și să faciliteze astfel de activități în țările noastre. Privit de departe, unul dintre cele mai percutante efecte ale pandemiei de COVID-19 a fost să ne determine să devenim diplomați mai buni. Diplomația tradițională cu siguranță va deveni mai dinamică, reinventându-se în căutarea de avantaje în fața adversității și a situațiilor complexe.
În urma ridicării stării de urgență, Ambasada Tunisiei la București s-a reorientat cu celeritate către operațiuni virtuale. Am subscris astfel, tendinței către o diplomație digitală în încercarea de a extinde sfera de interes a evenimentelor publice și culturale unei audiențe globale, de a include nu doar o arie mai largă de oficiali de rang înalt, ci și alți participanți din Tunisia. Ambasada și-a intensificat angajamentul pe rețelele sociale atât într-un efort de a se adresa comunității tunisiene rezidente în România, cât și în ideea de a atinge un public nou.
Deși următoarea generație de diplomați va activa într-o lume complexă și nesigură, trebuie să subliniez că anumite abilități diplomatice fundamentale, precum o gândire critică, o exprimare clară în scris și capacitatea de a forma legături interpersonale, vor rămâne de primă importanță. „Supremația și nevoia de teleconferințe ne-au determinat să ne îmbunătățim abilitățile de comunicare verbală și orală în încercarea de a substantiviza, deoarece nu ne mai putem baza atât de mult pe comunicarea nonverbală și pe proximitatea contactului.”
Această fluidizare a funcțiilor diplomatice ne-a permis, de asemenea, ca Ambasadă, să ne concentrăm mai îndeaproape pe funcțiile-cheie ale diplomației.
Bunăstarea, securitatea și, înainte de toate, repatrierea în siguranță a tuturor cetățenilor tunisieni care rezidă și trăiesc în afara Tunisiei au constituit principalele priorități ale Guvernului Tunisian.
În primele luni ale anului 2020, serviciile Consulare oferite au depășit majoritatea celorlalte considerente ale Ambasadei. Secția consulară a jucat un rol cheie în ajutarea cetățenilor de a face față cu succes unei lumi nesigure și complicare, pline de restricții și frontiere închise. Sarcina noastră prioritară a fost să ne ajutăm cetățenii aflați în situații umanitare, sociale sau economice dificile ca urmare a pandemiei. Așadar, Ambasada, prin Secția sa Consulară, a servit drept punctul de convergență al eforturilor de coordonare între cetățeni și autoritățile tunisiene în procesul acestora de repatriere. Cetățenii noștri – în primul și cel mai urgent rând cei aflați în țări străine pe termen temporar în calitate de turiști, angajați sau vizitatori și naufragiați acolo din cauza închiderii granițelor, au fost întotdeauna principala țintă a eforturilor noastre. Reprezentanțele noastre din toată lumea au furnizat de asemenea provizii și ajutoare financiare celor aflați în nevoie.
Trebuie să atrag atenția asupra tuturor eforturilor depuse de Ambasadă, care a lucrat îndeaproape cu autoritățile române pentru a asigura repatrierea tunisienilor blocați aici. Mulțumită eforturilor concertate ale ambelor părți, aceștia au putut ajunge în Tunisia în cele mai bune condiții. Au fost două zboruri importante de repatriere, unul pe 8 mai 2020 și celălalt pe 21 iunie 2020. De atunci, am încercat să mențin acest tonus de activitate, atât în ceea ce mă privește cât și în ceea ce privește Ambasada, cu toate că încă suntem nevoiți să suportăm consecințele acestei crize sanitare.
Cooperarea decentralizată a crescut, la rândul său, semnificativ. Ambasada și-a intensificat vizitele și contactele cu autoritățile locale din diferite orașe românești precum Galați, Iași, Timișoara, Arad, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu și, mai recent, Voineasa și Svinița (Mehedinți), atât pentru a studia perspectivele de înfrățire între municipii din România și Tunisia, cât și pentru a reactiva proiecte de parteneriate mai vechi. Aceste vizite de lucru în diferite orașe din România au demonstrat excelența relațiilor existente între cele două țări și dorința comună de a le întări și a le aduce la un nivel superior. Discuțiile menționate au constituit, de asemenea, o bună oportunitate pentru a revizui diferite aspecte ale cooperări culturale bilaterale sau ale oportunităților pentru comerț și investiții în Tunisia, precum și pentru a observa cu satisfacție convergența pozițiilor luate pe probleme regionale și internaționale de interes comun.
În această privință, o serie de proiecte de înfrățire comunală au fost fie aprobate în 2020 (între orașele Iași și Ariana; Timișoara și Tunis; precum și un proiect între Vâlcea și Hamman Sousse) sau altminteri urmează a fi ratificate (între Voineasa, jud. Olt, și Voineasa, jud. Vâlcea), vizitele mele materializându-se astfel în întâlniri fructuoase cu autoritățile locale. Ambasada a reactivat, de asemenea, proiecte de înfrățire mai vechi între cele două state, precum între Hammamet și Cluj-Napoca; Bușteni – Djerba Midoun și Bran – Sidi Bousaid.
Trebuie, iarăși, să menționez ultimul webinar organizat pe data de 4 februarie 2021 de Ambasada Tunisiei în parteneriat cu InvestRomania din cadrul Ministerului de Economie, Afaceri, Mediu și Turism din România și în cooperare cu Agenția pentru Promovarea Investițiilor Străine (FIPA – Tunisia), Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Camera de Comerț și Industrie a Județului Prahova și partenerii săi tunisieni, Tunisia Export – CEPEX și Autoritatea Tunisiană pentru Investiții (TIA) despre relațiile economice bilaterale care a încercat să surprindă climatul român de investiții și impactul pozitiv al accelerării evoluțiilor favorabile din economia tunisiană, inclusiv angajamentul său asumat de a continua să amelioreze climatul mediului de afaceri pentru a deveni mai atractiv pentru investitori de calitate și pentru a furniza noi oportunități, derogări și garanții.
În această privință, am confirmat atunci că aceste două țări pot conlucra pentru a atinge obiectivele de dezvoltare economică prefigurate, mai ales având în vedere că „Tunisia este un centru regional în care ambii parteneri au oportunitatea de a promova cooperarea tripartită cu partenerii lor strategici – Europa de Est, Africa și Orientul Mijlociu”.
În întâlnirile mele de lucru cu oficialii români, am căzut de acord și asupra nevoii de a urmări și intensifica dialogul economic și comercial de îndată ce situația sanitară o va permite, pentru a insufla energie Obiectivelor enunțate în Acordul de Cooperare semnat între Camera de Comerț și Industrie a României și Uniunea Tunisiană a Industriei, Comerțului și Meșteșugurilor (UTICA) cu ocazia Forumului de Afaceri Româno-Tunisian organizat pe 11 aprilie 2019 și, mai ales, crearea unui Consiliu de Afaceri, stipulată expres în Acordul de Cooperare din 2019. Aceste convorbiri au căutat de asemenea să stabilească un program de acțiuni comune – organizate în mediul online, cel puțin în primă fază, dat fiind contextul pandemic global – urmate de vizite de lucru între operatorii economici tunisieni și omologii lor români.
Aș dori să subliniez că, chiar și în astfel de situații critice, buna cooperare între Ambasada Tunisiei în România și autoritățile române a fost menținută pentru a putea pregăti pașii următori sfârșitului acestei situații sanitare globale critice.
