• Română
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Comunicat de presă, 14 februarie 2020

 

În ședința din 11 februarie 2020 a „Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă” a Camerei Deputaților, deputatul Iulian Bulai a adresat patru întrebări legate de activitatea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Redăm întrebările și răspunsurile.

 

»»» descărcați aici documentul

 

Întrebarea 1:

Ce legătură este între obiectul de activitate al unui institut de studii avansate despre Levant și vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, acum 20 de ani?

 

Răspuns:

Toată argumentația se găsește în volumul ,,Papa Ioan Paul al II-lea în România: Dialogul catolic-ortodox la nouă secole de la Marea Schismă”, 323 pagini, realizat de ISACCL sub coordonarea Laurei Ganea, prefață Vlad Nistor, postfață ambasador Teodor Baconschi, cu colaborarea Alberto Quattrucci, prof. Radu Preda, acad. Sorin Dumitrescu.

Volumul a fost oferit Sanctității Sale Papa Francisc cu ocazia vizitei în România și înaltelor oficialități religioase și politice participante la acest eveniment.

Deputatul Iulian Bulai a primit acest volum din partea ISACCL.

 

PRIMA VIZITĂ ÎN 1999 A UNUI SUVERAN PONTIF ÎNTR-O ȚARĂ MAJORITAR ORTODOXĂ, EVENIMENT CU VALENȚE ISTORICE ȘI CULTURALE UNIVERSALE

Ortodoxia și catolicismul sunt două confesiuni creștine care își au originea în spațiul Levantului. Prezente astăzi în întreaga lume, cele două ramuri ale tradiției creștine au rămas permanent conectate la spiritualitatea din spațiul răsăritean al Mediteranei. Atât tradiția catolică, cât și cea bizantină, precum și alte ramuri răsăritean-orientale din spațiul levantin (armeană, georgiană, coptă, siriacă, etiopiană) și-au revendicat permanent apartenența la acest spațiu pentru deținerea și păstrarea adevăratei credințe creștine.

Diviziunea între cele două mari confesiuni creștine concentrate în Roma, respectiv Constantinopol, care și-a avut obârșia în Marea Schismă din 1054, privește din punct de vedere cultural toate națiunile care au o moștenire creștină. Fiind un popor majoritar ortodox, cu o biserică națională care s-a dezvoltat în acord cu tradiția bizantină, este normal să percepem patrimoniul universal religios înainte de toate, prin valențele culturii proprii.

Conceptul volumului ,,Papa Ioan Paul al II-lea în România: Dialogul catolic-ortodox la nouă secole de la Marea Schismă” pentru rememorarea primei vizite a unui suveran pontif într-o țară majoritar ortodoxă face parte din proiectul de cercetare Levantul, leagănul religiilor abrahamice, pe care Institutul îl derulează începând cu anul 2019, pentru promovarea dialogului interreligios, imperios necesar în lumea de astăzi, marcată de conflicte și tensiuni politice și religioase. România poate să-și asume potențialul de lider regional și european din punct de vedere cultural, printr-o reevaluare a prezentului multicultural prin prisma originilor și a tradițiilor în spiritul unei temeinice culturi a reconsilierii.

Institutul își propune să dezvolte în continuare o platformă de cooperare între liderii religioși de diferite confesiuni pe de o parte, mediul academic și societatea civilă pe de altă parte, prin activități de cercetare, manifestări cu caracter științific și cultural, publicarea unor studii și albume de specialitate.

 

PROIECTUL LEVANTUL, LEAGĂNUL RELIGIILOR ABRAHAMICE

Proiectul Levantul, leagănul religiilor abrahamice se încadrează în obiectivele științifice ale Institutului (stabilite prin Legea nr. 117/2017 modificată prin OUG nr. 66/12 septembrie 2019) între care: ,,promovarea dialogului dintre popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioși și tânăra generație” (art. 2, alin. c)

Proiectul include expunerea doctrinelor celor trei religii monoteiste (iudaism, creștinism și islam) a căror geneză este legată de spațiul Levantului, printr-o serie de prelegeri susținute la sediul Institutului de către profesori, cercetători din țară și din străinătate, specialiști în domeniul istoriei religiilor și al dialogului cultural și religios; stimularea dezbaterilor constructive între exponenții unor religii și confesiuni pe tema asemănărilor doctrinare și a contribuției unor personalități relevante din istoria culturilor religioase dezvoltate în arealul Levantului; publicarea prelegerilor și promovarea rezultatelor științifice la nivel internațional.

Evaluarea istoriei religiilor din Levant și a prezentului acestora, bazată pe punerea în valoare a principiilor comune, este un vehicul pentru anticiparea viitorului acestei regiuni ce a viețuit permanent între pace și conflict, de cele mai multe ori pe temeiul deosebirilor religioase.

Pe parcursul anului 2019 am adus la institut, prin această platformă a elementelor comune religiilor abrahamice, specialiști renumiți în dialogul inter-cultural și religios: Abdo Badwi, Holy Spirit University of Kaslik (Liban), Baby Varghese, Mahatma Gandhi University, Kottayam (India), Piotr Zelazko, Studium Theologicum Salesianum, Jerusalem (Israel). Temele supuse dezbaterii s-au referit la: Artă și iconografie în bisericile maronite și siriace; Creștinismul siriac și tradiția sa; O incursiune în istoricul și interpretările anaforalei lui Iacob, primul episcop al Ierusalimului; Imaginea lui Avraam în dialogul interreligios, din perspectiva locală a Țării Sfinte.

În 2020 la sfârșitul lunii martie este programată conferința Principii de dialog în operele autorilor medievali de tradiție creștină-arabă privind Islamul, susținută de Bishara Ebeid, Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (Italia).

 

 

Întrebarea 2:

Cu ce instituții și specialiști cooperează Institutul Levantului în domeniul studiilor bizantine și, în general, al cercetărilor despre Levant?

 

Răspuns:

ISACCL fiind primul Institut de Studii Avansate din România și-a propus să creeze, prin parteneriate, o rețea de personalități cu înaltă calificare academică din instituții de cercetare prestigioase din țară și străinătate pentru abordarea unor teme de interes științific major. Un prim astfel de domeniu este reprezentat de Studiile Bizantine.

Cei care doresc să se dedice studiilor bizantine se lovesc de dificultatea găsirii unei filiere specializate în acest domeniu, patrimoniul bizantin fiind abordat prin intermediul unor cursuri generale de istorie, filologie clasică, istoria artei sau teologie. Este motivul pentru care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a inițiat o Școală Anuală de Studii Bizantine.

Scopul Școlii Anuale de Studii Bizantine este de a forma tineri cercetători – români și străini – prin facilitarea accesului la noile surse și metodologii din domeniu. Școala oferă experiența nemijlocită a întâlnirii cu mari cercetători de renume mondial în domeniul studiilor bizantine. Se vizează crearea unei comunități de tineri bizantiniști, revitalizarea domeniului studiilor bizantine în România, valorificarea patrimoniului cultural romano-bizantin din regiunea Dobrogei și întărirea legăturilor profesionale și umane dintre profesorii și studenții români, pe de o parte, și cei din străinătate, pe de altă parte, prin formarea de parteneriate și de mobilități internaționale.

În programul Școlii sunt incluse: prelegeri ale profesorilor invitați, workshop-uri de prezentare a noilor surse și metodologii din domeniu, sesiuni de prezentare ale temelor masteranzilor și doctoranzilor, seminare de citire și traducere a unor texte bizantine, ateliere de paleografie și activități de explorare pe teren.

 

PREZENTAREA SPECIALIȘTILOR ȘI A INSTITUȚIILOR ACADEMICE PARTENERE ÎN ORGANIZAREA  ȘCOLII ANUALE DE STUDII BIZANTINE

  • univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof. univ. dr. Athanasios Semoglou (Universitatea din Salonic, Grecia), prof. univ. dr. Charris Messis (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof. univ. dr. Polymnia Katsoni (Universitatea din Salonic, Grecia), prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), prof. univ. dr. Paraskevi Sykopetritou (Universitatea din Viena, Austria), prof. univ. dr. Baukje Van Den Berg (Universitatea Central-Europeană, Budapesta, Ungaria), prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, Franța), prof. univ. dr. Ernesto Mainoldi (Universitatea din Salerno, Italia), dr. Antonio Pio di Cosmo (Universitatea din Cordoba, Spania), Dr. Dinçer Pinar Serdar (Departamentul de Istoria Artei, Universitatea Yozgat Bozok, Turcia), dr. Sofia Moiseeva (Universitatea Ortodoxă Sf. Tihon din Moscova, Rusia), dr. Eleni Karafotia (Biblioteca Bodleiană, Universitatea din Oxford), Vlachou Olga (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), Zaharoula Kousouli (Universitatea Națională din Atena), Merve Savas (Boğaziçi University, Turcia), Charalampia Olympiou (Universitatea Națională din Atena), Daria Coșcodan (Freie Universität, Berlin), Hayarpi Hakobyan (Universitatea din Yerevan, Armenia),
  • Academician Răzvan Theodorescu, vice-președinte al Academiei Române, secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene, prof. Dr. Andrei Pippidi, conf. univ. dr. Valentin Bottez, lect. univ. dr. Manuela Dobre, Barbu Iustina (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), prof. univ. dr. Emanoil Băbuș, Ionuț Badea, Alin Lupu, Iancu Adin Diaconescu (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din București), prof. univ. dr. Tudor Dinu (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București), Mutalâp Daniar (Facultatea de Litere, Universitatea din București), Sorin Cojocaru (Universitatea Babeș Bolyai, Cluj), Cianga Ștefan-Ioan (Facultatea de Istorie, Univ. Al. I. Cuza din Iași), prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu (director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate, Universitatea „Ovidius” din Constanța), conf. univ. dr. Adriana Cîteia, Dr. Ioan Dura (Universitatea „Ovidius” din Constanța), dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța), dr. Mihaela Sapovici (cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române), dr. Cătălin-Ștefan Popa (ISACCL), dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL),

 

PREZENTAREA ACTIVITĂȚII PRIMEI EDIȚII A ȘCOLII ANUALE DE STUDII BIZANTINE - 2018

Prima ediție a Școlii Anuale de Studii Bizantine din septembrie 2018 - https://institutlevant.ro/scoala-anuala-de-studii-bizantine-editia-2018/ - a avut ca temă Reprezentări ale Bizanțului în literatură, artă și istorie și s-a defășurat în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, cu sprijinul financiar al Băncii Raiffeisen. Această ediție a fost organizată sub coordonarea științifică a profesorului Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris), între 11 și 19 septembrie 2018.

Lectorii Școlii de Studii Bizantine au fost: prof. univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof. univ. dr. Athanasios Semoglou (Universitatea din Thessalonik, Grecia), prof. univ.dr. Charris Messis (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof. univ.dr. Polymnia Katsoni (Universitatea din Thessalonik, Grecia), prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), conf. univ. dr. Valentin Bottez (Universitatea din București), prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Căruțiu (director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate, Universitatea „Ovidius” din Constanța), conf. univ. dr. Adriana Cîteia (Universitatea „Ovidius” din Constanța), dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța). Comitetul de organizare a fost condus de dr. Ana-Maria Răducan, expert în cultura romană și bizantină (ISACCL).

Școala a avut treisprezece participanți din: Italia, Marea Britanie, Germania, Spania, Grecia, Turcia, Rusia, Armenia, Cipru și România: drd. Daria Coșcodan (Freie Universität, Berlin), dr. Antonio Pio di Cosmo (Universitatea din Cordoba, Spania), dr. Sofia Moiseeva (lector la Universitatea Ortodoxă Sf. Tihon din Moscova, Rusia), dr. Eleni Karafotia (Biblioteca Bodleiana, Universitatea din Oxford), masterand Zaharoula Kousouli, masterand Charalampia Olympiou (Universitatea Națională din Atena), masterand Merve Savas (Boğaziçi University, Turcia), drd. Hayarpi Hakobyan (Universitatea din Yerevan, Armenia), drd. Ionuț Badea, drd. Iancu Adin Diaconescu, drd. Alin Lupu (Facultatea de Teologie a Universității din București), drd. Sorin Cojocaru (Universitatea Babeș Bolyai, Cluj), dr. Mihaela Sapovici (cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române).

În newsletter-ul din noiembrie 2018, Centre d'études en sciences sociales du religieux (CéSor) din cadrul EHESS (Franța) a publicat un articol despre Școala de bizantinologie organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, care poate fi accesat la https://us11.campaign-archive.com/?u=da5fec16d2033154ba82a4889&id=ad88a3f4bb.

 

PREZENTAREA ACTIVITĂȚII CELEI DE-A DOUA EDIȚII A ȘCOLII ANUALE DE STUDII BIZANTINE - 2019

Ediția din 2019 (https://institutlevant.ro/scoala-anuala-de-studii-bizantine-editia-2019/) a fost organizată în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, cu sprijinul financiar al Băncii Raiffeisen. Lucrările Școlii s-au desfășurat în perioada 5-13 septembrie, la București și Constanța, având tema: Stabilitate și schimbare la granițele imperiului bizantin și ale civilizației post-bizantine. Directorul științific al Școlii a fost academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române.

Prelegerile au fost susținute de profesori din Austria, Ungaria, Grecia, Italia, Franța și România: prof. univ. dr. Paraskevi Sykopetritou (Universitatea din Viena, Austria), prof. univ. dr. Baukje Van Den Berg (Central European University, Budapesta, Ungaria), prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, Franța), prof. univ. dr. Ernesto Mainoldi (Universitatea din Salerno, Italia), prof. univ. dr. Emanoil Băbuș. prof. univ. dr. Tudor Dinu, lect. univ. dr. Manuela Dobre (Universitatea din București), lect. univ. dr. Ioan Dura (Universitatea „Ovidius” din Constanța), conf. univ. dr. Valentin Bottez (ISACCL, Universitatea din București), dr. Cătălin-Ștefan Popa și dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL). Coordonatorul proiectului Școlii Anuale de Studii Bizantine – ediția 2019 a fost dr. Cătălin-Ștefan Popa, directorul Direcției Istoria Culturii și Civilizației din cadrul Institutului.

Școala a reunit participanți din Grecia, Italia, Turcia și România: Di Cosmo Antonio Pio (dr., Institutul Pontifical Oriental din Roma, Italia), Dinçer Pinar Serdar (lector univ., Departamentul de Istoria Artei, Universitatea Yozgat Bozok, Turcia), Kousouli Zacharoula (mrd, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), Vlachou Olga (mrd, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), Barbu Iustina (drd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București, România), Cianga Ștefan-Ioan (drd., Facultatea de Istorie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România), Lupu Alin (drd., Facultatea de Teologie, Universitatea din București, România), Mutalâp Daniar (mrd, Facultatea de Litere, Universitatea din București, România).

 

PREGĂTIREA EDIȚIEI DIN 2020

Tematica ediției din 2020, Cultură și spiritualitate bizantină și postbizantină în Moldova, Valahia și spațiul balcanic, propune o incursiune interdisciplinară în domeniul literaturii, istoriei, paleografiei, arheologiei, artei și dreptului bizantin, în virtutea faptului că, potrivit savantului român Mihai Berza, cultura română a avut o asimilare creatoare care i-a asigurat originalitatea în ansamblul culturii europene. Până la sfârșitul secolului al XVI-lea, cultura română s-a dezvoltat în principal în tradiția bizantină și în contact cu civilizațiile slave. Sunt prevăzute vizite la Mănăstirile Cozia, Horezu, Putna, Voroneț, Moldovița, Basarabov și Rila – Bulgaria.

Propuneri de profesori invitați pentru ediția din 2020: prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), prof. univ. dr. Paraskevi Sykopetritou (Universitatea din Viena, Austria), prof. univ. dr. Barbara Crostini (Universitatea din Uppsala, Suedia), prof. univ. dr. Peter Rogers (Universitatea din Birmigham, Marea Britanie), prof. univ. dr. Harald Buchinger (Universitatea din Regensburg, Germania), prof. univ. dr. Tudor Dinu (Universitatea. din București, România), dr. Aglae Văetiș (Mănăstirea Stavropoleos, România)

 

PREGĂTIREA UNUI NOU PROIECT CARE SĂ VALORIFICE EXPERIENȚA ȘCOLII ANUALE DE STUDII BIZANTINE

Încurajat de succesul Școlii Bizantine, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului dezvoltă pentru anul în curs un nou proiect, conex, Școala Anuală Interdisciplinară de Limbi și Literaturi Clasice și Orientale - Ediția 2020: limbă și literatură greacă veche, siriacă-aramaică, coptă.

Programată pentru perioada 21-27 septembrie 2020, Școala Anuală Interdisciplinară de Limbi și Literaturi Clasice și Orientale îți propune incursiuni în patrimoniul literar și cultural multi-lingvistic din Levant. Programul Școlii cuprinde prelegeri introductive oferite de specialiștii în domeniu, care acoperă peisajul interdisciplinar necesar studierii acestor discipline: istorie, literatură, arheologie, papirologie, epigrafie, teologie, istoria artei, numismatică, sigilografie, egiptologie etc.

În contextul învățământului actual românesc, proiectele științifice de reînviere a limbilor clasice și orientale sunt slab reprezentate. În universitățile din România există extrem de puține secții de Filologie Clasică (greacă-latină). În plus, domenii precum studiile siriace, copte și de civilizație egipteană lipsesc din agenda de cercetare, una dintre cauze fiind lipsa de specialiști. Necesitatea facilitării accesului la patrimoniul literar al Levantului în limbile originare motivează utilitatea unui program care să formeze specialiști capabili să amelioreze această situație.

Proiectul inițiat de ISACCL este util și pe plan internațional, existând foarte puține centre de tradiție dedicate cercetării acestor domenii care să ofere competențe legate de o singură specialitate, și nu doar dintr-o perspectivă globală. Înțelegerea temeinică a proceselor istorice, a mentalităților și a reprezentărilor de putere care au stat la baza evoluției acestor civilizații caracterizate de dinamici neîntrerupte, poate fi punctul de plecare pentru identificarea unor soluții  de conviețuire pașnică, de colaborare și dezvoltare în regiunile din estul Mediteranei. Formarea de specialiști, dincolo de a fi un „lux” considerat inutil, este stringentă în societatea contemporană, interesată prioritar de câștig imediat și marcată preponderent de individualism. Consecințele lipsei de înțelegere a „celuilalt” și a penuriei de specialiști care să expună societății complexitatea acestor fenomene sunt vizibile în toată lumea: confruntări armate, conflicte religioase, xenofobie, subdezvoltare, sărăcie, incultură.

Parafrazând un autor medieval, Bernard din Chartres, civilizația europeană modernă este un pitic cocoțat pe umerii unor uriași antici. Interacțiunea acestor uriașe culturi antice – grecească, egipteană, orientală (siriacă, aramaică) – a avut loc în spațiul Levantului, leagănul celor trei religii monoteiste. Rădăcinile solide și perene ale civilizației europene se regăsesc în antichitatea grecească, în jurul bazinului Mării Mediterane, unde s-au format și dezvoltat sistemele politice, economice, dar și filosofia, știința și artele. Orientul, în schimb, dincolo de fascinația pe care a exercitat-o neîncetat asupra spațiilor europene, a distilat permanent aceste sisteme, având drept catalizatori fie relațiile pașnice comerciale și culturale, fie confruntările militare. Pentru înțelegerea globală a modelului multicultural din spațiul levantin nu este nevoie de perpetuarea unor clișee și prejudecăți, ci de investigarea surselor primare, prin cunoașterea limbilor de izvor și a instrumentelor și metodologiilor moderne de abordare.

Propuneri pentru profesori invitați: prof. univ. dr. Alexandru Avram, Le Mans Université, Franța (greacă veche și persană), prof. univ. dr. Efrem Isac, Graz University, Austria (limba siriacă), prof. univ. dr. Åke Engsheden, Stockholm University, Suedia (limba coptă), prof. univ. dr. Renata Tatomir, Universitatea Hyperion, România (egiptologie/limba egipteană/hieroglifică/antichități egiptene), prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Universitatea din București, România (limba greacă/ arheologie), conf. univ. dr. Maria-Luiza Dumitru Oancea, Universitatea din București, România (limba greacă veche).

 

PARTENERIATE ÎN ALTE CERCETĂRI DESPRE LEVANT

Principalele proiecte pentru abordarea cărora au fost inițiate parteneriate sunt:

  • Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului
  • Istoria Culturală a Balcanilor
  • Natură și Cultură
  • Civilizația Dunării de Jos din preistorie în modernitate
  • Etniile dobrogene și multiculturalismul

Parteneriate / Acorduri de colaborare încheiate între Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și instituții din România

  • Instituția parteneră: Facultatea de Istorie, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Universitatea din București, protocol de colaborare din data de 27.07.2018, având ca obiectiv asocierea pentru o perioadă de 15 luni, pentru schimb de informații și consultări în vederea redactării volumului ”Levantul în arte” ;
  • Instituția parteneră: Facultatea de Litere, Universitatea din București, parteneriat instituțional din data de 09.11.2018, având ca obiectiv stabilirea formatului general de organizare și desfășurare a stagiilor de practică a studenților de la Facultatea de Litere, în cadrul programului de Studii Culturale. Etnologie (licență) și Etnologie, Antropologie culturală și Folclor (masterat)
  • Instituția parteneră: Facultatea de Istorie, Universitatea din București, Protocol de parteneriat educațional din data de 14.11.2018, având ca obiectiv colaborarea în vederea organizării și desfășurării activităților de practică universitară în cadrul ISACCL pentru studenții din cadrul programelor de licență în Istoria Artei și Istorie, precum și pentru masteranzii în specialitățile Istoria Artei sau Istoria civilizațiilor Mediteranei Răsăritene și colaborarea în scopul atragerii și integrării studenților Facultății din programele menționate în activități de voluntariat derulat de către ISACCL;
  • Instituția parteneră: Institutul Român de Arheologie de la Atena (IRAA), protocol de colaborare din data de 12.10.2018, având ca obiectiv colaborarea pe teme privind istoria culturală a Balcanilor;
  • Instituția parteneră: Universitatea Babeș-Bolyai – Institutul de Turcologie, protocol de colaborare din data de 26.09.2018, având ca obiectiv asocierea pentru o perioadă de 5 ani. Partenerii vor colabora pentru realizarea sau participarea la realizarea unor programe și proiecte cu finanțare internă sau internațională din domeniile de cooperare convenite și vor face propuneri pentru îmbunătățirea și diversificarea activităților realizate prin parteneriat;
  • Instituția parteneră: Universitatea „Ovidius” din Constanța, protocol de colaborare din data de 21.06.2018, Proiectul Dobrogea;
  • Instituția parteneră: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, protocol de colaborare din data de 11.07.2018, Proiectul Dobrogea;
  • Instituția parteneră: Academia Navală „Mircea cel Bătrân” (ANMB), protocol de colaborare din data de 20.06.2018, Proiectul Dobrogea, având ca obiectiv protejarea arealelor biologice, geografice și arheologice reprezentative pentru patrimoniul cultural universal; promovarea unei culturi a păcii prin dialog între popoarele din spațiul istoric al Levantului;
  • Instituția parteneră: Institutul Geologic al României (IGR), protocol de colaborare din data de 29.06.2018, având ca obiectiv protejarea arealelor geologice, biologice și arheologice aflate pe teritoriul național, reprezentative pentru arealul Levantului. Efectuarea de studii și cercetări geologice și arheometrice; în proiecte cu finanțare europeană sau națională; evenimente științifice și culturale de interes reciproc; realizarea și publicarea de articole și monografii de specialitate;
  • Instituția parteneră: Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate, Centru de expertiză a operelor de artă prin metode instrumentale avansate (CEOAMIA), Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC), protocol de colaborare din data de 03.09.2018, având ca obiectiv translatarea Protocolului Cadru de Colaborare a ISACCL, nr. 629/21.06.2018, cu UOC, nr. 8294/22.06.2018, în segmentul specializat al ISCS-CEOAMIA al UOC;
  • Instituția parteneră: Centrul Cultural European-Româno-Panarab CCERPA, protocol de colaborare din data de 10.09.2018, având ca obiectiv asocierea pe durată nedeterminată pentru organizarea unor activități comune în domeniile de activitate specifice Institutului, precum: cercetări științifice asupra culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului (Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcani, Caucaz); protejarea arealelor reprezentative pentru patrimoniul cultural universal; dezvoltarea unei culturi a păcii prin promovarea dialogului dintre popoarele din spațiul istoric al Levantului, între mediul academic, lideri religioși și tânăra generație;
  • Instituția parteneră: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, protocol de colaborare din data de 25.09.2018, având ca obiectiv Proiectul Dobrogea;
  • Instituția parteneră: Asociația Lingua Economica, protocol de colaborare din data de 14.01.2019, având ca obiectiv promovarea dialogului dintre popoarele din spațiul istoric al Levantului;
  • Instituția parteneră: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină - GeoEcoMar, protocol de colaborare din data de 18.01.2019, având ca obiectiv realizarea sau participarea la realizarea unor programe și proiecte cu finanțare internă sau internațională;
  • Instituția parteneră: Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (FCER), protocol de colaborare din data de 12.03.2019, având ca obiectiv proiectul „Evreii în cultura, știința, arta și muzica românească”, protejarea arealelor geografice și arheologice; promovarea unei culturi a păcii prin dialog între popoarele din spațiul istoric al Levantului, între reprezentanți ai mediul academic, lideri religioși și tânăra generație;

 

Parteneriate / Acorduri de colaborare încheiate între Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și instituții din străinătate

  • Instituția parteneră: CESOR, Centre d’Etudes en Sciences Sociales du Religieux, Paris, Franța, protocol de colaborare din data de 02.11.2018, având ca obiectiv colaborarea în proiectul Școlii Anuale de Studii Bizantine;
  • Instituția parteneră: Instituto dell’approccio centrato sulla persona, Roma, Italia, protocol de colaborare 2019;
  • Instituția parteneră: Marmara Group Strategic and Social Research Foundation, Istanbul, Turcia, protocol de colaborare din data de 07.02.2019, având ca obiectiv furnizarea de date si facilitarea contactarii unor institute de cercetare, universități și instituții culturale din Turcia, precum și din alte țări din Balcani, în vederea semnării de parteneriate și identificării de specialiști care pot colabora în cadrul proiectelor Institutului;
  • Instituția parteneră: Heavenly Culture, World Peace, Restoration of Light ( HWPL), Seul, Coreea de Sud, memorandum din data de 26.09.2018, având ca obiectiv organizarea de către ISACCL de cursuri și programe de educație pentru pace, în parteneriat cu HWPL, în școli, universități și alte instituții educaționale publice și/sau private din România și Coreea de Sud;
  • Instituția parteneră: Al-Mustafa International University, Moallem, Iran, protocol de colaborare din data de 20.11.2018, având ca obiectiv colaborarea pentru proiecte de diplomație culturală și dialog interreligios și constituirea unei biblioteci a Levantului la ISACCL;

 

Parteneriate / Acorduri de colaborare în curs de semnare:

  • Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Dr. Fotini Pomoni-Papaioannou,
  • Protocol-Cadru de cooperare, Scrisoare de invitație din partea Institutului către prof. dr. Pomoni-Papaioannou, 9 August 2018
  • Centrul Inter-Universitar, Dubrovnik, Prof. dr. Krunoslav Pisk
  • Protocol-Cadru de cooperare, Scrisoare de invitație din partea Institutului către prof. Krunoslav Pisk, 9 august 2018
  • Bibliotheca Alexandrina, Dr. Mostafa El Feki
  • Protocol-Cadru de cooperare Scrisoare de invitație din partea Institutului către dr. Mostafa El Feki, 9 august 2018
  • Departamentul de Teologie Ecumenică, Biserici Orientale și Istorie Misionară al Universității Georg-August din Gottingen, Prof. dr. Martin Tamcke
  • Protocol-Cadru de cooperare Scrisoare de invitație pentru prof. Martin Tamcke în vederea negocierii unui parteneriat cu Departamentul pe care-l conduce la Georg August University of Gottingen
  • Accademia di Romania, Roma, Director prof. dr. Rudolf Dinu
  • Protocol-Cadru de cooperare, Propunere formulată de Directorul Academiei, prof. Rudolf Dinu
  • Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, László Borbély, Consilier de Stat
  • Protocol-Cadru de cooperare, Propunere formulată de László Borbély, consilier de Stat
  • Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor de Externe, Dan Petre, Director general
  • Protocol-Cadru de cooperare, Propunere formulată de Institutul Diplomatic Român
  • Harran University, Haran, Turcia
  • Acord de colaborare/ Parteneriat instituțional
  • Biblioteca Județeană ,,Alexandru și Aristia Aman”, Craiova, Director Lucian Dindirică
  • Centrul de Studii Clasice și Creștine din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași, Nelu Zugravu, director
  • Societatea de Științe Istorice din România, președinte prof. univ. dr. Alexandru Barnea

Intenții pentru parteneriate viitoare:

  • Institutul de Cercetare pentru Pace, Oslo, Norvegia
  • Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace, Stockholm, Suedia
  • Institutul de Cercetare pentru Pace, Frankfurt am Main, Germania
  • Universitatea A.D.A., Baku, Azerbaidjan
  • Centrul Internațional de Studii ale Mării Negre, Grecia
  • Institutul „Swisspeace” – Cercetări Practice pentru Pace, Universitatea din Basel, Elveția
  • Institutul Italian de Studii Orientale – Universitatea Sapienza, Roma, Italia

 

Întrebarea 3:

Levantul nu mai există; practic, obiectul de studiu al Institutului este foarte vag definit. Ce caută Balcanii în Levant?

 

 Răspuns: este vorba de două afirmații și o întrebare.

 

LEVANTUL NU MAI EXISTĂ

Aserțiunea “Levantul nu mai există, deci nu poate fi un obiect de studiu” este superfluă și frizează ridicolul. Nici imperiul roman nu mai există, cu toate acestea centrele academice și de cercetare care funcționează azi în întreaga lume pun în lumina covârșitoarea contribuție istorică a civilizației romane pentru civilizația Europei și a lumii. Nici orașele sumeriene sau babiloniene, nici imperiul hittit sau cel persan nu se mai regăsesc azi pe hărțile politice ale lumii. Și totuși, civilizațiile mesopotamiene și micro-asiatice sunt încă domenii de studiu în statele actuale, conștiente de patrimoniul cultural universal, indiferent de distanța care le separă de nucleul istoric al acestor civilizații. În contrast, România – un stat cu puternice legături balcanice – are șansa valorificării acestei culturi levantine, a cărei importanță este universală. Pentru civilizația vestică, Levantul a reprezentat de-a lungul secolelor, și încă mai reprezintă, în primul rând, un spațiu fecund de exprimare a diferențelor. În același timp, Levantul unește, recompune și stratifică segmente sociale, grupuri intelectuale, confesiuni și religii, convingeri filozofice și etice. Tocmai de aceea Levantul se vădește a fi o generoasă scenă a istoriei trecute și a realității prezente al cărui potențial poate fi descoperit dincolo de bariere și frontiere convenționale prin dialog și diplomație culturală. O asemenea abordare poate fundamenta  o viziune  asupra societății viitoare și o strategie de dezvoltare sustenabilă a lumii globalizate.

 

OBIECTUL DE STUDIU ESTE FOARTE VAG DEFINIT

Obiectul de studiu al Institutului ca și misiunea sa, departe de a fi “vagi”, sunt precis definite prin Legea nr. 117/2017, completată prin OUG nr. 66/2019 (aprobată în Senat și aflată în dezbatere în Camera Deputaților), prin care instituția este definită ca o instituție publică, de specialitate, autonomă și de interes național, al cărei domeniu de activitate cuprinde “cercetarea culturilor și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului”, “crearea de geoparcuri geologice, geografice, biologice și arheologice reprezentative”, “promovarea dialogului între popoarele din spațiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog academic cu lideri religioși și tânăra generație”. Tocmai aceasta este rațiunea pentru care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a fost înființat ca centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință – World Academy of Art and Science – sub patronajul Senatului României. Componenta de diplomație culturală pe care Institutul o promovează completează efortul politic și guvernamental în acest sens.

Apreciem preocuparea Comisiei pentru Cultură, Arte, Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților pentru înțelegerea rolului pe care Institutul nostru îl poate avea în promovarea Inițiativei Parlamentului României pe plan european și internațional și sprijinul constant acordat de Parlamentul României activităților Institutului.

Obiectul de studiu al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este ca atare foarte clar definit. Dedicat cooperării între cercetători în ştiinţele umaniste, teologi, scriitori, artişti, arhitecţi, muzicieni, Institutul este bine segmentat prin departamentele ce funcționează în cadrul său și care acoperă toate cele trei componente ale culturii și civilizației levantine: prezentul, trecutul și viitorul. Departamentul Istoria Culturii și Civilizației Levantului realizează programe de cercetare în domeniu (studii și activități științifice din preistorie până în modernitate, ediții critice, volume colective, conferințe, seminarii, școli de vară, serii de prelegeri). Departamentul Natură, Cultură și Societate dezvoltă abordarea holistică în cercetarea intervenției umane asupra naturii și a consecințelor ecologice și sociale ale acesteia. Protejarea și valorificarea siturilor de patrimoniu în scopul dezvoltării regiunilor respective reprezintă o necesitate în acest spațiu Levantin unde escaladarea tensiunilor poate crea daune patrimoniului. Departamentul de Diplomație culturală realizează expertiză științifică în domeniul diplomației culturale, al dialogului intercultural și interconfesional, implementarea unei “culturi a păcii” și a unei etici globale prin legislație, educație și comunicare între părțile aflate în conflict.

Particularitatea misiunii ISACCL rezidă, așadar, în complementaritatea domeniilor de interes față de ceea ce oferă azi mediul intern academic și de cercetare de profil. Prin studierea trecutului și a prezentului pentru anticiparea viitorului, România are șansa ei de afirmare în plan științific în ceea ce privește definirea strategiilor de pace și dezvoltare din spațiul Mediteranei. Este contribuția pe care institutul nostru și-o asumă prin diplomație culturală ca alternativă de prevenire a conflictelor, tensiunilor  și adversității prin recursul la cunoaștere reciprocă, respectul specificităților și tradițiilor, părți integrante ale unui fond comun unificator.

 

CE CAUTĂ BALCANII ÎN LEVANT?

Balcanii nu pot fi sustrași din orizontul de influență culturală (și nu numai) a Levantului. Mozaicul etnic, confesional și cultural din Peninsula Balcanică, pe care îl întâlnim și în Dobrogea, se datorează legăturilor pe care regiunile din Sud-estul și Estul Europei le-au avut de-a lungul mileniilor cu zona Levantului istoric. Sunt legături probate istoric, pe care rigoarea științifică le impune ca teme importante de cercetare. Așa cum cultura Greciei Antice nu poate fi ruptă de spațiul micro-asiatic-ionian și nici de cel sud-italic al așa-numitei Grecia Mare (Magna Graecia), tot astfel cercetarea culturii Peninsulei Balcanice nu poate fi izolată de spațiul levantin, fie măcar și din rațiuni religioase. Cine poate tăgădui faptul că diseminarea creștinismului și a islamului a pornit din Levant? Cine poate nega faptul că diversitatea etno-culturală din zonele balcanice și danubiene este altceva decât consecința directă a interdependențelor istorice din estul Mediteranei? Toate acestea implică un discurs de recuperare a unor valori patrimoniale prin metodele și instrumentele actuale ale gândirii și științei contemporane, la care România – ca stat matur, european – trebuie să contribuie cu propria-i voce. Proiectele ISACCL în domeniul cercetării istoriei levantine includ firesc spațiul danubian și balcanic în postura acestora de ”punți de legătură” și spații de transfer cultural între civilizația Occidentală și cea Orientală, dar și în calitatea lor de zone de sinteză culturală.

Cercetarea unei regiuni (cum este aceea a Levantului, fie cel istoric propriu-zis, fie cel extins - în accepția modernă), în care comunicarea terestră este completată de cea maritimă nu poate fi circumscrisă rigid. Civilizațiile din estul Mediteranei s-au format și au pulsat și prin comerțul fertil desfășurat de-a lungul rutelor levantine de transport pe uscat și pe apă, al căror punct de tranzit înspre Europa centrală și vestică erau Balcanii. Politicul poate judeca, la rigoare, de-o manieră separată spațiile și frontierele. Științei nu i se permite aceasta!

 

Întrebarea 4:

Când s-a votat Inițiativa Levant în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei? Eu am făcut parte din Adunarea Parlamentară!

 

Răspuns:

Nu a existat menționarea unui vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pe site-ul ISACCL este postată o declarație de susținere înregistrată ca document oficial al acestei Adunări Parlamentare sub nr. 13047 din 29 ianuarie 2014, semnată de 26 membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Parlamentarii grupului ALDE, devenit Renew Europe, din care USR face parte, constituie majoritatea pe lista semnatarilor.

 

Redăm aici textul  Declarației 562/2014 înregistrată ca document al ADUNĂRII PARLAMENTARE A CONSILIULUI EUROPEI sub nr. 13047/2014:

“Inițiativa Levant pentru Pace Globală, inițiată de Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală în colaborare cu Institutul de Diplomație Culturală din Berlin, a fost prezentată inițial drept „Inițiativa Levant pentru Procesul de Pace în Orientul Mijlociu”, în cadrul Conferinței Internaționale „Levantul: leagăn al diplomației culturale. Redescoperind Mediterana” organizată de Parlamentul României la București în mai 2013, și ulterior susținută de Senatul României și de Camera Deputaților într-un „Mesaj al Parlamentului României” către Summit-ul Global ONU din iunie 2013.

Noi, semnatarii prezentei Declarații, susținem, „Inițiativa Levant pentru Pace Globală” și scopul său declarat de a contribui la prevenirea și la rezolvarea conflictelor din întreaga lume, prin implicarea parlamentarilor, liderilor religioși și academici în scopul implementării unei „culturi a păcii” și a unei etici globale prin legislație, educație și comunicare între părțile aflate în conflict.

Recomandăm ca toate instituțiile naționale și internaționale de profil să sprijine, susțină și să adopte Inițiativa Levant pentru Pace Globală în speranța și efortul de a găsi o soluție pentru zonele de conflict de pe mapamond.

Semnatari:
HEER Alfred, Elveția, ALDE
BACQUELAINE Daniel, Belgia, ALDE
BARDINA PAU Josep Anton, Andorra, ALDE
BENTON Joe, Regatul Unit, SOC
BIEDRÓN Robert, Polonia, SOC
BOUTIN-SWEET Marjolaine, Canada
BUGNON André, Elveția, ALDE
BULAJIĆ Svetislava, Serbia, ALDE
COZMANCIUC Corneliu Mugurel, România, ALDE
FENECHIU Cătălin Daniel, România, ALDE
FETISOV Vyacheslav, Federația Rusă, EDG
FIALA Doris, Elveția, ALDE
GROSS Andreas, Elveția, SOC
HANSON Margus, Estonia, ALDE
HENNRICH Michael, Germania, EPP/CD
MATEU PI Meritxell, Andorra, ALDE
MAURY PASQUIER Liliane, Elveția, SOC
NICOLESCU Theodor-Cătălin, România, ALDE
O’REILLY Joseph, Irlanda, EPP/CD
OEHRI Judith, Liechtenstein, ALDE
PASQUIER Bernard, Monaco, ALDE
RECORDON Luc, Elveția, SOC
REIMANN Maximilian, Elveția, ALDE
SCHERAK Nikolaus, Austria, NR
SCHNEIDER-SCHNEITER Elisabeth, Elveția, EPP/CD
STROE Ionuț-Marian, România, ALDE
ZOURABIAN Levon, Armenia, ALDE”

Semnatarii aparțin:
EPP/CD: Gruparea Partidului Popular European
SOC: Gruparea Socialistă
ALDE: Alianța Liberalilor și Democraților în Europa
EDG: Grupul Democrat European
UEL: Gruparea Stângii Europene Unite
NR: Reprezentanți neafiliați vreunei grupări politice

Deputatul Iulian Bulai afirmă că a făcut parte din Adunarea Parlamentară. Este regretabil că numele său nu se regăsește printre semnatarii acestei declarații de susținere, în majoritatea lor membrii ai grupului ALDE, din care face parte USR. Printre semnatari se regăsesc însă alți patru reprezentanți ai României din acest grup liberal.

 

ISTORICUL INIȚIATIVEI LEVANT CA UN PROIECT DE DIPLOMAȚIE CULTURALĂ ȘI CULTURĂ A PĂCII DE ANVERGURĂ MONDIALĂ

Inițiativa Levant pentru Pace Globală a fost concepută și lansată de președintele Emil Constantinescu în calitatea sa de președinte al Academiei de Diplomație Culturală din Berlin în anul 2011 pentru promovarea unui nou tip de relații între state și națiuni, bazate pe înțelegerea celuilalt în locul celor bazate pe presiuni militare sau economice. Levantul a fost ales ca model istoric pentru că civilizațiile egipteană, iudaică, asiriană, babiloniană, feniciană, califatele arabe, imperiile roman, bizantin și otoman au creat, fiecare într-un fel propriu, un spațiu extins de schimburi, de la mărfuri la idei, și de dialog cultural. Spațiul Levantului a fost definit în sens larg ca un spațiu în care aceste civilizații  au interferat lăsând o moștenire comună. Balcanii și zona de sud-est a Europei au fost timp îndelungat în contact cu zona Africii de Nord și Orientul Apropiat, oamenii din această zonă căpătând o experiență vastă în dialogul intercultural. Zona de Est a Mediteranei a fascinat Occidentul european în Renaștere, în perioada romantismului, în modernitate. Legăturile culturale dintre țările din Balcani, Orientul Mijlociu și Nordul Africii au continuat și în a doua jumătate a secolului XX, chiar în perioada Războiului Rece și a regimurilor de dictatură, prin formarea unor elite intelectuale educate în universitățile din Sud-Estul Europei și prin schimburi culturale reciproce.

Coaliția Inter-Parlamentară pentru Etică Globală, condusă de Federico Mayor, director UNESCO (1987-1999), membru al Consiliului Consultativ al ISACCL, asociată Organizației Națiunilor Unite, a preluat și a susținut Inițiativa Levant pentru pace globală considerând că ea poate servi ca punct de reper și model pentru a obține pacea în toate zonele de conflict de pe glob.

Summit-ul Internațional al Inițiativei Levant pentru Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, organizat de Națiunile Unite la 24 iunie 2013, a fost salutat de  Senatul și Camera Deputaților din cadrul Parlamentului României care și-au exprimat încrederea în succesul pe termen lung al acestei inițiative de a contribui ca factor fundamental la procesul de pace din Orientul Mijlociu. Cităm:

„Eforturile Coaliției Inter-Parlamentare pentru Etică Globală și ale Institutului de Diplomație Culturală în acest sens și-au avut începuturile în Conferința Internațională de la București pe tema „Levantul, leagăn al diplomației culturale” – organizată la 23 mai 2013, de către Parlamentul României. Din acest motiv, suntem mândri să ne considerăm, îndreptățit, drept contribuitori la lansarea acestei inițiative, care răspunde principiilor, țelurilor și rezoluțiilor Organizației Națiunilor Unite în scopul păcii pe mapamond și pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie între state, susținând de asemenea eforturile Națiunilor Unite de a reuși să răspândească o pace durabilă în lume. Trebuie să adăugăm, de asemenea, că Inițiativa Levant contribuie la această cauză deschizând o nouă cale și o nouă oportunitate pentru eforturile de pace din Orientul Mijlociu. Până acum, astfel de eforturi au existat vreme de zeci de ani fără vreun mare succes, datorită în parte faptului că teme-cheie ale dialogului intercultural și interreligios la nivelul societății civile nu au fost prezente în cadrul negocierilor. Suntem convinși, ca și dumneavoastră, de faptul că Inițiativa Levant va promova cu succes contribuția sa la procesul de pace din Orientul Mijlociu, angrenând pentru prima dată lideri religioși, parlamentari, lideri academici și reprezentanți ai societății civile în căutarea unor valori și principii comune, susținând astfel inițiative, proiecte și colaborări în domeniile educației, comunicării și legislației din Orientul Mijlociu. Prin aceasta, inițiativa Levant poate deveni un model demn de urmat pentru răspândirea păcii în lume, prin acordarea unei voci distincte societății civile în cadrul proceselor diplomatice de pace, în speranța găsirii unor soluții pentru zonele conflictuale de pe mapamond.

Vă felicităm pentru angajamentul de a promova pacea prin cultură și dialog, și vă dorim întreg succesul în demersurile dumneavoastră în acest sens”.

 „Inițiativa Levant pentru pace globală”, a fost susținută și prezentată ulterior în cadrul unor reuniuni organizate la Cartierul General al Națiunilor Unite din New-York, în marja Adunării Generale ONU (2013, 2014, 2016, 2017) în Congresul SUA la Washington, la sediul UNESCO din Paris (2014, 2015), în Parlamentul Israelului  și în fața Autorității Palestiniene (2014), în Senatul Italiei, Roma (2017, 2019), în Senatul Franței, Paris (2018), la World Alliance of Religions (Seul, Coreea de Sud, 2014, 2018) și la Vatican (2017) și sunt programate prezentări în Parlamentul Spaniei la Madrid și în Parlamentul britanic la Londra. La aceste reuniuni au participat Secretarul General ONU și Președintele Adunării Generale ONU, Directoarea UNESCO, senatori și deputați, ambasadori ai României la ONU, UNESCO.

Prin crearea în 2017 a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prestigiul câștigat de Inițiativa Levant, transformată de-a lungul anilor într-un amplu proiect de diplomație culturală, a fost transferat României.

În noiembrie 2017, la conferința de inaugurare a Institutului, găzduită de Senatul României, printre participanți s-au numărat foști șefi de stat din Europa Centrală și de Est, parlamentari, lideri religioși și vârfuri ale lumii academice și culturale. Sesiunile de comunicări și dezbaterile în plen și în paneluri s-au referit la: Dificultățile gestionării conflictelor naționale, religioase și interetnice în tranziția spre democrație;  Levantul, leagănul religiilor, culturii, științei și democrației;  Protejarea și conservarea patrimoniului natural și cultural în regiunea Levantului;  Diplomația culturală. Tradiții și perspective în spațiul Levantului; Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul – punte între civilizația Asiei și civilizația occidentală.https://institutlevant.ro/prin-diplomatie-culturala-spre-o-pace-durabila/conferinta-initiativa-levant-pentru-pace-globala-prin-diplomatie-culturala-spre-o-pace-durabila-20-21-noiembrie-2017/

În mai 2018, Inițiativa Levant pentru pace globală a fost prezentată la Reuniunea la nivel înalt de la București, dedicată răspândirii culturii păcii, organizată de ISACCL în Parlamentul României. La București au fost prezenți lideri din Europa Centrală și de Est, care au cunoscut nemijlocit experiența Războiului Rece, a războaielor civile și a conflictelor etnice în dureroasa tranziție spre democrație. Experiența acestora și istoria atât de frământată a țărilor lor, sunt neîndoielnic utile în efortul comun pentru rezolvarea altor conflicte deschise sau înghețate pe plan mondial.

În aprilie 2019, la celebrarea a 30 de ani de la căderea regimului comunist, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a fost inițiatorul Conferinței Rolul diplomației culturale în dezamorsarea conflictelor înghețate, dedicată dialogului interreligios, zonei balcanice, perspectivelor pentru reconciliere și reunificare pașnică în Peninsula Coreea, rolului diplomației culturale în zonele de conflict, dialogului generațiilor.

În octombrie 2019, președintele Emil Constantinescu a prezentat la Strasbourg, la Consiliul Europei, misiunea și activitatea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Masa rotundă la care a participat, organizată de Coaliția Inter-Parlamentară pentru Etică Globală, asociată ONU, a avut drept scop implementarea, la nivel european, a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (O.D.D.) propuse de Organizația Națiunilor Unite. Lucrările mesei rotunde au reunit parlamentari și nume sonore în eforturile de promovare a inițiativelor umanitare, precum dr. Alberto Zucconi (Instituto dell’approccio centrato sulla persona), Haidara Aichata Cisse (vicepreședinte – Parlamentul Pan-African), Esther Abimbola Ajayi (fondatoarea fundației omonime), supranumită „cel mai mare filantrop al Africii”, sau dr. Nadeem Ammar (Asociația Druză pentru Cultură și Pace) și au fost prezidate de senatorul spaniol Antonio Gutierrez-Limones.

Deși deputatul Iulian Bulai menționează în CV-ul său că a fost ,,student de schimb” la Academia de Diplomație Culturală din Berlin, fondată și condusă de președintele Emil Constantinescu, el nu a participat la acțiunile dedicate Inițiativei Levant pentru Pace Globală nici în România unde s-au desfășurat sub egida Parlamentului României, fiind prezenți alți studenți ai Universității din Siena și nici la Consiliul Europei.

Motivul principal pentru care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este fondat prin lege sub autoritatea Parlamentului României a fost tocmai ca prin preluarea ,,Inițiativei Levant pentru Pacea Globală” și prin celelalte proiecte de cercetare științifică concordante cu strategia pe termen lung a UE, ONU și UNESCO, în domeniul științei, culturii și educației superioare, să confere Parlamentului României o poziție de prestigiu în diplomația culturală și cultura păcii prin educație, pe plan european și mondial.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu