Expoziție la Muzeul Național de Geologie
București, 11 iulie 2018
„De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei”
Muzeul Național de Geologie găzduiește expoziția „De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei”, organizată în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Institutul Geologic al României. La vernisaj, Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României, Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța și prof. univ. dr. Dan Grigorescu, directorul științific al ISACCL au prezentat expoziția ca fiind rezultatul îmbinării între estetic și științific, dintre experiența arheologilor și cea a geologilor, reliefând toate palierele pe care a fost folosită piatra, de la construcții la artă.
Vizitatorul care reușește să se smulgă pentru o clipă din iureșul grăbit de pe Calea Victoriei pentru a intra în lumea tăcută a pietrelor din mica expoziție va descoperi, în lumina celor 114 piese care acoperă aproape șase mii de ani de istorie, o întreagă lume, atât de îndepărtată acum: lumea omului antic, cu toate angoasele și aspirațiile sale. Fie că sunt unelte, statui, vârfuri de săgeată, proiectile de catapultă sau elemente decorative și cultice, fiecare obiect din piatră poartă sub învelișul lui o poveste de viață, care ar fi putut fi și a noastră. Povestea pietrelor tăcute dezvăluie o existență relativ simplă, în care oamenii trăiesc în ritm cu legile naturii, o existență marcată de nesiguranța războaielor, de practicarea agriculturii, a negoțului și a meșteșugurilor, dar în care arta, cultul și religia au un rol foarte important. Cel mai prețios și rar exponat din expoziție ne reamintește că timpul este cel mai important lucru dăruit omului. Este un instrument de măsurat timpul, un cadran solar prins între coarnele unui taur, datând din secolul al II-lea, descoperit la Cumpăna. Alături de el veghează, sculptat în marmură de o desăvârșită finețe, chipul adormit al tânărului zeu al morții, Thanatos.
Toate piesele provin de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța. Expoziția poate fi vizitată până pe 22 septembrie 2018.
Prof. univ. dr. Dan Grigorescu:
Director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizatia Levantului, unul dintre susținătorii acestei expoziții, are drept obiectiv principal cercetarea științifică asupra culturii și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului, însemnând Orientul mijlociu, Nordul Africii, Balcani și Caucaz, locuri ale originii religiilor, matematicii, medicinei, al multor alte științe, dar și spațiu de strălucită manifestare a artei, a celei sculpturale în mod deosebit. Scopul acestor cercetări este evidențierea valorilor culturale ale acestui spațiu al originilor, raportate prezentului și demonstrarea importanței acestor valori pentru o lume a bunei înțelegeri și cooperări.
Între obiectivele Institutului Levant se înscrie și un nou mod de abordare a patrimoniului, un mod care integrează componenta naturală, biologică și geologică a acestuia, cu cea culturală, istorică și artistică.
Expoziția de azi reprezintă o foarte bună ilustrare a ceea ce înseamnă îngemănarea dintre natural și cultural. Piatra în care sunt dăltuite exponatele este chintesența naturii geologice, în timp ce sculpturile sunt expresia elocventă a artei create de talentați meșteșugari.
Piatra și sculptura sunt ceea ce reprezintă trupul și sufletul, o conviețuire între materie și spirit, un spirit din care a exultat, prin mijlocirea pietrei, arta.
Asemenea evenimente cu un profund mesaj cultural, cu deschidere către natură în același timp, sunt extrem de binevenite în peisajul noros, climatic și spiritual, al acestor zile.
Faptul că evenimentul cultural este găzduit de principalul muzeu geologic al țării, în care piatra prezintă înscrisă în ea istoria vieții, este pentru mine un motiv de bucurie, ca slujitor al geologiei și iubitor al artei.”
