Forumul Mondial privind Viitorul Democrației, Inteligenței Artificiale/Tehnologiei și Umanității, organizat la Berlin de Fundația „Cinema for Peace”, a reprezentat o scenă pentru lansarea mai multor inițiative politice esențiale pentru protejarea lumii viitorului: Consiliul Mondial pentru Inteligență Artificială și Social Media; Proiect global pentru legiferarea stopării știrilor false și a dezinformării organizaționale; Consiliul Israel/Palestina: Crearea unui stat palestinian secular cu stat de drept, alegeri și egalitate, protejarea existenței Israelului și încetarea colonizării ilegale și a victimelor civile în Gaza; Consiliul Global al Disidenților; Consiliul pentru Mediu și Consiliul pentru Crima de Negare a Democrației.
Invitat la Forum, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prof. emerit Emil Constantinescu a participat la atelierul inaugural care a dezbătut oportunitatea înființării Curții Internaționale Permanente pentru Crima de Agresiune, cu scopul de a stabili căi prin care șefii de stat să fie trași la răspundere pentru război, precum și identificarea mijloacelor de sprijinire a Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.
Atelierul a luat forma unei discuții ample între șefi de stat, miniștri, lideri ai organizațiilor juridice internaționale, profesori de drept, activiști și judecători ai Curților Supreme, moderată de Geoffrey Robertson KC, avocat internațional de renume în domeniul drepturilor omului și judecător la Curtea de Apel a ONU.
La panel au participat Oleksandra Matviciuc (laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, președintele Centrului pentru Libertăți Civile); Albie Sachs (activist anti-apartheid, expert în justiție tranzițională, reconciliere și responsabilizare, care a supraviețuit unei tentative de asasinat din partea regimului apartheid din Africa de Sud; fost judecător la Curtea Constituțională din Africa de Sud, redactor al constituției post-apartheid); Egils Levits (președinte al Letoniei 2019-2023, judecător la Curtea Europeană de Justiție 2004-2019); Yossi Beilin (ministru al Justiției din Israel 1999-2001; arhitectul Acordurilor de la Oslo); Margarita Šniutytė-Daugėlienė (vicepreședinte al Eurojust); David Akerson (avocat principal la tribunalele ONU, inclusiv Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, Tribunalul Special pentru Liban și Echipa de anchetă a ONU pentru responsabilitatea ISIS), Biram Dah Abeid (deputat în Adunarea Națională a Mauritaniei, președinte al Inițiativei pentru Renașterea Mișcării Aboliționiste); Herta Däubler-Gmelin – (Minsitru al Justiției al Republicii Federale Germania 1998-2002); Ruti Teitel (profesor de drept comparat și autoritate mondială în domeniul justiției tranziționale; specialist în evoluția dreptului penal internațional și în provocările legate de urmărirea penală a șefilor de stat, foști și în funcție); Tatyana Eatwell (avocat britanic și avocat internațional specializat în drepturile omului); Stephen J. Rapp (fost ambasador al Statelor Unite pentru crime de război în mandatul lui Barack Obama, 2009-2015; fost procuror în cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, care a obținut condamnări pentru genocid); Achille Campagna (avocat al apărării la Curtea Penală Internațională, care reprezintă clienți în procese pentru crime de război legate de Ucraina); Mark Stephens CBE (avocat internațional specializat în drepturile omului, care reprezintă victimele opresiunii statale); Andreas Paulus (judecător la Curtea Constituțională Federală Germană); Reed Brody („Vânătorul de dictatori", care a condus o campanie de 15 ani care a dus la arestarea și condamnarea dictatorului ciadian Hissène Habré (2016) și a consiliat victimele care i-au urmărit pe Pinochet și Duvalier); Nadine Strossen (președinte al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile 1991-2008); Dana L. Gold (director al Inițiativei pentru Protecția Democrației din cadrul Proiectului pentru Responsabilitate Guvernamentală); Udo Jude Ilo (director general al Institutului pentru Inovare în Drept din Haga) și Toni Vidan (activist croat pentru mediu și democrație, membru al Comitetului Economic și Social European).
Participanții au discutat diverse mijloace prin care se poate consacra în dreptul internațional caracterul imprescriptibil al crimei de agresiune împotriva unui alt stat, subliniind realitatea nefericită potrivit căreia Curtea Penală Internațională, înființată în urma Tribunalelor Penale Internaționale pentru fosta Iugoslavie și Rwanda în mod expres pentru a judeca acțiuni similare în viitor, are o influență redusă asupra statelor care refuză să îi accepte autoritatea. În consecință, participanții la atelier au evaluat o serie de soluții posibile la această problemă, de la revenirea la tribunalele internaționale specializate pentru fiecare caz în parte până la aplicarea de sancțiuni economice țărilor care refuză să accepte autoritatea Curții Penale Internaționale pe motivul încălcării drepturilor omului.
În intervenția sa, președintele Emil Constantinescu a subliniat că „avem nevoie de un efort conceptual concertat pentru a defini mai bine responsabilitatea unui șef de stat pentru declanșarea și continuarea unui război de agresiune. Un rezultat pozitiv al acestor eforturi conceptuale a fost deja o mai bună definire a distincției dintre conceptele de „genocid”, „crime împotriva umanității”, „crime de război” și „crime de agresiune împotriva unui stat suveran”.
