Dr. Mihai-Bogdan Marian, expert al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a participat la lucrările celei de-a XXVIII-a ediții a Colocviului Național de Istorie, organizată de Muzeul Național Cotroceni în perioada 5-6 mai 2026, cu participare internațională, unde a susținut comunicarea cu titlul Politica „stabilității în instabilitate” și „democrația de frontieră” la Dunărea de Jos.
Prezentarea comunicării a avut loc în cadrul Secțiunii Istorie – Democrația în pericol: de la nașterea Marxismului până la prăbușirea Comunismului, moderată de prof. univ. dr. Sabin Drăgulin, și care a reunit cercetători și experți din domeniul istoriei, sociologiei, politologiei și relațiilor internaționale.
Comunicarea susținută de dr. Mihai-Bogdan Marian este rezultatul activităților mai largi de cercetare-documentare întreprinse în cadrul proiectului „Orașele-porturi din Regiunea Danubiano-pontică”.
PROGRAM
Marți, 5 mai 2026
Salonul Cerchez, 10:00 – 10:45
Deschiderea lucrărilor Colocviului
Vernisarea expoziției “100 ani –Vizita Reginei Maria în America (1926-2026)”
SECȚIUNEA ISTORIE
PERSONALITĂȚI ȘI INSTITUȚII ÎN ROMÂNIA MODERNĂ
Marți, 5 mai
Apartamentul Francez, 11:00 - 13:30
Moderator: Prof. univ. dr. Florian RĂPAN
Dr. Camelia CĂLIN, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești
Dinicu și Iordache Golescu: contribuții la geneza spațiului public politic și cultural modern în primele decenii ale secolului al XIX-lea
Dr. Carmen TĂNĂSOIU, Muzeul Național de Artă al României
Regele Carol I, un meteorolog avant la lettre
Dr. Nazen PELIGRAD, Muzeul Municipiului București
Cuplul princiar Suțu și relațiile oficiale cu Casele Regale din România și Grecia (II)
Dr. Corina ANDREI, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște
Col. (r) Viorel CRISTESCU
Restituiri – Avocatul Mihail I. Cornescu (1876-1954)
Dr. Florin GEORGESCU, Muzeul Național de Istorie a României
Savel Rădulescu – din mediul diplomatic european în universul concentraționar al represiunii regimului totalitar comunist
Prof. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Universitatea Valahia
Mihail Steriade (1904-1993), învățat român de prestigiu european, și Palatul Cotroceni
Prof. univ. dr. Florian RĂPAN, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”
Apariția și evoluția reglementărilor cu privire la statutul personalului aeronautic de la începuturile aviației militare în România
Drd. Gabriel Stelian CONSTANTIN, Muzeul Municipiului București
Școala și asistența socială. Programe inițiate de Primăria Sectorului II Negru din București în perioada interbelică
* * *
DEMOCRAȚIA ÎN PERICOL: DE LA NAȘTEREA MARXISMULUI PÂNĂ LA PRĂBUȘIREA COMUNISMULUI
Marți, 5 mai 2026
Apartamentul Cuza, 11:00 – 17:30
Moderator: Dr. Angelo CHIELLI, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Dr. Angelo CHIELLI, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Călătorie la marginea democrației
Dr. Fabrizio FIUME, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Partidele între liberalism și democrație: spectrul antipoliticii
Dr. Lorenzo SCARCELLI, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Democrația, criza statului național și limitele integrării europene
Dr. Gianfranco LONGO, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Filosofia păcii: binele comun, utopia marxistă și evoluțiile totalitare ale genului
Dr. Umberto MARZO, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Criza ca destin al democrației: Marx, revoluția și conflictul politic în Europa secolului al XX-lea
Dr. Valeria QUARTO, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Evoluția practicilor de asistență socială în Europa secolului al XX-lea: de la abordarea bazată pe asistență socială la asistența socială antiopresivă
Dr. Mauro De BARI, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Patrimoniul cultural și mediile fizice: noi forme de interacțiune între utilizatori, bunuri și procese de valorificare
Dr. Lili SULA, Universitatea din Tirana
Dr. Viola ISUFAJ, Universitatea din Tirana
Centrul Cultural București: Contribuția coloniei albaneze la Renașterea Națională și la literatura albaneză
Dr. Drita ISUFAJ, Universitatea “Aleksandër Moisiu” Durrës
Interacțiunea culturală albanezo-română: Rolul mediului intelectual bucureștean în modernizarea literaturii albaneze (1920–1940)
PAUZĂ, 13:30 – 14:30
Dr. Laura FABIANO, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Centralitatea parlamentară și relativismul kelsenian în Constituția austriacă din 1920
Dr. Lorenzo FERRAZZANO, Universitatea din Salerno
Probleme naționale în Europa Centrală (1918-1923)
Dr. Oltsen GRIPSHI, Universitatea „Aleksandër Moisiu”, Durëss, Universitatea „Luigj Gurakuqi” din Scutari
Aventurile lui Tintin în Regatul Sildaviei (Regatul albanez al regelui Zog I)
Dr. Gabriella FALCICCHIO, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Dincolo de rezistența armată: rețele, tineret și nonviolență în antifascismul italian
Dr. Marina CALAMO SPECCHIA, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Monismul parlamentar al celei de-a patra Republică Franceză. De la parlamentarismul absolut la parlamentarismul afaiblé
Dr. Vittoria BOSNA, Universitatea „Aldo Moro” din Bari
Școala ca instrument al democrației: Rolul femeilor în protestele studențești din '68
Dr. Mirela TASE, Universitatea “Aleksandër Moisiu” Durrës
Analiză comparativă a rolului femeilor în perioadele comunistă și postcomunistă în realizările academice. Studiul de caz al Albaniei
Dr. Manjola ZAÇELLARI, Universitatea „Aleksandër Moisiu” Durrës
Politicile Uniunii Europene pentru protejarea diversității lingvistice și valorificarea limbilor ca patrimoniu cultural imaterial
Drd. Rebecca BOWEN, Fundația Gramsci din Puglia
Dincolo de Revoluția Iasomiei: Incertitudinile tranziției din Tunisia
Dr. Vito SARACINO, Fundația Gramsci din Puglia
Transformarea fotbalului ca metaforă pentru societatea europeană contemporană: de la joc popular la activ de piață
* * *
PORTRETE DE FEMEI DE ALTĂDATĂ
Marți, 5 mai
Salonul Empire, 11:00 - 13:30
Moderator: Dr. Ștefania DINU
Marinela Loredana BARNA, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov
Sevastia Mureșianu – o prezență feminină din elita românească transilvăneană a secolului al XIX-lea
Dr. Virginia BLÎNDA, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București
Rețele de familie și solidarități feminine la sfârșit de secol XIX românesc
Dr. Ștefan PETRESCU, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București
Mondenitate și filantropie în Belle Époque: Olimpia Lahovari-Arsake
Dr. Ioana Nicoleta GĂUREAN, Muzeul Național Cotroceni
Articole buclucașe. Activitatea jurnalistică a Reginei Maria în pregătirea vizitei sale în Statele Unite ale Americii
Dr. Ștefania DINU, Muzeul Național Cotroceni
„Am venit să pun România pe hartă”. Vizita Reginei Maria în America (18 octombrie – 24 noiembrie 1926)
Monica CÎRSTEA, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
Proiectul expozițional ,,Regina Maria a României – 150’’. Un exercițiu cultural
Dr. Macrina Emilia OPROIU, Muzeul Național Peleș
Scrisorile Reginei Maria către Elena Odobescu
Dr. Delia BĂLĂICAN, Biblioteca Academiei Române
Regina Maria la Târgul Moșilor
Teodora MANOLE, Muzeul Militar Național „Ferdinand I”
Căsătorii militare (1880-1940)
Livia GEORGESCU, Muzeul Național Cotroceni
Expresivitatea chipurilor feminine imprimate pe obiectele de artă decorativă din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni
Dr. Corina TEACĂ, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”
Irina Deșliu (Irène Deschly) – o prezență enigmatică în arta românească
Dr. Angelica IACOB, Muzeul Municipiului București
Contribuția Elenei Simu la alcătuirea celei mai prestigioase colecții de artă de la începutul secolului XX: Muzeul Simu
SECȚIUNEA PATRIMONIU CULTURAL
Marți, 5 mai
Apartamentul Francez, 14:30- 17:30
Moderator: Dr. Cristina CONSTANTIN
Dr. Oana Mădălina POPESCU, Biblioteca Academiei Române
Hrisoave emise de domnii Țării Românești în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, decorate cu miniaturi fantastice şi animaliere
Mihai Alex OLTEANU, Muzeul Mitropolitan Iași
Sfinții militari în patrimoniul Muzeului Mitropolitan Iași: între cult și reprezentare iconografică
Amalia NICOARĂ, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
«Lepturariu rumînesc» - antologia ca discurs ideologic în cultura română modernă
Prof. univ. dr. Șarolta SOLCAN, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Impactul mutațiilor demografice și administrative asupra destinului lăcașurilor de cult din spațiul extracarpatic
Dr. Florentina UDREA, Institutul Național al Patrimoniului
Cartierul evreiesc din București la începutul secolului XX. Locuri și oameni
Dr. Mariana LAZĂR, Muzeul Național Cotroceni
Biserica mănăstirii Cotroceni în preocupările Comisiunii Monumentelor Istorice (prima jumătate a secolului XX)
Dr. Lidia TRĂUȘAN-MATU, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
Viața și epoca lui Carol Davila în fotografii
Dr. Cristina CONSTANTIN, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”
Artiști fotografi ai Curților Regale străine din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în colecțiile Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”
SECȚIUNEA ISTORIE
DEMOCRAȚIA ÎN PERICOL: DE LA NAȘTEREA MARXISMULUI PÂNĂ LA PRĂBUȘIREA COMUNISMULUI
Miercuri, 6 mai
Apartamentul Cuza, 10:00 – 16:30
Moderator: Dr. Sabin DRĂGULIN, Universitatea „Petre Andrei” din Iași
Dr. Mihai MILCA, Școala Națională de Studii Politice și Administrative
Democrație versus Totalitarism – o confruntare ideologică neîncheiată cu valențe logomahice. De la „democrația totalitară” la totalitarismul „democratic”
Dr. Cristi PANTELIMON, Institutul de Sociologie al Academiei Române
Suveranism și război. Hegemonia vestului și provocarea multipolarității
Dr. Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu”, Academia Română
„Marx este pilonul central al ideologiei, așa cum este montajul pentru cinema”: vechi noutăți ideologice
Dr. Anton CARPINSCHI, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
De la mintea captivă la istoria captivă. Memorie, tranziție și vulnerabilitate democratică în Europa postcomunistă
Dr. Adrian-Claudiu STOICA, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București
Totalitarism și democrație: lecții ale secolului XX
Dr. Liviu DAMIAN, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Concepția despre formă/forme bizantine și raportul cu izvoarele istorice la Nicolae Iorga (1871-1940)
Dr. Alexandru-Ionuț DRĂGULIN, Institutul Diplomatic Român
Imperativul geopolitic și declinul democrației parlamentare: România între sistemul de garanții anglo-francez și ascensiunea Germaniei naziste (1933–1940)
Dr. Radu CUPCEA, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C. Brătianu”
Finlanda, Polonia şi România pe Coridorul îngust al libertăţii între 1918 şi 1989
Dr. Ioana DRĂGULIN, Muzeul Național Cotroceni
Nicolae Constantin Paulescu - simbol al naționalismului extremist din România
Dr. Sabin DRĂGULIN, Universitatea „Petre Andrei” din Iași
Naționalismul ca Proiect de țară și creare a unei noi națiuni
PAUZĂ, 13:30 – 14:30
Dr. Mihai Bogdan MARIAN, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
Politica „stabilității în instabilitate” și „democrația de frontieră” la Dunărea de Jos
Dr. Sebastian Florin RUSU, cercetător independent
Guvernul de tehnicieni Iorga-Argetoianu în bătălia electorală din iunie 1931
Dr. Florin GRECU, Universitatea Hyperion
Retorica național-populistă a lui Mihail Ralea, cu privire la bresle și corporatism, comunism și socialism.
Cătălin MANEA, Muzeul Național Cotroceni
Organizații pro-ocidentale din România în perioada 1944-1948
Dr. Cristina VOHN, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion. I. C. Brătianu“
Conferința de Pace de la Paris (1946) și noua ordine europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial
Dr. Alin SPÂNU, Universitatea din București
Cum a rămas generalul Ioan Ilcuș, fost ministru al Apărării Naționale (septembrie 1939-iulie 1940) fără pensie militară (1960)
Drd. Mihai Iulian DODU, Universitatea din București
Televiziunea Română, punctul central al libertății românilor în Decembrie 1989
SECȚIUNEA PATRIMONIU CULTURAL
Miercuri, 6 mai
Apartamentul Francez, 10:00 - 17:00
Moderator: Dr. Elena OLARIU
Dr. Adriana DUMITRAN, Biblioteca Națională a României
Hristo Duratzo. Pe urmele unui fotograf macedonean la București
Dr. Nicoleta BĂDILĂ, Muzeul Municipiului București
Portrete satirice și identitate profesională: Au pățit-o doctorii! de Nicolae Petrescu-Găină și Ary Murnu
Drd. Ana ARSINCA, Muzeul Municipiului București
De la Szathmari la Satmary. Dialoguri artistice între generații
Dr. Georgiana IACOB, Muzeul Național Cotroceni
Privirea directă – arlechinul în opera lui Corneliu Baba
Dr. Mădălina NIȚELEA, Muzeul Național Cotroceni
O paralelă vizuală din Franța interbelică: Petrașcu și Schweitzer - Cumpăna
Dr. Elena OLARIU, Muzeul Municipiului București
Ligia și Pompiliu Macovei. Călătorii diplomatice și artistice într-o arhivă inedită de fotografii
Drd. Felicia RAEȚCHI, Muzeul Municipiului București
Restitutio memoriae: recuperarea biografiei sculptorului Vasile Ionescu-Varo
Dr. Adriana Cristina MAZILU, Muzeul Național Cotroceni
Universul artistic al pictorului Ștefan Luchian la Muzeul Național Cotroceni
PAUZĂ: 13:30 - 14:30
RESTAURARE
Moderator: Dr. Laurențiu DRAGOMIR
Andreea DARIDA, Ioan DARIDA, DANART RESTAURARI SRL
Restaurarea tablourilor de mari dimensiuni din interiorul Domului Romano-Catolic Sfântul Gheorghe din Timișoara
Dr. Cristina Maria SPÂNU-CÎMPIANU, Muzeul Național al Țăranului Român
Restaurarea unui izvod al icoanei „Maica Domnului Îndurerată” (secolul XX)
Dr. Diana MIREA, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu”, Vâlcea
Restaurarea icoanei „Încoronarea Maicii Domnului”, pictată de zugravii din Teiuș, Vâlcea
Roxana Gabriela TOPOR, Anastasia FLOROIU, Muzeul Național Cotroceni
Restaurarea icoanei „Maica Domnului cu Pruncul”, din patrimoniul Bisericii „Sfântul Ilie”, Ploiești
Beatrice PĂRUȘ, Muzeul Teatrului Național „I.L. Caragiale”
Valeriu Valentineanu în Hamlet – restaurarea unei lucrări de Lucian Grigorescu (1894-1965
Dr. Laurențiu DRAGOMIR, Asociația pentru Protecția Patrimoniului București
Patrimoniul românesc din ținutul Cernăuți. Conservare si monitorizare. Monumente si repere istorice identificate pentru generațiile viitoare
Politica „stabilității în instabilitate” și
„democrația de frontieră” la Dunărea de Jos
Mihai-Bogdan Marian
Rezumat:
Ne propunem o reevaluare a evoluțiilor sociopolitice și economice întâlnite în arealul Dunării de Jos, abordate în dinamica lor istorică prin prisma a două noi concepte analitice: „stabilitate în instabilitate” și, respectiv, „democrația de frontieră”.
Ipoteza centrală a studiului susține că arhitectura politică a regiunii și așa-zisul deficit democratic, devenit între timp o caracteristică definitorie pentru statele de aici, nu reprezintă un simplu accident istoric ori o modernitate eșuată, ci are cauze mult mai profunde, deopotrivă intrinseci și extrinseci acestui spațiu. Explorarea și descifrarea mecanismelor de putere întâlnite în plan regional vin să surprindă că, de cele mai multe ori, discursul politic și invocarea instituțiilor democratice funcționează, de fapt, ca un paravan retoric care ascunde menținerea unei stări de dependență structurală de zone de putere mai îndepărtate, din alte părți ale lumii.
Împărtășind afinități evidente cu teoria maioresciană a formelor fără fond, cu ancore teoretice în sociologia frontierei, antropologia culturală, geopolitică și relații internaționale, dar și cu modeste incursiuni în sfera economică, studiul analizează modul în care condiția de „zonă-tampon” a Dunării de Jos a alterat legătura dintre proprietatea funciară, comunitate, cetățenie și autonomie juridică, eludând procesul de consolidare a relației dintre individ și stat în spiritul promovării și susținerii de o manieră autentică a drepturilor și libertăților civice. Astfel, la Dunărea de Jos, ca zonă permanentă de confluență și coliziune a unor sfere de influență diferite, fluiditatea constantă a reperelor sociopolitice, antrenând cu sine o precaritate a proprietății și a condițiilor economice de trai, au forțat individul să se replieze mai întâi către comunitatea de origine, iar mai apoi, sub impactul transformărilor sociale aduse de modernitate și postmodernitate, să se înstrăineze și alieneze social. Rezultatul este apariția unei „democrații de frontieră”, în care cetățeanul ajunge să dezvolte o vocație antisistem cu nostalgii comunitare. Totodată, lucrarea surprinde faptul că „instabilitatea” politică cronică de la nivel regional (crizele guvernamentale, fragilitatea instituțională etc.) se suprapune adesea cu „stabilitatea” unor proiecții strategice exterioare acestui areal, corespunzând unor interese pragmatice ce își găsesc astfel un teren fertil de afirmare.
