Vineri 8 septembrie 2023
Ziua 5 a continuat cu teoretizările conceptului de virtute în gândirea autorilor antici. Doamna conf. univ. dr. Maria-Luiza Oancea (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București) a citit și analizat pasaje din textul „Politeia (Republica)” al lui Platon. Aceasta a fost compusă în jurul anului 360 î.Hr. și vorbește despre dreptate, ca virtute supremă a omului, așa cum o arată și adăugirea din titlu, de perioadă alexandrină: „Peri diakiou – Despre dreptate”. Mitul lui Er, citit în original, împreună cu studenții de la Filologie Clasică, cuprinde considerații despre morală, viața sufletelor după moarte și reîncarnare.
Doamna dr. Andreea Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României) a ilustrat concepțiile stoice despre virtute, prin citirea unor pasaje din „Diatribele” lui Epictet (sec. I-II d. Hr.) și din „Ta eis ton heauton - Gânduri către sine însuși” ale împăratului Marcus Aurelius (sec. II d. Hr.). În viziunea lui Epictet asupra programului propus de filosofia cinică se regăsește un îndemn adresat aspiranților la filosofie pentru a trăi o viață în conformitate cu natura și înclinațiile fiecăruia, dincolo de circumstanțele exterioare. Reflecțiile lui Marcus Aurelius au evidențiat modelul de educație morală primit din familie și de la profesorii săi.
Doamna prof. univ. dr. Anca Dan (Centre National de Recherche Scientifique, Paris) a examinat mitul eroului homeric Bellerophon, pornind de la versurile din Iliada, corelate cu reprezentările sale de pe un vas din sec. IV-V descoperit în Afganistan. Se știe că Homer a stat multe secole la baza educației clasice, iar potrivit lui Dio din Prusa, versurile lui au ajuns până și în India, afirmație susținută de descoperirile arheologice din Asia Centrală, din nordul Indiei până în China. Mitul lui Bellerophon vorbește despre ușurința cu care virtutea eroului se transformă în viciu.
