ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE ȘI POSTBIZANTINE
Ediția a III-a
Cultura și spiritualitatea bizantină și postbizantină în Moldova, Valahia și Balcani
10-17 SEPTEMBRIE 2020
ONLINE
Tematica acestei ediţii a Școlii Anuale de Studii Bizantine propune o incursiune interdisciplinară în domeniul literaturii, istoriei, paleografiei, arheologiei, artei şi dreptului bizantin și postbizantin, cu precădere în spațiul balcanic, văzut ca un întreg conglomerat al culturii bizantine și locale. Moldova și Valahia sunt două dintre cazurile particulare în care cultura postbizantină a avut o influență deosebită.
Din perspectiva relației dintre centru și periferie, moștenirea bizantină a avut un rol de căpătâi în dialectica formării și consolidării statelor naționale din spațiul balcanic, mai ales în ceea ce privește aspectele politice, culturale și artistice. Toate instituțiile din spațiul balcanic și din cel românesc au fost de tip bizantin și au fost dominate de dreptul bizantin și de rânduielile canonice bisericești. După căderea Constantinopolului din 1453, rolul Bisericii Ortodoxe în păstrarea unității politice a popoarelor balcanice a fost esențial: deși Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol nu avea decât un rol decorativ, întemeierea mitropoliilor locale, organizarea bisericească, activitatea misionară și educațională din Balcani și din spațiul românesc au jucat un rol foarte important în continuitatea răspândirii civilizației bizantine.
După 1453 o parte dintre intelectualii bizantini s-au exilat către spațiul balcanic și, ulterior, către Valahia și Moldova, contribuind, prin familiile ce se dezvoltau în aceste spații, la apariția culturii Bizanțului de după Bizanț, pe care marele istoric român Nicolae Iorga o argumenta prin teza cărții sale din 1935 și care fundamenta totodată numele unui curent cultural național. Tipografia din Țările române a avut o influență deosebită – prima carte tipărită pe aceste teritorii, în 1508, a fost Liturghierul lui Macarie, un călugăr din spațiul balcanic refugiat în Valahia. Ulterior prin Academiile Domneşti de la Bucureşti şi Iaşi din secolul al XVIII-lea s-a asigurat o continuitate în transmiterea cunoașterii bizantine, integrată în specificul local. Astfel, cultura română a avut o asimilare creatoare a tradiției bizantine, fapt care i-a asigurat originalitatea în ansamblul culturii europene.
Scopul Școlii este de a forma tineri cercetători – români şi străini – prin facilitarea accesului la noile surse şi metodologii din domeniu. Şcoala oferă experienţa nemijlocită a întâlnirii cu mari cercetători de renume mondial în domeniul studiilor bizantine. Se vizează crearea unei comunităţi de tineri bizantinişti, revitalizarea domeniului studiilor bizantine în România, valorificarea patrimoniului cultural romano-bizantin din regiunea Dobrogei şi întărirea legăturilor profesionale şi umane dintre profesorii şi studenţii români, pe de o parte, şi cei din străinătate, pe de altă parte, prin formarea de parteneriate și de mobilități internaționale.
Anul acesta, din cauza condițiilor sanitare, cursurile Școlii se vor desfășura online, pe platforma zoom. În programul școlii sunt incluse: prelegeri ale profesorilor invitați, workshop-uri de prezentare a noilor surse și metodologii din domeniu, sesiuni de prezentare ale temelor masteranzilor și doctoranzilor, ateliere de paleografie și vizite virtuale.
