23 septembrie 2020

 

Cea de-a treia zi a Școlii de egiptologie, orientalistică și greacă veche început cu prelegerea doamnei conf. univ. dr. habil. Mădălina Vârtejanu-Joubert (INALCO, Paris), intitulată „Prezentarea limbii ebraice vechi și a surselor antice în ebraică”, în care a fost evidențiat locul ebraicei în familia limbilor afro-asiatice (hamito-semitice), evoluția și periodizarea acesteia, precum și sursele lingvistice. Vorbitoarea a făcut o incursiune prin scrierea protosinaitică, alfabetul proto-cananean, paleo-ebraica și ebraica biblică și a prezentat sursele precum: inscripții (pe obiecte, ostraka, inscripții lapidare), rulouri (Papyri Elefantina, Ketef Hinnom, Qumran, Papyrus Nash) și codexuri (Alep, Leningrad). În cadrul seminarului, a fost realizat un studiu de caz asupra trei documente: inscripția de la Kuntillet Adjrud, un ostrakon de la Lakish și decalogul din papirusul Nash, care prezintă o variație a ordinii poruncilor biblice, punându-se accent asupra modului în care înțelegem noțiunea de canon în istoria iudaismului, practicile scribale, semnificația detaliului și subtilitatea ideologică, precum și a felului în care se traduce sau a traducerilor utilizate.

Cursul practic ținut de dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL), "Simeon Noul Teolog – Imnurile iubirii dumnezeiești", s-a concentrat în jurul Imnului 1 al Sfântului Simeon Noul Teolog, călugăr și mistic bizantin constantinopolitan din secolul al X-lea. Studenții au citit și au tradus textul în original, luând contact cu o mostră din poezia bizantină de inspirație divină, scrisă într-o notă foarte personală. La nivel lingvistic, pasajele au ilustrat diferite specificități de greacă medio-bizantină. La nivel ideatic, textul a evidențiat atât inefabilitatea contemplației mistice, cât și reprezentarea paradisului ceresc sub forma alegorică a unui ceremonial imperial – ostentativ și senzorial – de la curtea bizantină, atât de cunoscută și râvnită de audiența care îl frecventa pe acest călugăr carismatic. Mesajul se adresa unei societăți care căuta cu pioșenie mântuirea și răsplățile vieții de dincolo, dar care își trăia cu pasiune și implicare viața lumească.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu