Conferința de lansare a proiectului
Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului
Inaugurarea expoziției
„Cariere de piatră, cetăți și monumente arheologice în Dobrogea”
București, 29 noiembrie 2018 Muzeul Național de Geologie
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, împreună cu Universitatea "Ovidius" din Constanța și Institutul Geologic al României, a organizat, la Muzeul Național de Geologie, conferința de lansare a proiectului Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului. În cadrul evenimentului a fost inaugurată expoziția “Cariere de piatră, cetăți și monumente arheologice în Dobrogea”.
La cinci luni după prezentarea inițială la Constanța, în iunie 2018, conferința a prezentat rezultatele preliminarii ale campaniei din vară și proiecții privind derularea proiectului în următorii ani. În cadrul evenimentului a fost proiectat și un scurt film de prezentare a cercetărilor în teren desfășurate timp de trei săptămâni în Dobrogea, de la sud la nord, de către echipa proiectului, formată din profesori, cercetători și studenți.
În cadrul celor două secțiuni ale conferinței, „Etnografie, Istorie, Arheologie” și „Protecția mediului natural, au fost prezentate studiile ce se vor derula în cadrul proiectului și care vor acoperi diferite segmente de cercetare a acestei provincii, istoria locurilor și a comunităților etnice și religioase, patrimoniul natural și cultural. Coordonatorul proiectului, prof. dr. Dan Grigorescu, director științific al ISACCL a prezentat obiectivele și primele rezultate ale proiectului, iar conf. dr. Marius Skolka, decan al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole de la Universitatea "Ovidius" din Constanța a prezentat un "Jurnal de călătorie prin Dobrogea anului 2018", în care au fost rezumate activitățile desfășurate în teren.
Studiile cu tematicile etnografie, istorie și arheologie dobrogeană au inclus teme diverse: „140 de ani de la unirea Dobrogei cu România” (prof. univ. dr. Valentin Ciorbea), „Comunitatea tătară din România este în pericol” (prof. univ. dr. Tasin Gemil), „Cercetările sociologice ale echipelor studențești regale în satele dobrogene” (lector dr. Enache Tușa), „Percepția comunităților dobrogene prin intermediul cărților poștale ilustrate” (geograf Ștefan Manolescu), „Capidava – cetatea de la cotul Dunării. Un mileniu de istorie” (prof. dr. Ioan Carol Opriș), „Geo-arheologie în peisajul tumular al anticului Kallatis: monumentul funerar elenistic de la Movila Documaci (Dobrogea de sud)” (dr. Valentina Cetean și colaboratorii), „Cetățile dobrogene și dezvoltarea regională” (lector dr. Mirela Paraschiv), „Câteva aspecte privind rolul geopolitic jucat de infrastructura majoră de transport în Dobrogea” (lector dr. Andrei Schvab și colaboratorii).
În cadrul sectiunii de „Protecție a mediului natural” au fost prezentate lucrările: „Biodiversitatea în cariere – un studiu de caz pentru Cariera Iglicioara” (studenții-doctoranzi Alexandra Telea, Theodor-Sebastian Topliceanu și colaboratorii), „Factorii de impact în ariile protejate din România” (masterandele Geanina Fănaru și Alexandra Elena Şoimu), „Strategii comune de conservare a patrimoniului natural și cultural în situri arheologice” (studenta Sabina Ochiana și colaboratorii). Au fost prezentate, de asemenea, posterele „Habitatele din siturile marine Natura 2000 de la litoralul românesc” (conf. dr. Daciana Sava), „Habitate și specii de plante de interes conservativ din zona costieră a Mării Negre” (prof. univ. dr. Marius Făgăraș), „Individualitatea climatică a Dobrogei” (conf. dr. Marius Lungu), „Potenţialul turistic al Dobrogei de Nord” (lector dr. George Cracu).
Prof.dr. Dan Grigorescu, director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
„O abordare holistică a patrimoniului natural şi cultural ȋn beneficiul școlii şi al comunităţilor”
„Este un moment fericit prezentarea aceasta, între 14 noiembrie, ziua alipirii Dobrogei cu România, și apropiata sărbătoare a Centenarului României.
Dobrogea este fără îndoială, ţinutul României cel mai reprezentativ pentru spațiul geografic şi spiritual al Levantului, prin cadrul natural, dar ȋn special prin istoria numeroaselor etnii care au convieţuit și convieţuiesc în această zonă. De aici a pornit ideea proiectului Dobrogea, la scurt timp după înființarea, în noiembrie 2017, a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Principalele obiective sunt: cercetarea, în abordare holistică, a patrimoniului natural şi cultural al Dobrogei vizând protecția, administrarea şi valorificarea prin educație și turism a acestuia; cercetarea istoriei, culturii și a tradiţiilor etniilor dobrogene, în vederea unei mai aprofundate cunoașteri a acestora; crearea de geoparcuri, pe baza criteriilor UNESCO, acest tip de arie de protecție dovedindu-se în ultimii ani, drept o modalitate eficientă de dezvoltare a regiunilor cu un importat patrimoniu natural și cultural.
Proiectul se desfășoară în baza acordurilor de parteneriat încheiate de către Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului cu Universitatea “Ovidius” din Constanța și Institutul Geologic al României. Are drept modalitate strategică de abordare colaborarea dintre mediul academic - profesori, cercetători, studenți - și comunitățile din zonele cercetate, bazată pe încheierea unor acorduri de parteneriat între reprezentanța academică în proiect și autoritățile locale. Se bazează pe cunoașterea directă a naturii (hands on), urmărind prin observații în teren, continuate prin cercetări aprofundate, interacțiunea dintre biologic şi geologic, și susține cercetarea interdisciplinară a naturii, înțeleasă în integritate sa: componenta animată (biodiverstate) și cea inanimată (geodiversitate), ambele constituite în ecosistem. Totodată, patrimoniul unei regiuni este considerat integrativ, în cadrul proiectului, cu valorile sale naturale și culturale, o asemenea abordare putând susține dezvoltarea durabilă a unei regiuni, urmând modelul geoparcului UNESCO.
Anul acesta, în vară, timp de trei săptămâni, mica echipă de profesori și studenți a străbătut Dobrogea de la Sud la Nord, în fiecare zi itinerariile cuprinzând, în spiritul proiectului, locuri de interes geologic, biologic, cultural: rezervații naturale, cetăți și monumente arheologice.
Proiectului va fi valorificat prin publicarea monografiei „Dobrogea – Natura, Istorie, Cultura”; organizarea de manifestări științifice, expoziții, publicații în revistele ISACCL; reflectarea cunoștințelor dobândite în cursurile de specialitate și în programele universitare.
Dobrogea este un ținut minunat, cu peisaje aparte, cu abundente locuri de interes științific și cultural, cu oameni primitori, iar diversitatea comunităților etnice adaugă un plus de interes istoric și social ținutului. Numai cei care străbat Dobrogea de la un capăt la altul, așa cum am făcut noi, își pot da seama, în mod temeinic, de aceste realități și le pot integra într-un studiu complex și aprofundat, menit să îmbunătățească unele dintre aspectele negative constatate, care nu sunt puține, și să contribuie la creșterea vizibilității locurilor, cu efect benefic asupra locuitorilor.
O să dau acum cuvântul principalilor conducători ai organizatorilor: domnul Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, doamna Delia Dumitraș, care conduce Muzeul de Geologie, gazda acestui eveniment, și domnul profesor Marius Skolka de la Universitatea "Ovidius" din Constanța, principalul partener în acest proiect și reprezentantul instituției.”
Prof. dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:
„Institutul nostru poate fi o gazdă pentru cei care își dedică viața cercetării și găsesc în cercetare o rațiune de a fi și nu de a avea”
„Domnul profesor Grigorescu a evocat Centenarul. A fost, și încă mai este, prilejul multor discursuri mai mult sau mai puțin pompoase. Când vorbim despre Levant, vorbim despre milenii și atunci mai potrivită mi se pare o poveste. După milenii, toată istoria ajunge o poveste, dar, uneori, poveștile sunt mai adevărate chiar decât istoria. De aceea m-am gândit să vă spun povestea acestui Institut.
Ea s-a născut în momentul în care, conducând Academia de Diplomație Culturală din Berlin, trebuia să deschid cursurile pentru studenții și masteranzii care veneau din toată lumea. Nu aveam o temă și m-am sfătuit cu prietena și colaboratoarea mea apropiată, Zoe Petre, căreia îi aduc acum un omagiu pios. Ne-am gândit că, pentru un curs introductiv, ar fi potrivită povestea Levantului.
De ce să vorbești despre Levant la un curs de diplomație culturală? Pentru că, dacă reușești să găsești moduri de înțelegere, vorbind despre un teritoriu perceput numai ca o zonă a conflictelor și a războaielor, atunci poate ai o șansă mai mare să deschizi un dialog real. Pe de altă parte, Levantul este leagănul civilizației occidentale. Aici s-au născut algebra și geometria, astronomia și filosofia, istoria și geografia, poezia și teatrul, ideea olimpică. Aici a fost locul imperiilor. În succesiunea lor cunoscută, imperiile asirian, babilonian, egiptean, grec (sub Alexandru cel Mare) sau roman, califatele arabe, imperiile persan și otoman nu s-au creat numai prin sabie. Ele au creat o cultură și o civilizație comună, un anumit tip de psihologie colectivă, care și astăzi, după mii de ani, continuă să se individualizeze. După căderea Constantinopolului, o parte din elita greco-romană a rămas pe loc și a fost folosită de către Imperiul Otoman, care și-a creat astfel o altă cultură. Altă parte a migrat în Italia, ducând cu ea tot ce a reprezentat cultura, filosofia și arta greacă și, prin urmare, acolo a început Renașterea. Civilizația occidentală, mai ales după Revoluția industrială, a căpătat acea forță economică și, apoi, militară, care i-a permis să stăpânească restul lumii, difuzând astfel cultura formată în Levant. Imperiile britanic, francez, spaniol, portughez, ca orice imperiu, au cultivat și o anumită aroganță. Levantul a devenit locul în care erau transferate toate relele Occidentului, care a încercat să se autoprezinte ca un model perfect. Și așa s-a creat această imagine, a unui loc plin de tensiuni, pe un fond de sărăcie față de bogăția afișată a Occidentului cuceritor și arogant. Churchill, de altfel, a mers și mai departe, spunând că Balcanii, parte a Levantului, au mai multă istorie decât își pot permite.
La aproape trei decenii de la căderea ultimului mare imperiu, cel sovietic, putem observa decadența Occidentului. O decadență vizibilă prin căderea nivelului cultural și prin pierderea valorilor morale. Într-un fel, se repetă ceea ce s-a întâmplat, nu într-o zi, nu într-un an, nu într-un deceniu, nu într-o sută de ani, ci în mai multe sute de ani la căderea Imperiului Roman. Cu infrastructură glorioasă, putere economică și puteri militare excepționale, Imperiul Roman, care a generat prima globalizare din istorie, și-a început decadența când și-a pierdut valorile morale, când s-a ajuns la pâine și circ. Toți cei care au studiat istoria în profunzimea ei spun că nu migrațiile au doborât Imperiul Roman, el a pierit din interior, în momentul în care și-a pierdut valorile morale.
Această readucere în atenție a culturii și civilizației Levantului poate reprezenta o reîntoarcere spre leagănul în care s-au creat valorile occidentale. Este un proiect ambițios, dar, așa cum am putut observa, poate să creeze și reacții potrivite. Am fost surprins în momentul în care am lansat inițiativa Levant pentru pace în Orientul Mijlociu, repede devenită Inițiativa Levant pentru pace globală, de răspunsul pe care l-am primit. Pentru a prezenta această inițiativă, am fost invitat de trei ori la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în prezența secretarului general ONU, a unor lideri religioși importanți, a unor personalități științifice și culturale, Preluată de Coaliția interparlamentară pentru etică globală, Inițiativa Levant pentru pace globală a mai fost prezentată la UNESCO, în Congresul Statelor Unite, în Senatul Franței, în Parlamentul Israelului. Se bazează pe o idee foarte simplă: nu putem construi o pace sustenabilă, chiar dincolo de rezolvarea conflictelor deschise sau înghețate, decât printr-un dialog bazat pe înțelegerea Celuilalt. Această idee, așa cum este acceptată astăzi, reprezintă mai mult decât principiul mult evocat al toleranței. Toleranța înseamnă că te accept. Accept că exiști, dar, până la urmă, va trebui să primești ideile mele. Un dialog adevărat, care poate să stea la baza diplomației culturale, pe care am susținut-o și o susținem în continuare, este bazat pe înțelegerea Celuilalt, pe ideea că din acest dialog poți să câștigi. Pentru asta trebuie să revenim la fundamentele culturii. Este ceea ce încearcă să facă astăzi Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
Dobrogea este reprezentativă pentru Levant, un pod între cultura Orientului Îndepărtat și cultura vestică. I-am dedicat două dintre proiectele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, iar profesorul Grigorescu va prezenta astăzi rezultatele din anul pregătitor al proiectului Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului, a cărui durată este de trei ani.
Vreau să mulțumesc tuturor celor care au văzut în Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului o speranță pentru cercetarea științifică românească în domeniul umanistic, dar și în acea zonă de confluență dintre domeniul umanistic și științele naturii. Este meritul profesorului Grigorescu, care a dezvoltat această idee într-o viață întreagă și a extins-o la conceptul de geoparc, al cărui părinte este în România.
Într-o lume a consumului, a luptei disperate pentru bani și privilegii, credem că institutul nostru poate fi o gazdă pentru cei care își dedică viața cercetării și găsesc în cercetare o rațiune de a fi și nu de a avea.”
Dr. Delia Dumitraș, director al Muzeului Național de Geologie:
„Varietatea petrografică a Dobrogei a reprezentat pentru civilizațiile și imperiile despre care domnul profesor Grigorescu a vorbit atât de frumos materia primă în construcția așezărilor omenești”
„Încep prin a vă spune că pentru noi, ca instituție, colaborarea cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este o onoare. Această colaborare s-a dovedit a fi fructuoasă pentru că, iată, lansăm astăzi a doua expoziție pe care o organizăm împreună.
Atunci când domnul președinte Emil Constantinescu, îndrumătorul meu de doctorat, mi-a spus, prima dată, titlul acestui proiect, și anume “Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, m-am gândit că acest ținut restrâns între Dunăre și Marea Neagră este și martor al unor fenomene geologice manifestate diferit în cursul a sute de milioane de ani, fenomene care s-au finalizat prin formarea unei regiuni de o mare varietate petrografică. Tocmai această varietate petrografică a Dobrogei a reprezentat pentru civilizațiile și imperiile despre care domnul profesor Grigorescu a vorbit atât de frumos, materia primă în construcția așezărilor omenești, a cetăților șau a fortificațiilor militare. De la aceste civilizații ne-au rămas până astăzi urme importante ale culturii materiale, care se regăsesc pe toată suprafața Dobrogei.
Aceste elemente și această varietate de roci le veți vedea la expoziția pe care o inaugurăm astăzi “Cariere de piatră, roci și cetăți dobrogene”, pe care vă invit să o vizionați și în numele Institutului Geologic.”
Conf. univ. dr. Marius Skolka, decan al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea "Ovidius" din Constanța
„Observațiile privind siturile cercetate au inclus și factorii de impact, dar și relația acestora cu speciile și habitatele din zonă”
„În vara lui 2018 o echipă de profesori, cercetători și studenți de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Departamentul de Științe Naturale din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și din cadrul Institutului Geologic au participat la campania ce a presupus o serie de deplasări în Dobrogea. Campania face parte din proiectul „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, coordonat de profesorul Dan Grigorescu.
Echipa Universității „Ovidius” a cercetat starea de conservare a habitatelor naturale și a speciilor protejate din siturile „Natura 2000” din Dobrogea, dar și aspecte legate de geografia mediului și de turism. A fost evaluată starea de conservare a ariilor protejate din rețeaua „Natura 2000”, analizându-se factorii de impact și evidențiind-se speciile protejate din fiecare arie. S-a acordat o atenție deosebită și speciilor invazive întâlnite atât în aceste arii, cât și în alte tipuri de habitate.
Echipa Facultății de Științe ale Naturii din cadrul Universității „Ovidius” a fost compusă din: prof. univ. dr. Dan Cogălniceanu, șef lucrări, dr. Mirela Paraschiv, asistent univ. dr. Cristina Preda, șef lucrări dr. George Cracu, inginer doctor Daniyar Memedemin, Geanina Fănaru, Alexandra Șoimu, masterande în „Conservarea biodiversității”, Ionuț Bratoșin, student al Facultății de Geografie, biologii Ana-Maria Drăgan, Ovidiu Drăgan, dr. Florina Stănescu, drd. Alexandra Telea, inginerul Dragoș Bălășoiu, drd. Sebastian Topliceanu, coordonarea echipei fiind asigurată de conf. univ. dr. Marius Skolka.
În prima etapă, între 30 iulie și 7 august, a fost evaluată starea de conservare din 22 de arii protejate „Natura 2000”, din sudul și centrul Dobrogei: nouă situri de importanță comunitară și 13 situri de importanță avifaunistică. A doua etapă s-a desfășurat în nordul Dobrogei, între 19-24 august, fiind analizate alte arii protejate „Natura 2000” și obiective din apropierea acestora.
Cercetarea s-a concretizat în redactarea fișelor de observații în teren, în care sunt menționate atât speciile de interes comunitar de plante, nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, cât și principalele caracteristici fizice ale mediului, precum și detalii privind starea de conservare. Observațiile privind siturile cercetate au inclus și factorii de impact, dar și relația acestora cu speciile și habitatele din zonă. Diversitatea factorilor de impact a determinat concluziile privind efectele negative ale acestora asupra ariilor protejate din rețeaua „Natura 2000”. În același timp, observațiile au determinat predicții privind viitorul influenței factorilor de impact asupra siturilor. Cercetarea a relevat o listă lungă de factori, însă cei cu impactul ridicat sunt agricultura, rețelele de comunicații, intruziunile și dezechilibrele, folosirea resurselor biologice, dar și mineritul, silvicultura, urbanizarea.”
