Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), preluând inițiativa unei Școli de vară organizate de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, a înființat o Școală de Studii Bizantine, care va reuni anual profesori, cercetători, studenți, doctoranzi, pasionați de bizantinologie.
Ediția 2018, organizată în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București și Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității “Ovidius” din Constanța, se desfășoară în perioada 11-19 septembrie, la București și Constanța, sub titulatura „Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”. Prelegerile sunt susținute de prof. univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof. univ. dr. Athanasios Semoglou (Universitatea din Thessalonik, Grecia), prof.univ.dr. Charris Messis (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța), prof.univ.dr. Polymnia Katsoni (Universitatea din Thessalonik, Grecia), prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), conf. univ. dr. Valentin Bottez (Universitatea din București), prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Căruțiu (director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate, Universitatea “Ovidius” din Constanța), conf. univ. dr. Adriana Cîteia (Universitatea “Ovidius” din Constanța), dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța), dr. Ana-Maria Răducan, expert în cultura romană și bizantină, responsabil de proiect (ISACCL), iar studenții provin din Albania, Armenia, Cipru, Federația Rusă, Grecia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Turcia, Republica Moldova și România.
În masajul adresat participanților, Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a vorbit despre influența pe care Bizanțul a exercitat-o în spațiul românesc: „După căderea Constantinopolului, cultura bizantină a continuat să exercite o influență majoră asupra artei și culturii românești, astfel încât reputatul istoric și om politic Nicolae Iorga se considera îndreptățit să vorbească despre un „Bizanț după Bizanț” în evul mediu românesc.”
Președintele Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, a adresat, la rândul său, un „cuvânt de bun augur”: „Școala Anuală de Studii Bizantine de la București este o admirabilă ocazie de a revigora interesul față de o civilizație originală, statornică și creatoare de o posteritate numită genial de Nicolae Iorga „Bizanț după Bizanț”. Felicităm, de aceea, sincer Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului pentru această inițiativă și personal pe dl președinte Emil Constantinescu pentru strădania de a cultiva studiile de erudiție într-o lume tot mai superficială și mai grăbită. Urăm deplin succes cursanților și dascălilor lor în descifrarea coordonatelor unei lumi care se răsfrânge plenar asupra noastră și care ne poate direcționa în mod înțelept viitorul.”
La ceremonia de deschidere, găzduită de Sala Senatului Universității din București, profesorul Paolo Odorico, directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine, prof.univ. dr. Ioan Pânzaru, directorul Centrului Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, prof.univ. dr. Daniela Țurcanu Căruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității „Ovidius” din Constanța și prof.univ.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România, au subliniat rolul școlilor de vară în formarea profesională a studenților, masteranzilor și doctoranzilor, dar și importanța studiilor bizantine. Perioada bizantină a reprezentat un moment de înflorire culturală, intelectuală, socială și religioasă, care și-a pus amprenta masiv și ireversibil asupra istoriei mondiale. Dincolo de vestigiile istorice, elemente de viață și activitate ale lumii bizantine se regăsesc în multe din interacțiunile sociale de astăzi. Acesta este și motivul pentru care studiile bizantine au cunoscut o renaștere viguroasă la nivelul mediului academic contemporan, fie că ne referim la universități, fie la centre de cercetare din întreaga lume.
