Prima parte a zilei a fost dedicată cursurilor practice de limba greacă.
Sub îndrumarea doamnei conf. univ. dr. Maria Luiza Oancea (Universitatea din București), directoarea științifică a evenimentului, studenții clasiciști au continuat traducerea din lucrarea platoniciană „Gorgias", descoperind valențele ascunse ale textului și ale rolului retorului în cetate. S-a evidențiat astfel faptul că lucrarea de traducere dintr-o limbă clasică necesită foarte multă aplecare asupra textului, pentru a ajunge în inima gândirii sale, precum și depășirea multor bariere temporale, psihologice, culturale, dincolo de redarea unor cuvinte și forme. Traducătorul este un alter ego al autorului.
Părintele Ștefan Zară (Universitatea din București) a susținut cursul practic intitulat „Traditio et innovatio: Moștenirea clasică în epigramele biblice din Cartea I a Antologiei Palatine". Studenții au avut oportunitatea de a traduce mai multe epigrame creștine din prima carte a Antologiei Palatine, urmărind formele metrice, structurile retorice, precum și simbolismul creștin și didactic al unei noi estetici care se naște din tensiunea dintre credința creștină și educația clasică.
A doua parte a zilei a fost consacrată limbilor semitice, ebraică și siriacă, precum și importanței studiului acestora în prezent, pentru desăvârșirea unei formații filologice și teologice. Doamna prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris) a susținut comunicarea „Adevărul și minciună în iudaismul de epocă elenistică: exemplul Statutului Comunității", evidențiind mentalitatea fascinantei comunități de la Qumran, în termenii unei opoziții binare între bine și rău, adevăr și minciună, lumină și întuneric. Menționăm că doamna prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert a oferit prima traducere integrală în limba română a unui manuscris ebraic descoperit la Qumran, însoțită de aparatul critic filologic și istoric necesar înțelegerii textului.
Dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, directorul general al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, le-a prezentat cursanților o serie de manuscrise siriace care evidențiază evoluția culturii creștine în spațiul Orientului Mijlociu, subliniind reziliența acesteia de-a lungul secolelor, chiar și în cele mai vitrege condiții, care au determinat fragmentarea izvoarelor scrise în unele dintre cele mai neașteptate locuri. Manuscrisele prezentate, de o înaltă valoare stilistică, care reflectă tradiții estetice și stiluri regionale unice, documentează istoria, teologia și liturghia comunităților creștine de limba siriacă din întregul Orientul Mijlociu
