La 13 mai 2025, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), în parteneriat cu Institutul Francez din România a organizat conferința: Cultură, călătorie și diplomație franceză în Orient (secolele XVII–XIX), susținută de prof.dr. Irini Apostolou (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena).
Irini Apostolou este profesor universitar de Istorie Culturală Franceză în cadrul Departamentului de Limbă și Literatură Franceză al Universității Naționale și Capodistriene din Atena. Și-a obținut titlul de doctor în Cultură Franceză în anul 2003, la Universitatea Paris-Sorbonne IV. Între 2004 și 2006, a făcut parte din corpul didactic al Hellenic Open University, iar în 2019 a deținut poziția de Associated Research Director (DEA) la prestigioasa Fundație Maison des Sciences de l’Homme (FMSH) din Paris.
Domeniile sale de cercetare acoperă o arie vastă, incluzând literatura de călătorie, orientalismul, arta, patrimoniul cultural, comunicarea interculturală și didactica, precum și politicile europene în domeniul învățământului superior. A publicat numeroase studii și articole în reviste de specialitate și volume colective, atât în Grecia, cât și pe plan internațional.
Explorarea influenței culturii franceze asupra spațiului balcanic și oriental nu reprezintă doar o incursiune în trecut, ci și o înțelegere mai profundă a modului în care diplomația, știința și călătoriile au contribuit la formarea punților culturale durabile. Conferința susținută de Irini Apostolou aduce în prim-plan o perioadă esențială – secolele XVII–XIX –, în care contactele Franței cu Orientul au modelat identități, au inspirat elitele locale și au configurat dialoguri culturale de lungă durată.
Evenimentul continuă seria inițiată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, dedicată studiului limbii franceze ca vector major al diplomației și schimbului științific în spațiul levantin. Prima manifestare științifică în cadrul acestui program a fost conferința: Franceza, limba diplomației și a științei în Balcani și Estul Mediteranei, cu participare internațională: Shereen Kakish (Universitatea din Iordania, Amman), Nicolas Pitsos (CREE/INALCO, Paris), Adrian Bărbieru(ISACCL), Ioana Manea (Universitatea „Ovidius" din Constanța), Alexandru Aldea (Universitatea Tehnică de Construcții din București), Irina Grigorova (Institutul de Istorie al Academiei de Științe din Bulgaria, Sofia), Daniel Iosif (ISACCL).
Prof.dr. Irini Apostolou (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena):
Din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea, Orientul a exercitat o fascinație crescândă asupra elitelor franceze, situându-se la confluența dintre ambițiile diplomatice, culturale și științifice.
Datorită Capitulațiilor din 1536, care stabileau un parteneriat privilegiat între Franța și Imperiul Otoman, Franța trimite diplomați, misionari, savanți și călători pentru a explora și documenta această lume fascinantă. Relatările unor personalități precum Henry de Beauvau, Pierre Belon și Nicolas de Nicolay documentează această căutare a cunoașterii, îmbinând observația etnografică cu ambiții politice.
În secolul al XVII-lea, ambasada marchizului de Nointel se remarcă printr-o diplomație rafinată, care îmbină arta, erudiția și reprezentarea monarhiei, avându-l pe Antoine Galland ca mediator cultural.
În secolul al XVIII-lea, ambasada lui Choiseul-Gouffier (1784–1791) marchează un punct de cotitură în diplomația savantă. În calitate de ambasador filoelen, academician și colecționar, Choiseul-Gouffier face legătura între arheologie și istoria artei. El organizează misiuni științifice, susține săpături arheologice și constituie colecții, în special, prin intermediul unor agenți precum Louis-François-Sébastien Fauvel. Pe urmele lui, numeroși consuli europeni, precum Pouqueville, Gropius și Alby, profită de poziția lor pentru a stabili legături cu populațiile locale, pentru a efectua săpături, a achiziționa antichități și a facilita exportul acestora către Europa.
Rolul lor în „protecția” patrimoniului este însă ambivalent: deși participă la acțiuni de jefuire sau comerț ilicit cu obiecte vechi, ei se revendică și ca protectori ai patrimoniului, aderând la societăți arheologice.
Conferința Cultură, călătorie și diplomație franceză în Orient (secolele XVII–XIX) a atras un public variat, pasionat de istorie, relații internaționale și cultură, alături de figuri importante din mediul academic.
În cadrul evenimentului au luat cuvântul Cătălin-Ștefan Popa, directorul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Ugo Marechal, responsabilul de proiecte universitare din cadrul Institutului Francez din România. Moderatorul dezbaterii a fost Adrian Bărbieru, expert ISACCL.
În cadrul prelegerii, profesoara Irini Apostolou a oferit o perspectivă amplă și bine documentată asupra relațiilor dintre Franța și Imperiul Otoman, începând cu anul 1535, odată cu semnarea Capitulațiilor – act fondator al prezenței diplomatice permanente franceze la Constantinopol. Conferința a pus în lumină nu doar dimensiunea politico-diplomatică a acestei relații, ci și profunzimea sa culturală, reflectată în schimburile multiple dintre Franța și Orient până în secolul al XIX-lea.
Au fost aduse în atenția publicului personalități diplomatice și culturale care, prin operele și activitatea lor, au contribuit la formarea unui imaginar nu numai francez, ci și occidental despre lumea levantină. Rigoarea științifică s-a îmbinat cu farmecul narativ, conturând subtilitățile unei relații complexe, dintre Franța și Imperiul Otoman.
Prin astfel de evenimente, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului își reafirmă angajamentul față de dialogul intercultural și promovarea cercetării avansate în domeniul istoriei și civilizației Orientului. Le mulțumim tuturor celor prezenți și vă invităm să urmăriți viitoarele noastre inițiative academice și culturale.
