Prof. emerit Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
„Lumea de astăzi are impresia că studiile clasice și ale altor limbi vechi sunt rezervate numai unor oameni iluștri și bătrâni, care stau într-un turn de fildeș și scriu cărți inaccesibile celor mulți. Or, prezența dumneavoastră numeroasă și interesul pe care l-ați manifestat ne dovedesc că limbile și civilizațiile vechi continuă să ocupe un loc special în această lume nouă a secolului XXI și să creeze punți între oameni de diferite vârste și de diferite culturi.”
Distinși profesori, dragi participanți,
Pentru mine este o mare bucurie să mă aflu din nou împreună cu dumneavoastră, la deschiderea acestei a doua ediții a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale, care poartă un titlu atât de frumos, Cosmogonia sau mituri despre creația lumii în literaturile clasice și orientale, care ne conduce la originile lumii în care trăim.
Este o mare bucurie, pentru că lumea de astăzi are impresia că studiile clasice și ale altor limbi vechi sunt rezervate numai unor oameni iluștri și bătrâni, care stau într-un turn de fildeș și scriu cărți inaccesibile celor mulți. Or, prezența dumneavoastră numeroasă și interesul pe care l-ați manifestat ne dovedesc că limbile și civilizațiile vechi continuă să ocupe un loc special în această lume nouă a secolului XXI și să creeze punți între oameni de diferite vârste și de diferite culturi.
Am remarcat în programul evenimentului că avem vorbitori din Japonia și din SUA, de asemenea, am remarcat profesori consacrați, care traduc din Biblia ebraică, din Platon sau ne vorbesc despre Egiptul faraonic, dar avem și tineri cercetători care se încumetă să citească pasaje alese din greacă sau coptă, semn că lumina înțelepciunii acestor civilizații se transmite din generație în generație, de-a lungul secolelor, pe firul istoriei. Limbile și civilizațiile vechi stau la rădăcina umanității și a valorilor ei. Cunoașterea lor este esențială mai ales în acest secol, în care omul de astăzi, în această iluzie de libertate absolută pe care viața virtuală o amplifică, și-a pierdut reperele și rădăcinile și trăiește ca o ființă aeriană, suspendat între cer și pământ, cel mai adesea incapabil de a-și defini adevăratele visuri și aspirații, dar foarte dornic ca lumea din jurul său să se schimbe din temelii. Este, de asemenea, un semn că profesorii voștri, precum și cei de dinaintea lor, își vor fi făcut bine datoria, împărțind celor mai tineri cu generozitate din lumina limbilor și a cărților care i-au făcut oameni. Este aici momentul să aduc un gând pios bunilor mei prieteni Zoe Petre și Dan Slușanschi, care, din tinerețea lor, s-au dedicat limbilor vechi, transferând viitorului pasiunea lor, prin generațiile de studenți pe care i-au format. Am trăit un moment dureros în această vară, când, cu doar o zi înainte de întâlnirea noastră la Histria, ne-a părăsit profesorul Alexandru Avram, care își confirmase prezența la acest eveniment. Acceptase cu generozitate să editeze și să se prefațeze volumul dedicat academicianului Dionisie Pippidi de către Institutul Levantului și acum este datoria noastră să-i cinstim memoria.
Dragi participanți,
Vă felicit pentru interesul și entuziasmul vostru, pentru pasiunea și pentru dorința de cunoaștere, care vă conferă un avantaj important în această lume, în care oamenii sunt mult prea adesea o masă de manevră, ușor de manipulat de mass-media și de diferite sisteme politice și sociale. Veți descoperi că lumile antice, mult mai coerente decât cele de astăzi, sunt mereu actuale și că, așa cum spune Eclesiastul, nimic din ceea ce este astăzi nu este nou: „Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare” și veți înțelege că nimic nu începe și se termină cu noi. Aplecați asupra textelor de înțelepciune antică, veți descoperi că lumile se creează și se recreează în mod autentic, în relația dintre om și divinitate și veți găsi noi sensuri ale lumii în care trăiți. După ce vă veți fi luptat cu Platon și hieroglifele egiptenilor, cosmosul, lumea-lumină, podoaba zeilor, un Univers ordonat și care are o finalitate, vi se va părea mult mai plin de sens și mult mai încăpător pentru aspirațiile voastre înalte. Omul care își cunoaște locul în univers și propria valoare, dincolo de circumstanțele și mizeriile prezentului, nu poate fi cumpărat și amăgit atât de ușor.
Am plăcerea să îi salut pe organizatorii acestei ediții, pe directorul științific, doamna dr. Joanna Popielska-Grzybowska (Institutul culturilor mediteraneene și orientale al Academiei de Științe a Poloniei), pe doamna profesor universitar dr. Renata Tatomir de la Universitatea „Hyperion” din București, pe doamna conf. univ. dr. Maria Luiza Oancea de la Universitatea din București și, de asemenea, pe colegii mai tineri de la Institutul Levantului, dr. Cătălin-Ștefan Popa și dr. Ana-Maria Răducan, precum și pe distinșii lor invitați: prof. emerit Francisca Băltăceanu (Universitatea din București), prof. univ. dr. Giorgia Cafici (Centro Italiano di Egittologia "Giuseppe Botti"), prof. univ. dr. John Gee (Brigham Young University, Utah), dr. Anca Dan (CNRS, Paris), dr. So Miyagawa (Universitatea din Kioto), dr. Andreea Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României), precum și pe tinerii alumnii ai primei ediții, Cristian Ioan Dumitru și Valentin Cocan.
Nu îmi rămâne decât să vă urez mult succes în activitățile dumneavoastră și, oriunde vă va purta viața, să păstrați aprinsă și să dați mai departe această lumină a textelor vechi la care aveți acces direct și a înțelepciunii limbilor vechi. A parcurs secole și milenii până să ajungă la voi.
Prof. asoc. dr. Joanna Popielska-Grzybowska, Institutul culturilor mediteraneene și orientale al Academiei de Științe a Poloniei:
„Aceasta este o primire plăcută pentru ceea ce știu că va fi o conferință excelentă pentru studenți. Cred și doresc să vă bucurați de prelegerile pregătite pentru dumneavoastră cu mare grijă și o planificare atentă. Cu cât învățați mai mult acum, cu atât veți intra mai ușor în activitatea de cercetare și auto-dezvoltare. Depinde de voi cât de mult veți beneficia de ceea ce profesorii voștri vă oferă.”
Dragă domnule președinte, dragi profesori, dragi colegi, dragi studenți,
Bună ziua. Mă numesc Joanna Popielska-Grzybowska și sunt profesori la Institutul culturilor mediteraneene și orientale la Academia de Științe a Poloniei. Sunt onorată să pot susține acest discurs de deschidere pentru a doua ediție a Școlii anuale de greacă veche, egiptologie și limbi orientale. Mai mult, este o onoare și o plăcere pentru mine să-i urez bun venit Excelenței Sale Domnului Președinte, Profesor dr. Emil Constantinescu.
Provocarea unui discurs de bun venit este de a găsi modalități alternative de a te exprima cu sinceritate, iar eu sunt aici pentru a vă întâmpina cu onestitate, din tot sufletul.
Pentru mine reprezintă o plăcere și o mare onoare să-i întâmpin pe toți iluștrii invitați, delegați și participanți la cea de-a doua ediție a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale din acest an dedicată cosmogoniilor și textelor de creație. Ediția este organizată în acest oraș fermecător, București, de către Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în parteneriat cu Universitatea Hyperion din București - Facultatea de Ştiinţe Sociale, Umaniste şi ale Naturii, și Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine.
Mă simt deosebit de onorată să fiu desemnată, pentru a doua oară, ca director al acestui interesant și important eveniment științific și educațional. Vă mulțumesc foarte mult pentru încrederea acordată. Pentru mine reprezintă un privilegiu și o onoare să-l întâmpin pe cel mai ilustru și stimat oaspete al nostru, prof. univ. dr. emerit Emil Constantinescu (președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, președintele României - 1996-2000), un distins erudit, de renume mondial, căruia poporul român, precum și toți cei cu care colaborează în domeniul științific îi datorează atât de mult. Nenumăratele sale realizări sunt de neuitat pentru Europa întreagă și lumea științifică.
Mulți au făcut un efort uriaș pentru a organiza această întâlnire a noastră. Vă mulțumim foarte mult și vă oferim, dragi organizatori, cea mai recunoscătoare primire. Prin urmare, aș dori să ofer o primire călduroasă și o gratitudine infinită doamnei Luiza Popa, directorul general al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, precum și doamnei Ana-Maria Răducan, principalul organizator al primei și celei de-a doua ediții a școlii anuale din partea Institutului Levant, precum și profesoarei Maria-Luiza Oancea, reprezentanta Universității din București. Amândouă sunt, de asemenea, și lectorii acestei școli de vară; prima ne va învață despre Geneză, iar cea de-a doua, despre Platon.
Mai mult decât atât, sunt fericită și onorată să întâmpin și să mulțumesc pentru anii de cooperare fructuoasă cu un renumit egiptolog român, profesoara Renata-Gabriela Tatomir. După cum am spus anul trecut, suntem mândri că am încheiat parteneriatul nostru într-un domeniu academic atât de exigent, care implică astfel de cunoștințe interdisciplinare precum egiptologia și antichitatea în general.
Dragi studenți,
Sunteți norocoși să aveți atât de numeroși profesori dedicați muncii științifice precum profesorii voștri și inspirație pentru dezvoltarea pe care o meritați.
Ceea ce mă face și mai mândră anul acesta este că ați reușit să aveți profesori din întreaga lume atât de distinși, care vă pot prezenta activitatea științifică pe care o desfășoară. Mă uit în jur sau – de fapt, la programul tipărit 😊 - și sunt înspăimântată de experții care sunt reuniți aici. Sunt profund onorată să întâmpin, în numele organizatorilor și al meu, pe toți conferențiarii și invitații eminenți din toată țara, cercetători remarcabili și cu experiență care, în decursul săptămânii viitoare, vor împărtăși vastele lor cunoștințe studenților. Am plăcerea de a întâmpina oaspeți distinși din instituții străine: profesor emerit Francisca Băltăceanu (Universitatea din București), care va vorbi despre Cosmogonia în Biblie; profesorul Giorgia Cafici (Centrul Italian de Egiptologie „Giuseppe Botti” - CIEB), ce va prezenta Funcția sculpturii egiptene antice: statui ale zeilor și statui ale oamenilor din temple și morminte - semnificații originale, cosmogonice și alte hermeneutici sincretice și Elita egipteană ca cetățeni romani. Portrete private din perioada ptolemaică; profesorul John Gee (Universitatea Brigham Young, Utah), care va prezenta o lucrare despre Antecedentele Cosmologiei Esna; profesorul So Miyagawa (Universitatea Kyoto), care va vorbi despre Cosmogonia în textele egiptene antice și copte: de la Textele Piramidelor la texte gnostice și manichaeane; dr. Cătălin-Ștefan Popa (ISACCL) - Despre îngeri în exegeza siriană. Prolegomene la referatul biblic despre crearea lumii; dr. Anca Dan (CNRS/ Le Centre national de la recherche scientifique, Paris) - Invenția continentelor; dr. Andreea Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României) - Cosmosul în viziunea stoică, ordinea universală și locul omului Epictetus’ Diatribes, III, 24 (curs și seminar); Cristian-Ioan Dumitru (Universitatea din București) - Leon VI Filosoful, Omilia a X-a la Schimbarea la față a Mântuitorului - curs practic; Valentin Cocan (Universitatea din București), Theodoret al Cyrului - Întrebări privitoare la Geneză - curs practic.
Așadar, vă urez un bun-venit din toată inima! Este o inimă fericită să vă vadă pe toți reuniți „aici”. Suntem încântați să vă avem alături de noi pentru a participa și a împărtăși studenților vasta experiență, precum și cunoștințele dumneavoastră. Vă mulțumim că sunteți alături de noi. Acest lucru pe care mulți dintre voi l-ați făcut de bună voie pentru a fi aici ne servește ca un memento pentru toți cât de importantă este munca noastră.
Nu în ultimul rând, aș dori să vă invit să participați la prelegerile mele susținute în ultima zi a adunării. Voi discuta despre Creator și lumea creată în Textele Piramidelor, precum și despre Zei și monștri ca elemente ale cosmogoniei egiptene antice conform Textelor Piramidelor.
Sunt de părere că Școala anuală de greacă veche, egiptologie și limbi orientale este o inițiativă splendidă și extrem de prețioasă și sper că se va organiza în fiecare an.
Dragi studenți,
Această Școală de vară nu ar fi posibilă, dacă nu ar fi pentru voi! Este plăcerea mea să vă ofer o primire călduroasă și veselă, suficient de mare încât să vă cuprindă pe toți! A spune că suntem încântați să vă văd este o modestă afirmație! Prezența voastră ne face foarte fericiți. Aceasta este o primire plăcută pentru ceea ce știu că va fi o conferință excelentă pentru studenți. Cred și doresc să vă bucurați de prelegerile pregătite pentru dumneavoastră cu mare grijă și o planificare atentă. Cu cât învățați mai mult acum, cu atât veți intra mai ușor în activitatea de cercetare și auto-dezvoltare. Depinde de voi cât de mult veți beneficia de ceea ce profesorii voștri vă oferă.
Vă îndemn să gândiți, să învățați, să vă puneți întrebări și să dați propriile răspunsuri. Vă doresc să aveți noroc la studii și în viața privată. Aveți grijă de voi și de sănătatea voastră și bucurați-vă de prelegeri!
Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc frumos!
Conf. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din București:
„Pentru că această școală de vară nu își propune doar să facă cunoscute aceste limbi vechi rare, ci și să încurajeze tinerii specialiști să le aprofundeze, am dedicat pentru prima dată și o secțiune specială de greacă veche studenților (alumni) primei ediții al școlii noastre de vară, sperând că în edițiile viitoare să dedicăm astfel de secțiuni și celorlalte limbi vechi.”
Domnule președinte, stimați colegi, dragi participanți,
Bine ați venit la cea de-a doua ediție a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale, coordonată din nou de prof. univ. dr. Joanna Popielska Grzybowska de la Institutul de culturi mediteraneene și orientale al Academiei de științe din Polonia și organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultură și Civilizația Levantului, reprezentat de președintele Emil Constantinescu, căruia îi adresez întreaga mea recunoștință.
Tema propusă anul acesta este Cosmogonia. Mitul cosmogonic se bucură de un mare prestigiu în întreaga lume, servind drept model pentru toate miturile de origine (crearea plantelor, a animalelor, a omului etc.), deoarece crearea lumii precede totul. Această poveste coerentă formată din miturile originii constituie o veritabilă istorie, așa cum susține și Mircea Eliade, care dezvăluie modul în care a apărut și s-a dezvoltat cosmosul, cum a apărut omul și a devenit o ființă muritoare diferențiată sexual, cum au apărut moartea, sexualitatea și polaritatea. Ne arată, de asemenea, modul în care, pornind de la eshatologie, se ivește cosmosul și apare viața, apoi, modul în care omul a fost constrâns să lucreze pentru a-și câștiga traiul zilnic.
Majoritatea gesturilor umane sunt, de fapt, o repetare a cosmogoniei: căsătoria, scenariile rituale desfășurate de Anul Nou sau odată cu venirea primăverii. Același lucru se întâmplă și cu miturile concentrate care evocă un eveniment primordial (de exemplu, cosmogonia).Un exemplu al unui asemenea mit concentrat este oul cosmogonic. Reprezintă un rezumat al cosmogoniei, care acumulează în sine atât ideea renașterii, cât și cultul morților. De fapt, sunt cunoscute legăturile dintre cultul morților și ceremoniile de Anul Nou.
Dintr-un anumit punct de vedere, orice mit este cosmogonic, deoarece vorbește despre apariția unei noi situații cosmice. Coincidentia oppositorum, adică polaritatea care apare în structura profundă a divinității, și imaginea androginiei divine sunt modalități arhaice de exprimare a paradoxului realității divine. Această coincidentia oppositorum se realizează prin practica orgiei sau a regresiei amorfe, prin ascetism, care duce la starea de neutralitate și indiferență, prin jocul schimbării hainelor, dar și prin cultivarea conceptului și mitului androginiei.
Moartea și învierea tuturor zeilor vegetației devin arhetipurile tuturor morților și ale tuturor învierilor, pe orice plan s-ar manifesta, tocmai pentru că dezvăluie soarta condiției umane.
Miturile căutărilor și probelor inițiatice dezvăluie chiar actul prin care spiritul transcende un Cosmos condiționat, polar și fragmentar pentru a găsi unitatea precreatoare a creației.
Orice construcție sau fabricare are ca model cosmogonia. Crearea lumii devine arhetipul oricărui gest creator al omului. Arhitectura sacră nu a făcut decât să reia și să dezvolte simbolismul cosmogonic și cosmologic. În marile civilizații orientale templul cunoaște o nouă și importantă îmbunătățire: deoarece templul nu mai este doar imago mundi, ci și o reproducere pământească a unui model transcendent. A trăi într-un spațiu însemna repetarea cosmogoniei și astfel imitarea operei zeilor.
Mitul originii medicamentelor face încă parte din mitul cosmogonic. Un număr mare de incantații din Orientul Mijlociu și Europa spun povestea bolii sau a demonului care a provocat-o și evocă momentul mitic în care o zeitate sau un sfânt a reușit să învingă răul.
Filosofia umanității, nu numai a Greciei, începe cu perioada cosmologică, adică studiul lumii în ansamblul său, al originilor universului, când putem vorbi despre apariția unei filosofii sistematice. Dar spiritul grec a fost singurul care a considerat nevoia de cunoaștere ca un scop în sine, și nu ca un mijloc. Aceasta este diferența dintre Grecia și Est.
Pentru fenicieni și egipteni, de exemplu, cunoașterea era un instrument de reușită pragmatică, în timp ce cunoașterea absolută le era complet necunoscută. Acesta este și motivul pentru care regele barbar Croisos nu putea înțelege cum de Solon era un cunoscător de dragul cunoașterii, fără un scop practic.
Apoi omul a început să observe ceea ce se afla în fața lui: lumea fizică, pornind de la poeziile cosmogonice ale lui Hesiod și Perekydes, precum și poemele orfice, care puneau pentru prima dată problema începutului și a nașterii lumii.
Dar filosofia căuta absolutul, ceea ce este valabil pentru toate lucrurile și va exista pentru totdeauna. Deci, căutând adevărul, ei căutau, de fapt, esența absolută a ființelor sau principiul lor absolut. Filosofii ionieni și pitagorici au văzut esența lucrurilor în număr, Heraclit și eleații au văzut-o în logosul rațional, Anaxagoras a văzut-o în nous (adică minte sau gândire), ca singurul responsabil pentru armonia și ordinea cosmosului.
Și anul acesta, principala preocupare a organizatorilor a fost să plasăm textul în centrul preocupărilor noastre. Textul este singurul capabil să aducă o lămurire binevenită a cursurilor teoretice pe care le puteți auzi. Puteți profita de cursurile practice de greacă veche, cursuri de vocabular egiptean specializat în probleme de cosmogonie, cursuri de siriacă, dar și povești legate de Biblia ebraică etc.
Și, pentru că această școală de vară nu își propune doar să facă cunoscute aceste limbi vechi rare, ci și să încurajeze tinerii specialiști să le aprofundeze, am dedicat pentru prima dată și o secțiune specială de greacă veche studenților (alumni) primei ediții al școlii noastre de vară, sperând că în edițiile viitoare să dedicăm astfel de secțiuni și celorlalte limbi vechi.
În încheiere, vă urez să vă bucurați, alături de noi, de șapte zile minunate, extrem de interesante!
Prof. univ. dr. Renata Tatomir , Universitatea „Hyperion” din București
„Miturile creației adresează întrebări profund semnificative pentru societatea care le împărtășește, dezvăluind viziunea lor centrală asupra lumii și cadrul pentru identitatea de sine a culturii și a individului într-un context universal.”
Excelența Voastră Domnule Președinte, Prof. Dr. Emil Constantinescu, distinși colegi, dragi studenti, doamnelor și domnilor,
Este o mare onoare și un privilegiu pentru mine să țin un scurt discurs cu ocazia deschiderii celei de-a doua ediții a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale, organizată în parteneriat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Institutul de Culturi Mediteraneene și Orientale al Academiei Poloneze de Știință, Universitatea Hyperion din București - Departamentul de Științe Sociale și ale Naturii și Universitatea din București-Departamentul Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Sunt fericită și recunoscătoare pentru că fac parte din comitetul de organizare și sunt onorată să reprezint din partea organizatorilor Universitatea Hyperion.
Cu atât mai mult acest eveniment trebuia să se desfășoare cu ajutorul unor analize științifice profunde, istorice și filologice, întrucât organizatorul și partenerul nostru principal este Institutul Levantului, condus de un om de știință eminent, remarcabil și președinte vizionar, Excelența Sa Domnul Președinte Profesor Dr. Emil Constantinescu. Faptul că suntem astăzi la cea de-a doua ediție a școlii anuale este un motiv de satisfacție și speranță. Ne bucurăm să vedem că, treptat, aceste fascinante domenii interdisciplinare, care coboară adânc la originile umanității, atrag în România tot mai mulți studenți și absolvenți, interesați de valorile trecutului umanității. Nu am fi putut reuși în acest demers, dacă nu am fi beneficiat de susținerea ilustrului său președinte prof. dr. Emil Constantinescu și a institutului pe care îl conduce cu înțelepciune și viziune strălucitoare. În același timp, ne bucurăm de sprijinul colegilor de la Institutul de Culturi Mediteraneene și Orientale al Academiei Poloneze de Știință, cu multă experiență în acest domeniu, reprezentat aici de prof. dr. Joanna Popielska-Grzbowska, directorul ediției din acest an și căreia îi suntem, de asemenea, profund recunoscători.
Vorbeam despre interesul de a cunoaște adâncurile istoriei umane. De această dată subiectul general al școlii noastre este cosmogonia sau miturile despre creația lumii. Un mit al creației sau mit cosmogonic este o narațiune simbolică a modului în care universul și lumea pământeană au început și cum au ajuns oamenii să locuiască pentru prima oară. În societatea în care este povestit, un mit al creației este de obicei considerat a transmite adevăruri profunde și semnificative - metaforic, simbolic, istoric sau literal. Acestea sunt în mod obișnuit, deși nu întotdeauna, considerate mituri cosmogonice - adică descriu ordonarea cosmosului dintr-o stare de haos sau amorfă.
Miturile creației împărtășesc adesea o serie de caracteristici. Ele sunt considerate relatări sacre și pot fi găsite în aproape toate tradițiile religioase cunoscute. Toate sunt narațiuni cu un complot și personaje care sunt fie zeități, personaje asemănătoare oamenilor, fie animale, care adesea vorbesc și se transformă cu ușurință. Acestea sunt adesea situate într-un trecut slab și nespecific pe care binecunoscutul istoric român al religiei Mircea Eliade l-a numit in illo tempore. Miturile creației adresează întrebări profund semnificative pentru societatea care le împărtășește, dezvăluind viziunea lor centrală asupra lumii și cadrul pentru identitatea de sine a culturii și a individului într-un context universal.
Deși inițial miturile creației au fost dezvoltate în primul rând în tradițiile orale, după invenția scrisului, ele s-au dezvoltat în mod tipic în mai multe versiuni; găsite în întreaga cultură umană. De când au deschis ochii conștiinței către realitate, oamenii au căutat să explice originile realității pe care au perceput-o. Au ridicat privirea spre cer, iar imensitatea stelelor de pe firmament le-a incitat spiritul curios. În timp ce călătoreau, au întâlnit alte persoane, au făcut schimb de idei și au împărtășit observații și viziuni comune, ceea ce le-a dat speranța că descoperirile lor au fost împărtășite de alții. Iar miturile au început să fie organizate în sisteme coerente despre apariția universului și a lumii. Astăzi, fizica teoretică vorbește despre modele teoretice cu privire la originile universului. Nu sunt departe de esența exprimată în narațiunile mitologice.
Dragi participanți,
Începând de astăzi, pe parcursul unei săptămâni, vă invităm să vă alăturați nouă și să descoperiți o serie de cele mai interesante mituri din Egiptul antic, Orientul Mijlociu și Grecia antică. Suntem convinși că nu vei regreta și vei fi alături de noi și anul viitor.
Aș dori să-mi exprim deplina recunoștință față de distinșii colegi din echipa organizatoare - Dr. Ana-Maria Raducan, dr. Catalin Stefan Popa, doamna director Luiza Popa, conf. univ. dr. Luiza Dumitru Oancea, fără de care acest eveniment nu ar fi putut avea loc. În același timp, aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de eminenții erudiți internaționali, cunoscuți egiptologi și prieteni dragi, care au fost de acord, cu generozitate, să prezinte cercetarea participanților: prof. dr. Joanna Popielska-Grzybowska de la Institutul Mediteranei și Culturi orientale al Academiei de Știință a Poloniei, prof. John Gee de la Universitatea Brigham Young, dr. Giorgia Cafici, de la Centro Italiano di Egittologia "Giuseppe Botti", dr. So Miyagawa de la Universitatea Kyoto din Japonia.
Salut pe toți specialiștii distinși, profesori și cercetători care vor împărtăși cu generozitate experiența lor universitară studenților care doresc să-și satisfacă setea de cunoaștere. Doresc mult succes tuturor și sper că acest eveniment va contribui la deschiderea unei porți de cunoaștere și inspirație către acel leagăn al civilizațiilor și umanității reprezentat de Egiptul antic, Mediterana, Levantul, Orientul Mijlociu și care au furnizat modele și rețele de succes omenirii până în prezent.
Nu-mi pot încheia discursul fără a comemora binecuvântata amintire a unui ilustru cărturar, arheolog și drag profesor, colaborator al Institutului Levantului, Prof. Dr. Alexandru Barnea, care ne-a părăsit anul trecut, nedrept de repede și care, fără îndoială, încă mai avea multe de spus.
Vă mulțumesc.
