• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul – punte între civilizația Asiei și civilizația occidentală

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul - punte între civilizația Asiei și civilizația occidentală

În septembrie 1990, la Vladivostok, într-un discurs susținut la conferința „The Asia-Pacific Countries: Dialogue, Peace, Cooperation”, Eduard Șevarnadze prezenta un proiect de anvergură: “Great Silk Road”.  Ultimul ministru de Externe al Uniunii Sovietice, arhitect al sfârșitului Războiului Rece, devenit apoi preşedinte al Georgiei, a continuat să gândească global şi în noua configuraţie politică internaţională.

În acelaşi timp, după prăbușirea imperiului sovietic și apariția statelor democratice în Europa Centrală, a statelor independente în sudul fostei URSS și Caucaz, experții Uniunii Europene au iniţiat un proiect care să dezvolte transportul între Europa Centrală şi Asia Centrală – TRACECA – cu o componentă a conexiunilor dintre Occident şi Extremul Orient.

În 2013, China lansa propriul său proiect „Belt and Road Initiative”. Pentru realizarea acestei iniţiative, China a dezvoltat cooperarea cu ţările Europei Centrale şi de Est în cadrul proiectului „16 + 1”.

În anii ’90, Emil Constantinescu a folosit cu tenacitate toate întâlnirile cu liderii occidentali, din Europa Centrală, Balcani, Asia Centrală, Caucaz şi Extremul Orient pentru a pleda în favoarea unui Drum al Mătăsii din mileniul trei care să treacă prin România şi pentru a susţine proiectul coridorului de transport Europa Centrală – Asia Centrală (TRACECA). Demersurile lui Emil Constantinescu pentru renașterea “Drumului Mătăsii” și includerea României în acest proiect au continuat și după încheierea mandatului de președinte, la reuniunile Institutului East-West, la Summit-urile Eurasia de la Istanbul, la Forumurile Internaţionale de la Baku, la conferinţele Clubului de la Madrid sau ale Academiei Mondiale de Artă și Știință la Alma-Ata.

Acum 20 de ani, când Emil Constantinescu și Eduard Șevarnadze vorbeau la Palatul Cotroceni despre renașterea “Drumului Mătăsii”, despre călătoriile lui Ibn Battuta prin Levant, Emil Constantinescu susținea că noul Drum al Mătăsii trebuie să fie mai mult decât un proiect de transport de mărfuri sau energie din Asia Centrală și Caucaz spre Europa sau China: un proiect cultural care să stimuleze cunoaşterea şi încrederea reciprocă.

Levantul, care a fost o punte milenară între civilizaţia occidentală şi cea a Extremului Orient, poate construi prin educaţie şi dialog multicultural pacea durabilă într-un viitor mai sigur pe care toţi îl dorim.

 

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul - punte între civilizația Asiei și civilizația occidentală

Dr. Alberto Zucconi, co-chairman al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă:

„Am văzut cât se poate de clar cât de importantă e renaşterea „Drumului Mătăsii”. Asta pentru că viaţa comunităţilor din această zonă poate deveni mult mai bună doar dacă ele comunică, sunt interconectate şi colaborează, producând astfel prosperitate. Nu vom deveni bogaţi doar prin comerţ. Vom deveni mai bogaţi şi cunoscându-ne unul pe altul. Cultura şi relaţiile sociale duc şi ele la bogăţie. Aceasta este o dimensiune importantă a proiectului”.

 

Stjepan Mesic, Preşedintele Croaţiei 2000-2010:Stjepan Mesić, Preşedintele Croaţiei 2000-2010:

„Inițiativa de a construi un nou Drum al Mătăsii nu trebuie văzută doar ca o parte esențială a strategiei de dezvoltare economică a Chinei, ci și a dezvoltării Asiei și Europei. Aici, Levantul apare ca o punte între civilizația asiatică și cea europeană. Chinezii au fost, sunt și vor fi in favoarea dezvoltării pașnice, dar sunt printre cei mai calificați comercianți din lume. Desigur, aceștia sunt interesați de investiții rutiere, feroviare și portuare, care vor reduce costurile de transport al bunurilor chineze în Europa și invers. Asia a devenit o regiune a cărei influență economică are potențialul de a deveni un factor determinant pentru poziția Europei în trecut. Aș dori să subliniez că vechiul drum al mătăsii care a început acum 2000 de ani și a durat până la revoluția industrială din Europa și până la colonializare, avea multe caracteristici care l-ar putea defini drept predecesorul globalizării actuale".

 

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul - punte între civilizația Asiei și civilizația occidentalăDr. Fatih Saracoglu, Secretar-general al Fundației Marmara Group, Istanbul:

„Dacă în trecut Turcia a avut un rol important, prin drumurile şi caravanseraiurile puse la dispoziţiepentru primul „Drum al Mătăsii”, ea poate fi şi acum foarte importantă în acest proiect. Caravanseraiurile de azi pot fi porturi, aeroporturi, şosele, căi ferate care să lege Asia de Europa. Turcia de azi depune eforturi în acest sens. Podurile peste Bosfor au fost modernizate, în Istanbul este cel mai mare aeroport din lume. Turcia investeşte în renaşterea „Drumului Mătăsii”. Deasemenea, şoseaua Baku-Tbilisi este un proiect îndrăzneţ. Avem nevoie de înţelegere reciprocă între vecini, toleranţă şi comunicare. Numai aşa vom putea face acest proiect funcţional.”

 

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul - punte între civilizația Asiei și civilizația occidentalăDr. Doru Costea, fost ambasador al României în Kuwait, Egipt, ONU şi China:

„Noul „Drum al Mătăsii”, cunoscut şi sub numele de „Belt and Road Initiative”, ar trebui să fie făcut de o orchestră care sună armonios. Părţile participante vor constitui, dacă se poate, o orchestră care sună bine fără dirijor. S-au mai văzut cazuri de acest tip, în care nicio putere nu îşi asumă rolul principal şi totuşi este armonie perfectă. Vor fi cinci dimensiuni în care statele participante vor coopera: politică, infrastructură, comerţ, finanţe şi cultură, prin aceasta înţelegând şi comunicarea între oameni.”

 

Renașterea Drumului Mătăsii: Levantul - punte între civilizația Asiei și civilizația occidentalăRadu Onofrei, fost ambasador al României în Marea Britanie, Egipt, Iordania și Turcia:

„Iniţiativa chineză a noului „Drum al Mătăsii” trebuie să ţină cont de situaţia care există în zona Levantului. După sfârşitul Războiului rece şi Primăvara arabă s-au intensificat unele probleme, cum ar fi războaiele civile din Siria şi Yemen, instabilitatea politică din Liban, dificultăţile în tratativele de pace israeliano-palestiniene, luptele sectare între diverse facţiuni religioase, situaţia politică din Egipt, problema kurdă şi altele. Va trebui să se ţină cont de toate aceste provocări.”

 

 

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu