• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Școala Anuală de Studii Bizantine – ediția 2019

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine

 

STABILITATE ȘI SCHIMBARE
LA GRANIȚELE IMPERIULUI BIZANTIN ȘI ALE CIVILIZAȚIEI POST-BIZANTINE

5-13 septembrie 2019
București, Constanța

 

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative organizează ediția a doua a Școlii Anuale de Studii Bizantine, în perioada 5-13 septembrie 2019, la București și Constanța (România).

Ediția din acest an se va desfășura sub coordonarea științifică a domnului Academician Răzvan Theodorescu, Vice-Președinte al Academiei Române, Secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene.

După ediția de anul trecut, dedicată Reprezentărilor Bizanțului în literatură, istorie și arte (2018), ediția din 2019 este dedicată temei Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine.

Deși cercetătorii moderni s-au concentrat asupra evoluției interne a Imperiului Bizantin sau au integrat civilizația bizantină într-un context cultural mai larg, conceptele de stabilitate și schimbare au caracterizat permanent abordările asupra Bizanțului în ultimele două secole.

Atent la particularitățile interne ale societății bizantine și aplicând schema generală a evoluției oricărei civilizații în cele trei stadii ale sale (naștere, apogeu și declin), Arnold Toynbee considera Bizanțul drept o moștenire a lumii greco-romane reformulată sub egida creștinismului ortodox. Mai recent, Spyros Vryonis a extins această perspectivă de cercetare, considerând că Bizanțul a pătruns în Vestul latin, în Islam și în spațiul populat de slavi, răspândindu-și valorile sale în afara granițelor politice. Datorită acestui proces, distanța culturală dintre civilizația occidentală și cea orientală devine discutabilă.

În plus, această transmitere a moștenirii bizantine în teritoriile învecinate cu Imperiul a fost analizată în secolul trecut de istoricul român, Nicolae Iorga. Identificând influența majoră a culturii bizantine asupra artei și civilizației care s-au dezvoltat în Principatele Române, după căderea Constantinopolului din anul 1453, Iorga a creat fericita sintagma Byzance après Byzance, expresie care conține acest proces complex de supraviețuire a civilizației bizantine prin extindere și contaminare culturală.

Bazându-se pe această interpretare istorică, Școala Anuală de Studii Bizantine va implica participanții într-un dialog stimulant de percepere a granițelor bizantine într-un context istoric mult mai dinamic, marcat pe de o parte de culturile literare și filosofice locale, iar pe de altă parte, de tensiunea puterii centrale din Constantinopol. Arta și arhitectura bisericească prezente în spațiul românesc vor constitui un mijloc principal de identificare a modelelor și schimburilor culturale care au avut loc la granița Imperiului Bizantin cu Dunărea de Jos, analizate în raport cu regiunile Balcanilor și Asia Minor.

Școala Anuală de Studii Bizantine va consta în prelegeri ale unor cercetători specializați în mai multe domenii ale studiilor bizantine (literatură, paleografie, istorie, teologie, filosofie, istoria artei), în scopul de a oferi participanților o cunoaștere avansată a metodelor de cercetare și și o abordare a diferitelor surse (texte, imagini, cultură materială). Fiecare participant va fi implicat activ în cadrul Școlii, oferindu-i-se să contribuie la întregul program, prin prezentarea proiectului său de master sau de doctorat

Participanții vor avea posibilitatea să efectueze vizite de documentare la monumentele locale de artă post-bizantină din România: Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche Domnească, Muzeul Palatului Cotroceni și Muzeul Palatului Mogoșoaia (București), situri arheologice din Constanța (vechiul Tomis) și Histria.

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE – EDIȚIA 2019