Ziua 5

Ziua 5 a fost dedicată istoriografiei bizantine. A început cu prezentarea doamnei lect. univ. dr. Manuela Dobre (Universitatea din București), „Memory, Identity, Otherness in the 15th century Byzantine Historiography”, care a evidențiat felul în care sursele istorice din secolul al XV-lea creionează identitatea bizantină și ideea de continuitate politică a Romei, în linie cu transformarea ideologică suferită după 1204, odată cu căderea Constantinopolului în mâinile latinilor, care sunt demonizați. Autori precum Critobulos din Imbros sau Silvester Syropoulos amintesc despre figura împăratului Constantin cel Mare, ca întemeietor al Bizanțului și patron al religie ortodoxe, prin prezidarea sinodului de la Nicea, în timp ce un Doukas vorbește despre marile cuceriri militare ale împăratului Heraclius, în încercarea de restabili gloria Imperiului de odinioară, din care mai rămăseseră doar câteva teritorii.

În continuare, prof. univ. dr. Stratis Papaioannou (Universitatea din Creta) a ilustrat diversele dimensiuni ale memoriei bizantine: memoria temporală (înregistrarea evenimentelor istorice, transformarea unor evenimente din trecut într-o experiență din prezent), memoria ritualică (felul în care istoria este performată) și memoria textuală (amintirea ca matrix în literatură), în comunicarea „Historia: Temporal, Ritual, and Textual Memory in Byzantium". Profesorul a vorbit despre receptarea istoriografiei bizantine, importanța colecțiilor de citate, antologii, florilegii și excerpte în Bizanț, despre istorie ca o serie de anecdote apoftegmatice, despre memoria prezentului adus în eternitate (potrivit formulei „și în vecii vecilor amin”),  despre memoria viitorului, ca aducerea aminte de moarte și de Dumnezeu (bizantinii își amintesc de Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să îi pomenească în vecii vecilor) - și despre memoria păstrată prin intermediul manuscriselor grecești.