În prezența prof. emerit Emil Constantinescu, președintele Institutului Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, și a Sanctității Sale Mar Awa al III-lea, Patriarhul Bisericii Asiriene a Răsăritului, în cea de-a patra zi a Congresului Mondial de Studii Siriace și a Conferinței Internaționale de Studii Arabe Creștine (Palatul Parlamentului, 3-7 august 2026), celor 400 de participanți din 33 de țări și 176 de universități renumite în întreaga lume le-a fost oferită o seară emoționantă la Așezământul Sfânta Tecla, un complex religios, social și comunitar impresionant, finalizat în această primăvară.
Închinat Sfintei Tecla, prima femeie martir din calendarul ortodox și una dintre cele mai venerate figuri ale creștinismului timpuriu, Așezământul Sfânta Tecla cuprinde o biserică mare, trei paraclise, bibliotecă, amfiteatru, săli de conferințe, zeci de chilii, spații destinate studenților și vârstnicilor fără posibilități financiare.
Cel care le-a vorbit oaspeților despre construcția acestui spațiu de o dimensiune spirituală copleșitoare, cu detalii care trimit cu gândul la o biserică din primele veacuri, a fost Părintele Iulian Grobnicu.
Gândul ctitoririi acestui locaș s-a născut pentru Adrian Ciorobea, cel care conduce Fundația Sfânta Tecla, în urma unui pelerinaj la Maaloula, în Siria, un spațiu de o valoare culturală excepțională pentru că aici se vorbește și astăzi un dialect care reprezintă una dintre ultimele forme vii ale limbii pe care a vorbit-o Iisus Hristos.
Mănăstirea din Maaloula, important centru monastic încă din secolul al IV-lea, s-a înălțat în jurul grotei unde a găsit adăpost Sfânta Tecla și unde se află mormântul său, venerat nu numai de creștini, ci și de numeroși musulmani sirieni. În septembrie 2013, Maaloula a fost ocupată de grupări jihadiste, mănăstirea a fost jefuită și avariată, iar maica stareță Pelaghia și alte 12 maici au fost răpite și eliberate după trei luni, în urma unui acord de schimb. Mărturii despre suferințele lor și ale creștinilor din Siria în timpul războiului civil au ajuns la București prin intermediul maicii Iustina și al lui Nisreen Alhaddad, invitate de directorul general al Institutului Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, dr. habil. Cătălin-Ștefan Popa, la Congresul Mondial de Studii Siriace și Conferința Internațională de Studii Arabe Creștine.
Mănăstirea Sfânta Tecla din Maaloula reprezintă una dintre cele mai puternice imagini ale rezilienței creștinilor din Orientul Mijlociu și ale patrimoniului pe care comunitățile siriace și antiohiene încearcă să îl păstreze. Așezământul Sfânta Tecla înălțat la București reprezintă un omagiu și, totodată, un simbol al solidarității și continuității.
Bogatul patrimoniu cultural al Orientului creștin, locul României de punct de întâlnire între Orient și Occident au fost reliefate de imnurile siriace cântate de un grup de participanți la Congres, muzica bizantină și muzica veche românească a Grupului psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale și muzică curților domnești modo-vlahe a Ansamblului „Dimitrie Cantemir", constituit la Universitatea Națională de Muzică din București.
