Ziua a început cu prezentarea doamnei profesoare Ecaterina Lung (Universitatea din București), „Historians and their cultural role in Early Byzantium", care a evidențiat rolul și importanța unor istorici precum Procopius din Cezareea, Petrus Patricius et Magister, Agathias din Myrina, Menander sau Iordannes, în peisajul social și cultural al secolului al VI-lea, precum și în creionarea identității religioase bizantine. Istoricii bizantini erau foarte sensibili la realitățile politice, care le modelau existența. Scrierile lor – dincolo de interesele lor personale sau ale sponsorilor politici – reflectă mai degrabă ideologii și mentalități decât reflectarea obiectivă a evenimentelor. Ele reprezintă și o încercare de a contribui la menținerea Imperiului Bizantin, care se confrunta cu invaziile barbare, dar și la menținerea unei „oglinzi deformate" (Cyril Mango) a societății și a realităților bizantine.
În cadrul sesiunii dedicate tinerilor cercetători, drd. Ioannis Siopis (Universitatea „Aristotel" din Salonic, bursier al Fundației Elenice pentru Cercetare și Inovație) a susținut interesanta comunicare "The Representations of the Heretics in Byzantine Art", în care a evidențiat bogăția reprezentărilor iconografice și ilustrații din manuscrise ale ereticilor. Vorbitorul a arătat că ereticii sunt mereu portretizați ca un instrument de promovare a prestigiului ortodoxiei, mai ales începând cu secolul XI are loc o demonizare graduală a ereticilor, când controversele dogmatice din perioada medio-bizantină au stimulat studiul Părinților Bisericii.
