Participanții au avut ocazia de a urmări prezentarea dr. Andra Jugănaru (Universitatea „Aristotel" din Salonic), intitulată „Learning Networks in the Cappadocian Fathers' Letter Collections", care a urmărit colecția de scrisori ale Sfinților Vasile, Grigorie de Nazianz și Grigorie de Nyssa, ca sursă pentru contextul social, politic și cultural al secolului IV al Imperiului Roman de Răsărit, precum și pentru relația dintre elenism și creștinism. Vorbitoarea a evidențiat rolul educației atât pentru creștinism, cât și pentru administrarea Imperiului și a reconstituit peisajul cultural al discipolilor care învățau filosofie, retorică și sofistică și care adesea dezertau de la școlile de sofistică, pentru a deveni soldați sau slujbași în administrația imperială, așa cum atestă scrisorile lui Libanios, profesorul lui Vasile, într-un moment în care împăratul Iulian dăduse un edict împotriva retorilor creștini (362).
A urmat prezentarea prof. dr. Anca Dan (CNRS, Paris), care a vorbit despre importanța geo-arheologiei și a geoștiințelor în studiile bizantine și despre comparația surselor textuale cu informațiile din hărți în prelegerea sa „The Transmission of the Geographical knowledge in Byzantium". Aceasta răspunde la întrebările: ce știau bizantinii despre lumea în care trăiau; ce reprezenta geografia înainte de timpurile moderne; de ce, începând cu secolul VII, nu avem o tradiție cartografică în Bizanț (ultima hartă bizantină îi aparține lui Cosmas Indicopleustes - sec. VI), spre deosebire de Occident și cum s-a transmis cunoașterea geografică în Bizanț?
