Președintele Consiliului Științific, prof. emerit Emil Constantinescu, a transmis un mesaj Forumului dedicat Zilei Mondiale a Pământului „PLANETA vs. PLASTIC”, organizat de Fundația „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă” și Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești.
La lucrările Forumului, ISACCL a fost reprezentat de directorul-științific, coordonator al departamentului „Natură, cultură și societate”, prof. emerit Dan Grigorescu.
Prezentăm integral mesajul președintelui Constantinescu:
„Ar fi tragic dacă lozinca „Omul a învins natura”, lansată de regimurile totalitare ale secolului 20, ar fi astăzi reînviată de companiile multinaționale ale secolului 21”
Onorat prezidiu,
Distinsă audiență,
În ultimii 50 de ani, sute de milioane de oameni au aniversat „Ziua Pământului”, dând naștere unor mișcări la nivel național și internațional, susținute de milioane de cetățeni îngrijorați de situația actuală și soarta viitoare a planetei Pământ.
Încercarea de a înțelege relația dintre om și natură stă la baza miturilor ancestrale din Europa, Asia, Africa și cele două Americi. Denumirile actuale ale planetelor, oceanelor și timpului provin din mitologia greco-latină. Uităm, însă, povestea lor.
Terra (pământul), Uranus (cerul), Cronos (timpul), Okeanos (oceanul) au născut și monștri sau titani care nu puteau fi controlați - așa cum nici omul nu va putea niciodată controla vulcanismul, seismele, glaciațiunile, mișcările izostatice și fenomenele atmosferice globale.
Putem, însă, alege, așa cum, cu două milenii în urmă, cetățenii Greciei Antice au ales față de Puterea Mării oferită de zeul Oceanelor, Poseidon, măslinul care simboliza pacea și prosperitatea, oferit de Atena, zeița Înțelepciunii.
Într-un timp care se măsoară în miliarde de ani și în care toată istoria umanității reprezintă doar un moment infim, fiecare petec de pământ locuit de oameni a fost la un moment dat fund de mare sau uscat acoperit de ghețari, de junglă sau deșert.
Nu putem evita fenomenele care țin de „geologia hazardului”. Însă, dacă le putem înțelege, le putem atenua efectele negative și le putem folosi inteligent pentru binele omenirii de azi și de mâine.
Putem, însă, controla efectele negative ale progresului tehnologic și industrial diminuând poluarea pământului și apelor. Apreciez în mod deosebit atenția pe care Conferința o acordă efectelor tehnologiei „plasticului”, care a contribuit la creșterea bunăstării oamenilor, dar a produs în timp daune mediului natural, astfel că urgentarea tranziției de la dependența față de polimerii pe bază de combustibili fosili la o mai mare pondere a polimerilor biodegradabili este una din căile de urmat.
Ar fi tragic dacă lozinca „Omul a învins natura”, lansată de regimurile totalitare ale secolului 20, ar fi astăzi reînviată de companiile multinaționale ale secolului 21. „Mama natură” nu trebuie învinsă. Ea trebuie protejată, cu dragoste și respect, în interesul comun al umanității.
În 2013, am susținut în Adunarea Generală a Clubului de la Roma de la Ottawa un discurs cu tema „The Governance of the Commons”. „The Commons” este un concept care se referă la resursele naturale (aerul, apa și pământul) care sunt folosite în comun și accesibile tuturor membrilor societății. Am atras atenția asupra necesității ca exploatarea resurselor minerale nu doar să nu afecteze mediul înconjurător, ci să și asigure protejarea unor domenii naturale care este imperios necesar să rămână bunuri comune - atât ale cetățenilor pe plan național, cât și ale omenirii în ansamblul său.
Când vorbim de „globalizare”, nu trebuie să ne limităm la extinderea relațiilor comerciale și a rețelelor sociale pe toată suprafața pământului pentru maximizarea profitului, ci la o abordare holistică a fenomenelor naturale și sociale.
Pământul, cerul și oceanele trebuie protejate și folosite în interesul general al oamenilor.
Sper ca lucrările Conferinței să contribuie cu succes la acest deziderat.
