Acesta este al doilea an consecutiv în care câțiva studenți merituoși de la Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București pot participa fizic la lucrările Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și studii orientale, care se desfășoară zilele acestea la Potsdam, la sediul Institutului pentru Diplomație Culturală din Berlin. Carina Nițulescu, Valentino Musumeci, Marius Năstăsache și Theodor Marin de la Facultatea de Limbi Clasice din București, însoțiți de dr. Ana-Maria Răducan (Institutul Levant) au participat astăzi la un tur al orașului Potsdam, ghidat de domnul director general Institutului pentru Diplomație Culturală din Berlin, Mark Donfried.
Printre obiectivele vizitate au fost palatul Sanssouci, reședința de vară a regelui Frederic cel Mare al Prusiei, Universitatea din Potsdam și Noul Palat, precum și Parlamentul Brandenburg și biserica „Sfântul Nicolae”. Parcurile și palatele din Potsdam sunt declarate patrimoniu UNESCO din 1990, iar Potsdamul lui Frederic cel Mare este unul dintre locurile în care se poate vedea felul în care Antichitatea a fost recuperată și reinterpretată de cultura europeană modernă: în arhitectura, sculptura și grădinile sale se regăsește fascinația Europei iluministe pentru modelele lumii greco-romane. Astfel, palatul de la Sanssouci a fost conceput nu doar ca reședință, ci și spațiu al conversației intelectuale, al muzicii, al artei și al filosofiei.
În cadrul deschiderii Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și studii orientale, președintele Institutului Levant, prof. emerit Emil Constantinescu, a problematizat tematica dedicată celei de-a șasea ediții, „Lege și fărădelege în Antichitate”, oferind un scurt istoric al înființării și evoluției acestui program educațional în cadrul Institutului Levant, împărtășind audienței și din experiența sa de fost student la Facultatea de Drept în timpul regimului comunist. Reprezentanta Ambasadei României în Republica Federală Germană, dna Alexandra Motică, a transmis mesajul oficial de susținere al unor asemenea proiecte educaționale, care vizează tinerii și redescoperirea valorilor Antichității. Discursul domnului Mark Donfried, directorul general al Institutului pentru Diplomație Culturală din Berlin și gazda evenimentului, a evidențiat rolul studierii Antichității ca model pentru diplomația culturală modernă. Mesajul domnului director general al Institutului Levant, dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa a reliefat rolul tot mai important al studiilor clasice și orientale din România, care au fost în centrul atenției mondiale luna aceasta la București, prin organizarea de către Institutul Levant a Congresului Mondial de Studii Siriace la Palatul Parlamentului, reliefând atât dorința, cât și capacitatea României de a se ralia studiilor internaționale din acest domeniu. În încheiere, discursul doamnei conf. univ. dr. Maria Luiza Oancea (Facultatea de Clasice, Universitatea din București), directorul științific al manifestării, și-a evidențiat bucuria de filolog clasic de a parcurge această săptămână de dialog între texte, limbi, epoci și discipline.
A urmat apoi conferința plenară susținută de doamna profesoară Maria Luiza Oancea, „De la nomos și dike la statul de drept”, care a evidențiat terminologia, precum și tradiția greco-romană care urmărește aceeași problemă fundamentală: cum poate exista ordine juridică în care legea să asigure ordinea, fără a se desprinde însă de de dreptate? Astfel, istoria dreptului occidental poate fi citită ca o istorie a tensiunii dintre ordine și dreptate, dintre autoritatea legii și libertatea individului. Conferențiara a făcut o istorie a multitudinii de termeni care desemnează în lumea greacă și în cea latină conceptul de „lege” și „fărădelege”, precum și problemele filosofice pe care acestea le pun: conflictul dintre legea cetății și o dreptate superioară în „Antigona” sau Binele și Dreptatea platoniciene asociate legii. Roma a preluat moștenirea grecească, ducând-o mai departe, în domeniul tehnic, sistematizat de juriști precum Gaius, Papinian sau Ulpian, în timp ce creștinismul a interiorizat norma prin conceptul de „păcat”, iar Toma de Aquino a sistematizat raportul dintre legea eternă, naturală, umană și divină. Modernitatea a transformat aceste idei în drepturi, constituționalism și limitarea puterii, iar experiența secolului al XX-lea a arătat că și legea poate deveni un instrument al nedreptății.
