Dr. Antonio Pio di Cosmo (Universitatea din Modena & ISACCL) a susținut comunicarea „From the Emperor’s Body to the Somatics of the Virgin Mary: Ius Imaginum, Canon Law, and Patristic Elaboration”, care a analizat tranziția de la imaginea imperială tardo-antică la reprezentarea Maicii Domnului (Theotokos), urmărind modul în care corpul imperial, construit inițial ca manifestare vizibilă a excelenței politice și morale, a devenit un model pentru reprezentarea corporalității excepționale a Fecioarei.
În continuare, studenții de la Filologie Clasică, ghidați de dna asist. univ. dr. Elvira Dinu Deshors (Universitatea „Jean Moulin” Lyon III), au citit în original și comentat câteva pasaje din Noul Testament, având ca tematică „Legea veche și legea nouă”: pilda Samariteanului milostiv (Luca 10, 25-37); reinterpretarea Legii iudaice într-o manieră originală (Matei 5, 17-24); importanța practicării Legii (Romani 2, 9-16); rolul respectării autorităților statului (Romani 13, 1-10). Discuțiile au urmărit raportul dintre Legea veche (Tora) și noua perspectivă propusă de creștinism, punând accent pe iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui ca principiu fundamental al vieții creștine. Pilda Samariteanului milostiv a evidențiat faptul că această iubire depășește limitele apartenenței religioase sau comunitare și se concretizează prin grija față de cel aflat în nevoie. Totodată, pasajele analizate au oferit prilejul unei reflecții asupra modului în care Legea este reinterpretată și interiorizată, nu doar ca ansamblu de norme, ci ca expresie a unei conduite bazate pe dreptate, responsabilitate și iubire.
Prof. univ. dr. Pablo Argárate (Universitatea din Graz) a oferit o prelegere magistrală, „Sex, Lust and Marriage in Liber Graduum”, care a analizat concepțiile despre sex și păcat într-o comunitate de creștini din Imperiul Sassanid, într-o celebră lucrare siriacă anonimă, „Liber Graduum”, scrisă în secolul al patrulea. Potrivit acestei lucrări, Adam și Eva au fost creați de Dumnezeu desăvârșiți și asexuați, iar odată cu căderea în păcat au pătruns în lume și dorința sexuală, precum și căsătoria, care nu ar fi existat în planul original al lui Dumnezeu, ci ar fi consecințe ale păcatului; omul desăvârșit, care tinde să atingă desăvârșirea cu care a fost creat inițial omul, trebuie să îmbrățișeze celibatul. Lucrarea înfățișează și comportamentul adecvat moral în raport cu sexualitatea, distingând între diferitele grade de desăvârșire spirituală și stabilind norme distincte pentru cei care aspiră la o viață ascetică și pentru cei care trăiesc în cadrul comunității creștine obișnuite. În această perspectivă, căsătoria este tolerată pentru cei care nu pot urma calea celibatului, însă idealul superior rămâne renunțarea la dorința trupească și orientarea întregii vieți către desăvârșirea spirituală.
Dr. Ștefan Zară (Universitatea din București) a citit împreună cu studenții pasaje în original din opera „Quaestiones ad Thalassium” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, în cadrul atelierului intitulat „Lege și fărădelege în scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul: itinerar filologic și spiritual”. Atelierul a oferit prilejul unei explorări atente a textului grecesc, urmărind semnificațiile teologice și spirituale ale conceptelor de lege și păcat în gândirea Sfântului Maxim, precum și importanța analizei filologice pentru o înțelegere mai profundă a scrierilor sale. O atenție deosebită a fost acordată relației dintre sensul literal și cel duhovnicesc al Scripturii, vocației omului către virtute și transformării patimilor prin împlinirea poruncilor.
