La 25 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), în cadrul programului său de cercetare Istoria recentă și anticiparea viitorului, are privilegiul de a organiza marți, 20 mai 2024, de la ora 17.00, o conferință care restabilește adevărul istoric prin mărturii politico-diplomatice despre acest moment istoric major de pace și reconciliere, într-un recurs la memorie deosebit de util în contextul actual.
Keynote speakers: Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL, președintele României 1996-2000; Vlad Nistor, europarlamentar, șeful Protocolului Administrației Prezidențiale 1996-2000. Invitat special: Paweł Soloch, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polone în România. Moderator: Cătălin-Ștefan Popa, director al Departamentului „Istoria culturilor și civilizației Levantului”.
O ISTORIE A RECONCILERII
În mai 1999, la 945 de ani de la Marea Schismă dintre creștinismul apusean și cel bizantin, conducătorul catolicismului mondial săruta pământul unei țări majoritar ortodoxe, numind-o „Grădina Maicii Domnului".
Vizita ecumenică a Vicarului Romei în România a pus piatra de temelie a unui pod spre pace și „Unitate!", strigătul care a însoțit celebrările religioase la care au participat Suveranul Pontif și Patriarhul Teoctist.
Vizita de stat a Papei Ioan Paul al II-lea în România, la invitația președintelui Emil Constantinescu, a cimentat, alături de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pilonii integrării euroatlantice a României într-un moment în care teoria potrivit căreia democrația și economia de piață trebuiau să se oprească la granițele lumii catolice era larg îmbrățișată.
În momentul vizitei, la granițele României era în plină desfășurare un conflict generat pe teritoriul fostei Iugoslavii de un regim național-comunist dominat de ideologia purificării etnice și religioase, vinovat de crime împotriva umanității în Bosnia-Herțegovina (1992-1995) și Kosovo (1996-1999). Crime împotriva umanității fuseseră comise și în războiul pentru independența Croației majoritar catolice (1991-1995) după proclamarea independenței, când sârbii ortodocși au fost alungați din țară, iar Armata Populară Iugoslavă a răspuns cu represalii sângeroase. Intervenția militară declanșată de NATO împotriva dictatorului sârb Slobodan Miloșevici la 24 martie 1999 era percepută în lumea ortodoxă, inclusiv în România, drept o acțiune catolică și protestantă îndreptată împotriva ortodocșilor.
În acest context, cu ocazia vizitei de stat a Papei Ioan Paul al II-lea în România, președintele Emil Constantinescu invită la ceremonia oficială de primire de la Palatul Cotroceni din București lideri democrați din Balcani, ortodocși, catolici și musulmani deopotrivă, cărora Sanctitatea Sa le va acorda a doua zi o audiență privată.
La recepția oferită în cinstea Suveranului Pontif, președintele României sublinia: Prezența Sanctității Voastre în România închide un mileniu de dureroasă separație și inaugurează istoria unei dorite reconcilieri. Suntem pe bună dreptate mândri de faptul că prima piatră a acestei construcții diplomatice și spirituale este așezată aici, în capitala unei țări care aparține Europei prin cultura sa, prin opțiunile sale democratice, prin adâncimea rădăcinilor sale creștine. România prețuiește cu respect și bucurie faptul de a fi gazda primei vizite oficiale într-o țară majoritar ortodoxă a celui dintâi Mare Pontif al Romei și șef al statului Vatican care zidește acest pod mult așteptat între cele două părți ale ecumeniei creștine."
Acest puternic mesaj de pace și reconciliere este continuat de „Declarația comună pentru pace în Balcani și încetarea războiului din Iugoslavia", semnată de Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Teoctist:
În numele Domnului, Părinte al tuturor oamenilor, cerem imperios părților angajate în conflict să arunce definitiv armele și adresăm un viu îndemn părților de față, să facă gesturi profetice, pentru ca pe acest pământ îndrăgit să fie posibilă o nouă artă de a trăi în Balcani, caracterizată de respectarea tuturor oamenilor, prin frăție și convivialitate. Va fi un semn puternic în ochii lumii, care va arăta că teritoriul Republicii Federale Iugoslavia, laolaltă cu toată Europa, poate deveni un loc al păcii, al libertății și al armoniei pentru toți locuitorii săi.
Binecuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea asupra României ortodoxe a fost însoțită, la câteva zile după întoarcerea de la București, de o pledoarie în favoarea integrării euroatlantice a țării noastre, în audiența generală acordată în Piața San Pietro, la Vatican:
Anul 1989 a marcat, și pentru această iubită națiune, un moment de cotitură. Odată cu prăbușirea dictaturii, a început o nouă primăvară de libertate și astfel țara a devenit un șantier al democrației, pe care trebuie să o edifice cu răbdare și onestitate. Recurgând la izvoarele sale culturale și spirituale autentice, România a moștenit cultură și valori atât de la civilizația latină, cum atestă limba însăși, cât și de la cea bizantină. Istoria și poziția ei geografică fac parte integrantă din noua Europă, care se construiește treptat, după prăbușirea Zidului Berlinului.
Astăzi, contribuția cardinalului polonez Karol Wojtyła – devenit, în 1978, Papa Ioan Paul al II-lea – la prăbușirea Zidului Berlinului, simbol al divizării Europei între democrație și dictatură după cel de-Al Doilea Război Mondial, este unanim recunoscută.
În anul 2000, în timpul vizitei de stat a președintelui Emil Constantinescu la Vatican, regimul dictatorial al lui Slobodan Miloșevici se prăbușea. La 5 octombrie, în urma alegerilor prezidențiale, care îl indicau câștigător pe liderul democrat Vojslav Kostunica, sub presiunea mișcărilor populare de la Belgrad, liderul comunist Slobodan Miloșevici demisionează. După o convorbire telefonică cu Kostunica, și cu acordul acestuia, președintele României îi contactează pe președinții Bulgariei, Croației, Turciei, Greciei, Sloveniei, Macedoniei și Bosniei-Herțegovina, în vederea coordonării pentru asigurarea păcii și stabilității în Balcani. În urma acordului președintelui Boris Traikovski, această întâlnire va avea loc la Skopje, sub egida SEECP (Procesului de cooperare sud-est european), al cărei președinte în exercițiu era.
Program
17. 00 Vernisajul expoziției România, Grădina Maicii Domnului. 25 de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă după schisma din 1054
Expoziția cuprinde 15 panouri care prezintă contextul și consecințele politico-diplomatice ale vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România, emisiile filatelice lansate de Romfilatelia pentru a celebra această aniversare, medalii, tablouri albume și cărți dăruite președintelui Emil Constantinescu de Sanctitatea Sa.
17.30- 18.30 Conferința 25 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Context și consecințe politico-diplomatice
Keynote speakers
Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL, președintele României 1996-2000
Vlad Nistor, europarlamentar, șeful Protocolului Administrației Prezidențiale 1996-2000 (mesaj)
Invitat special
Paweł Soloch, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polone în România.
Moderator
Cătălin-Ștefan Popa, director al Departamentului „Istoria culturilor și civilizației Levantului”
18.30 Lansarea Clubului Levant4Youth
Membrii din România ai mișcării globale Youni4YOUth constituie Clubul Levant4Youth, care va funcționa în cadrul Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
Youni4YOUth organizează în întreaga lume evenimente și conferințe pentru tineret. În România a organizat 50 de evenimente cu implicarea a numeroase licee din ța
EXPOZIȚIA
ROMÂNIA, GRĂDINA MAICII DOMNULUI. 25 DE ANI DE LA PRIMA VIZITĂ A UNUI SUVERAN PONTIF ÎNTR-O ȚARĂ MAJORITAR ORTODOXĂ DUPĂ SCHISMA DIN 1054
Expoziția organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului nu se limitează la cele trei zile ale vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România (7-9 mai 2024). Ea prezintă suita de acțiuni politice și religioase care au constituit preliminariile acestui eveniment istoric major, dar și consecințele acestuia. Însăși înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului poate fi considerată o consecință a vizitei, pentru că un obiectiv primordial al activității sale este continuarea dialogului interreligios.
În plin Război Rece, pe 27 octombrie 1986, Papa Ioan Paul al II-lea iniţia şi găzduia, la Assisi, „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Pace”, insistând pentru edificarea unei culturi a iubirii, într-o civilizaţie a păcii, inspirată de sentimente de toleranţă şi solidaritate universală.
Recunoscută de Vatican în 1986 și călăuzită de „spiritul de la Assisi”, Comunitatea Sant’Egidio promovează acțiuni în favoarea păcii, dialogului și solidarității și organizează anual, de fiecare dată într-un alt oraș, reuniunea ecumenică „Oameni și religii”. În 1997, la Padova, invitatul special al acestui reuniuni era Emil Constantinescu, președintele care își inaugurase mandatul cu un puternic mesaj de reconciliere în România, dar și în regiunea balcanică. În discursul rostit cu acest prilej, președintele român lansa invitația ca următoarea reuniune „Oameni și religii” să aibă loc la București. 800 de preoţi şi teologi, reprezentând toate marile religii ale lumii, lideri politici, ambasadori, înalţi funcţionari ONU și UNESCO se întâlneau un an mai târziu la București (30 august-1 septembrie 1998), la prima reuniune ecumenică de o asemenea importanță care avea loc într-o țară ortodoxă.
Preliminarii ale vizitei pot fi considerate și cele două întâlniri pe care Emil Constantinescu le-a avut cu Suveranul Pontif. Mai întâi, audiența privată acordată la Vatican (17 ianuarie 1993), pe care Sanctitatea Sa o va evoca în primul său discurs pe pământ românesc: „Reflectez cu recunoștință asupra vizitei pe care mi-ați făcut-o în 1993, când erați rector al Universității din București și președinte al Consiliului Național al Rectorilor Universităților din România. În dumneavoastră, primul cetățean al acestei națiuni nobile, văd toți cetățenii reprezentați și simt o nevoie profundă de a le trimite un salut cald de fraternitate și pace, pornind de la populația Capitalei, mai departe, până la locuitorii satelor.” Apoi, la Viena (21 iunie 1998), unde președintele României a fost invitat la la messa oficiată de Papa Ioan Paul al II -lea, în Piața Helden a Palatului Hofburg, pentru sanctificarea Fratelui Jakob Kern, a Sorei Maria Restituta Kafka și a Fratelui Anton Maria Schwartz.
Cele trei zile petrecute de Papa Ioan Paul al II-lea pe pământ românesc, în vizită de stat și ecumenică, au avut un program dens: primirea oficială la Aeroportul Băneasa; participarea la un Te Deum, oficiat în Catedrala Patriarhală; participarea la recepția oferită în onoarea sa la Palatul Cotroceni; participarea la vernisajul expoziției „Primele patru secole de creștinism în Dobrogea”, organizată în Salonul Ambasadorilor de reputatul profesor Alexandru Barnea de la Facultatea de Istorie a Universității din București, la inițiativa consilierului prezidențial pentru politică internă și externă, prof.dr. Zoe Petre (7 mai 1999); celebrarea liturghiei în capela Nunţiaturii Apostolice; rugăciune la Cimitirul Bellu-Catolic, în faţa capelei „Sfânta Ana", unde erau aşezate imaginile episcopilor martiri, arestaţi în anul 1948; rugăciune în cimitirul „Eroii Revoluţiei" pentru tinerii care și-au dat viața în 1989 pentru înlăturarea dictaturii comuniste și libertate; liturghie greco-catolică în Catedrala Sfântul Iosif, unde au fost prezenți 900 de preoţi şi 1500 de invitaţi; întâlnire cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și semnarea, alături de Patriarhul Teoctist, a Declarației comune pentru pace în Balcani și încetarea războiului din Iugoslavia (8 mai 1999); liturghie ortodoxă în Piaţa Unirii, oficiată de Preafericitul Teoctist; liturghie catolică oficiată de Sfântul Părinte în Parcul Izvor (9 mai 1999).
România prețuiește cu respect și bucurie faptul de a fi gazda primei vizite oficiale într-o țară majoritar ortodoxă a celui dintâi Mare Pontif al Romei și șef al statului Vatican, care zidește acest pod mult așteptat între cele două părți ale ecumeniei creștine. Ne exprimăm încrederea că asemenea poduri de reconciliere și concordie vor fi zidite și cu celelalte Biserici Ortodoxe din Răsăritul Europei spre binele și pacea pentru care ne rugăm, împreună, Tatălui nostru ceresc, declara președintele Emil Constantinescu, în discursul de la recepția oferită în onoarea Suveranului Pontif la Palatul Cotroceni.
După România, prima țară majoritar ortodoxă după schisma din 1054 vizitată de un Suveran Pontif, Papa Ioan Paul al II-lea a continuat să zidească poduri de reconciliere și concordie în Georgia (2000), Ucraina (2001) și Bulgaria (2002). Pentru țara noastră, cea mai importantă consecință a vizitei sale, în în plan politic, este sprijinul acordat integrării euroatlantice.
CONFERINȚA
25 DE ANI DE LA VIZITA PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA ÎN ROMÂNIA. CONTEXT ȘI CONSECINȚE POLITICO-DIPLOMATICE
LANSARE
CLUBUL LEVANT 4YOUth
În cadrul conferinței „25 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Context și consecințe politico-diplomatice”, membrii din România ai mișcării globale Youni4YOUth au anunțat ieri constituirea 𝗖𝗹𝘂𝗯𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗟𝗲𝘃𝗮𝗻𝘁𝟰𝗬𝗼𝘂𝘁𝗵.
Youni4YOUth organizează în întreaga lume evenimente și conferințe pentru tineret, iar în România a organizat 50 de evenimente cu implicarea a numeroase licee din țară.
Maria Buligoanea, reprezentanta elevilor, a adresat un mesaj de salut participanților la conferință.
