ȘCOALA ANUALĂ INTERDISCIPLINARĂ DE GREACĂ VECHE, EGIPTOLOGIE ȘI LIMBI ORIENTALE. ZIUA 7
În ultima zi a Școlii, participanții au putut audia prelegerile erudite a directorului științific al evenimentului, doamna prof. univ. dr. Joanna Popielska-Grzybowska, intitulate "The Creator and the Created World in the Pyramid Texts" și "Gods and Monsters as Elements of the Ancient Egyptian Cosmogony According to the Pyramid Texts". Ele s-au axat în jurul întrebării: Cine este zeul creator din Textele piramidelor, cele mai vechi texte cosmogonice din lume? Vorbitoarea a arătat semnificația zeului primordial, Atum (care desemnează un concept paradoxal, fiind atât universul, cât și nimicul; existența a toate, dar și neantul), numit și „kheprer" („Cel care vine la existență - He-who-is-coming-into-existence"), din sperma căruia se nasc zei Shu și Tefnut, din unirea cărora vor lua naștere Pământul și Cerul - Geb și Nut -, care vor da naștere, la rândul lor, celor mai cunoscuți zei egipteni, precum Isis, Osiris, Nephthys și Seth. La rândul lui, Zeul Atum s-a autocreat din elementul acvatic primordial - Nu. În Textele Piramidelor, Atum este reprezentat atât în calitate de Creator a toate aspectele lumii, cât și de Rege. Alături de el mai apar și alte divinități și monștri primordiali. Creaturi monstruoase precum șerpi, broaște, creaturi întunecate, nu au un aspect total negativ, ci ele sunt necesare în cadrul creației, o parte componentă a planului divin, a Zeului și a Regelui, sunt niște forme prin care aceștia se revelează. În cadrul prelegerilor au fost prezentate și comentate diverse texte cosmogonice egiptene. S-a pledat pentru o citire atentă a textului antic, în limba sa originară și s-a atras atenția asupra faptului că adesea mentalitatea noastră europeană și creștină poate dăuna înțelegerii acestor texte: vechii egipteni credeau cu adevărat aceste texte pe care noi acum le considerăm niște povești fanteziste. Limbajul oglindește, creează și interpretează lumea, iar omul este cel care interpretează limbajul și lumea, în funcție de propriile convingeri, mentalități și cunoștințe.
Ziua a continuat cu seminarul prof. dr. Giorgia Cafici (Centro Italiano di Egittologia "G. Botti"), intitulat "Elitele egiptene in calitate de cetățeni romani. Portrete private din perioada ptolemeică", în cadrul căruia au fost prezentate o galerie de portrete din perioada ptolemaică și romană republicană, comparate din punctul de vedere al reprezentării și al tipologiei cu cele din perioada egipteană veche, dar și cu diverse reprezentări numismatice. Vorbitoarea a evidențiat asemănările stilistice și tipologice și îmbinarea stilurilor artistice, în realizarea diferitelor portrete ale unor personaje precum Ptolemeus VI, Hor, fiul lui Hor, Iulius Caesar, Hor, fiul lui Tut, Caius Octavius. Astfel, membrii eminenți ai elitei egiptene au dorit să fie reprezentați într-un mod inovator si asemanator felului in care erau portretizati romani celebru ai Republicii târzii (Caesar, Caius Octavius), ale căror identitate și portrete erau cu siguranță cunoscută în Egipt. Prezentarea acestora a fost completată cu surse textuale și epigrafice.
Seara s-a încheiat cu prelegerea erudită a doamnei prof. univ. dr. emerit Francisca Băltăceanu (Universitatea din București), specialistă în limbile clasice și ebraică. Aceasta a oferit o citire a traducerii ebraice a primelor trei capitole din Biblie, precum și a episodului cosmogonic din cartea lui Iov, descoperindu-le participanților frumusețea textului biblic, prin ilustrarea mentalităților ebraice și prin explicarea semantismului unor termeni ebraici. Vorbitoarea a arătat că, departe de a fi un tratat științific, Biblia este un text scris de niște oameni credincioși pentru alți oameni credincioși care evidențiază relația dintre Dumnezeu și om, reprezentată prin povestiri simbolice care conțin elemente mitice, dar care sunt demitizate, tocmai pentru că încearcă să dea seama despre Divinitate și relația omului cu aceasta. Au fost explicate diferențele de viziune dintre cosmogonia din primul capitol și cea din capitolul trei, antropomorfismele și diferențele de mentalitate dintre evrei și alte popoare - de exemplu, spre deosebire de vecinii egipteni, pentru care soarele și luna erau niște divinități, pentru evrei, aceștia sunt doar niște „luminători" în folosul oamenilor. Dacă Geneza prezintă cosmogonia din perspectiva unui grup sacerdotal (primul capitol), respectiv a unor oameni care lucrau pământul (capitolul 3), cartea lui Iov prezintă un Dumnezeu care îi vorbește cu umor prietenului său Iov despre felul în care a creat lumea.