24 septembrie 2020
În ultima zi a „Școlii anuale interdisciplinare de egiptologie, orientalistică și greacă veche”, sub îndrumarea doamnei conf. univ. dr. Maria-Luiza Oancea (Universitatea din București), studenții au avut posibilitatea de a citi în original și de a traduce pasaje din „Mitul vârstelor”, ilustrat de poetul grec Hesiod (sec. VIII-VII a. Chr.), în opera sa didactică “Munci și zile”, dar și discursul celebrului general atenian Phormio din „Războiul peloponesiac” al istoricului Tucidide (sec. V a. Chr.).
Pentru a explica necesitatea muncii pământului, Hesiod abordează probleme filosofice complicate, raportându-se la păcat și pedeapsă. Din acest mit al vârstelor, poetul desprinde o lecţie adresată fratelui său, Perses, precum și puternicilor zilei: “ascultă de dreptate, Dike, nu lăsa să crească nemăsura, Hybris”. Tucidide este istoricul grec care inaugurează metoda analitică, de cercetare a surselor și a izvoarelor și primul care a folosit o cronologie scriptică. Metoda sa contrastează cu cea a lui Herodot, mai interesat de anecdotic decât de notarea strictă și obiectivă a evenimentelor. În cursul “Retorica la Tucidide”, studenții au descifrat categoriile și părțile discursului, precum și modalitățile deontice și epistemologice folosite de autor.
Școala s-a încheiat prin cursul ținut de Dr. Cătălin-Ștefan Popa (ISACCL), “Exemple exegetice din literatura siriacă”, în care s-au pus în discuție diferite pasaje referitoare la viață și moarte din autori precum Efrem Sirul (sec. IV), Iacob de Sarug (sec. V), Narsai (sec. V). Teologia creștinismului siriac s-a dezvoltat foarte mult pe baza imaginilor, a metaforelor și a analogiilor. Teme precum moartea ca vis, moartea ca somn care va fi biruit de Înviere, lupta împotriva morții au fost firul călăuzitor al unei teologii originale și prea puțin studiate în spațiul românesc.
Participanții – studenți la Universitatea din București și la Universitatea „Hyperion” din București – și-au exprimat satisfacția față de varietatea și bogăția cursurilor oferite de-a lungul acestor zile, precum și dorința de a beneficia de mai multe proiecte și cursuri de acest gen, având în vedere că acestea lipsesc aproape cu desăvârșire din curricula universitară românească.
