• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Comunicări, prelegeri, vizite tematice

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

 

 

12 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată conceptului consacrat de marele istoric Nicolae Iorga, Byzance après Byzance. Astfel, participanții Școlii au descoperit, cu încântare și fascinație, biserica și colecția de artă de la Mănăstirea Stavropoleos, care prelungește, prin formă si decorație, până în secolul al XVIII-lea, glorioasa tradiție a Bizanțului. Ghidați de erudiția și sensibilitatea ghidului mănăstirii, măicuța Aglae Văetiș, cursanții au fost introduși în universul de taină al locului, care păstrează, ca pe niște comori, piese rare din arta și spiritualitatea monastică postbizantină: zeci de manuscrise, cărți de cult și icoane. Vizita tematică a inclus și alte monumente reprezentative din centrul Capitalei, care adăpostesc istoria ultimelor trei secole: Hanul lui Manuc, ultimul caravanserai din Europa, Curtea Veche, prima curte domnească din București, și somptuosul Muzeu Național Cotroceni, care îmbină remarcabil strălucirea și fastul unui palat regal cu eleganța și rafinamentul arhitecturii mănăstirii ctitorite de domnitorul Șerban Cantacuzino, către finele veacului al XVII-lea. Spre sfârșitul zilei, participanții au ajuns la Palatul de la Mogoșoaia, faimoasa ctitorie din 1702 a domnitorului Constantin Brâncoveanu, la curtea căruia a avut loc o adevărată Renaștere bizantină. Arta sa manifestă o împletire a tradiţiilor artistice locale cu tradiţiile bizantine, dar şi influenţe orientale şi chiar forme occidentale ale Renaşterii, cum ar fi şcoala italiană.

 

13 septembrie 2018

Participanții au vizitat sediul ISACCL, iar apoi s-au îndreptat spre situl arheologic romano-bizantin de la Durostorum (Silistra, Bulgaria), vechi centru militar și religios din Moesia, care a dat în secolul al IV-lea martiri precum Iuliu Veteranul, Daisie sau Emilian de la Durostorum. De-a lungul întregii călătorii, dar mai ales în timpul traversării Dunării cu bacul la Ostrov, participanții au putut admira la fiecare pas frumusețea și bogăția peisajelor naturale ale Dobrogei. În fața ruinelor de la Durostorum profesorul Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a evocat confruntarea militară din anul 971, relatată de istoricii Ioan Skylitzes și Leon Diaconul, în care bizantinii conduși de împăratul Ioan Tzimiskes au recucerit fortăreața, aflată sub stăpânirea Țarului Sviatoslav I al Kievului. Orașul a fost denumit apoi Theodoropolis, după numele Sfântului Teodor Stratilat, care le-ar fi asigurat bizantinilor victoria. Participanții au vizitat apoi muzeul de la Adamclisi, special conceput pentru a adăposti toate basoreliefurile și trofeul colosal din monumentul Tropaeum Traiani, dar și materialul arheologic descoperit în cetatea romano-bizantină din vecinătate.

 

14 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată prelegerilor susținute în Sala pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța de către profesori Charis Messis (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța) și Athanasios Semoglou (Universitatea Aristotel din Salonic). Charis Messis a prezentat reperele, subspeciile instrumentele de lucru și dificultățile metodologice ale hagiografiei, sub semnul căreia s-a dezvoltat din Antichitatea Târzie o întreagă literatură. Profesorul a evidențiat felul în care s-a modulat de-a lungul secolelor percepția bizantinilor – dar și a bizantiniștilor – , asupra acestei specii literare în continuă evoluție, care a urmat curentele literare și tendințele artistice ale societății bizantine și pe care clerul a încercat mereu să o normeze, pentru a corespunde unor criterii intelectuale potrivite unui creștin evlavios. Fie că este vorba despre hagiografia naivă a Antichității Târzii, fie că este forma retorică și sofisticată din perioada medie, sau cea clasicizantă din timpul Paleologilor, eroul propus publicului bizantin – sfântul, cuviosul sau mucenicul – are o istorie plasată sub specie aeternitatis, care suscită interes și fascinație. Profesorul Semoglou a avut o prezentare referitoare la orașele fortificate bizantine, reconstituind totodată, cu migală și subtilitate, și istoria mozaicului din absida Mănăstirii Latomos (Hosios David) din Salonic.

 

15 septembrie 2018

Prof. dr. Athanasios Semoglou a evidențiat cu ingeniozitate profundul conținut hermeneutic și schema iconografică bogată din celebra reprezentare paleocreștină de la Hosios David, a lui Hristos înfățișat tânăr și fără barbă, în mandorlă. Conf. dr. Adriana Cîteia (Universitatea „Ovidius” din Constanța) a explorat noțiunea frontierei, atât în sens spațial, pur geografic, dar mai ales în sensul simbolic din imaginarul bizantinilor. Flexibilitatea frontierei a reflectat dinamica relațiilor dintre Imperiu și barbaricum și a definit un spațiu identitar, cu axele sale politice și religioase. Domnul cercetător dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța) s-a axat cu meticulozitate asupra reprezentărilor iconografice de pe monedele bătute la Histria în perioada elenistică târzie – potrivit autorului, efigia zeului Helios ar demonstra un cult oficial al zeului la Histria, dar și în celelalte orașe de la Pontul Euxin, care aveau legături comerciale cu insula Rhodos. La finalul zilei, masteranzii și doctoranzii au avut prilejul de a-și prezenta temele de cercetare și de a primi sugestii și informații de la colegi și profesori.

 

16 septembrie 2018

Participanții au avut ocazia de a vizita Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, gazda evenimentului, și de a admira artefactele din istoria milenară a Dobrogei, și Edificiul cu Mozaic, un monument unic în estul Europei, prin dimensiunile sale. De asemenea, domnul prof. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a prezentat bazele domeniului paleografiei, disciplină prealabilă a filologiei și a criticii de text, oferind exemple reprezentative de tipuri de scriere, materiale și suporturi de scris.

 

17 septembrie 2018

Școala Anuală de Studii Bizantine a continuat în monumentala Sală pictată de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța sub semnul diversității de abordări ale reprezentărilor bizantine. Prof. dr. Polymnia Katsoni (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia) a abordat cu eleganță subiectul fiscalității în Bizanț, evidențiind de-a lungul secolelor privilegiul pe care îl aveau anumite categorii de indivizi sau anumite orașe, de a fi scutiți de plata taxelor. Prof. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a continuat cu prezentarea tehnicilor de descifrare a scrierilor bizantine, în timp ce prof. univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris), directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine, a conferențiat despre felul în care bizantinii – dar și bizantiniștii – își concep și exprimă propriile reprezentări literare, prezentând totodată o grilă de lectură care ține seama de audiența vizată de autorul bizantin și de contextul epocii. După prelegeri, masteranzii și doctoranzii au avut din nou prilejul de a-și prezenta temele de cercetare și de a primi sugestii și informații de la colegi și profesori.

 

18 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată aproape în totalitate vizitării cetății Histria, sub ghidarea captivantă și erudită a conf. univ. dr. Valentin Bottez (Facultatea de Istorie, Universitatea din București). Șantierul arheologic de la Histria este unul din cele mai importante situri din România, atât prin calitate și cantitatea descoperirilor, cât și prin perioada istorică neîntreruptă pe care acestea o acoperă (sec. VII a.Chr. – sec. VII p.Chr.). Săpăturile din ultimii ani au oferit rezultate importante: săpătura Universității din București, pe Sectorul Acropolă Centru-Sud (din al cărui colectiv face parte și conf.dr. Valentin Bottez, alături de colegele lector dr. Alexandra Țârlea și lector dr. Alexandra Lițu), a dus la descoperirea unei noi insule de locuire romano-bizantine (sec. VI p.Chr.), prima care va fi analizată în întregime după metode moderne și interdisciplinare.

 

19 septembrie 2018

În ultima zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, participanții au putut audia prelegerea despre fiscalitatea în Bizanț din secolele IX-XI a prof. dr. Polymnia Katsoni (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia) și pe cea dedicată artei bizantine creștine, susținută de prof. dr. Daniela Țurcanu Caruțiu (Universitatea Ovidius din Constanța), care a prezentat, în lumina icoanelor, universul bizantinilor ca fiind unul plin de culoare și pasiune. Prof. dr. Dan Grigorescu, directorul științific al ISACCL, a încheiat lucrările Școlii Anuale de Studii Bizantine, exprimându-și recunoștința față de oamenii și instituțiile care au făcut posibil evenimentul și totodată, nutrind speranța că proiectul Școlii va continua și în anii următori. La final, participanților li s-au înmânat diplomele de participare, într-o atmosferă festivă.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu