Profesor emerit Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL, Președinte al României 1996-2000:
„Suntem conectați la lumea bizantină și la înțelepciunea sa, care au supraviețuit de-a lungul secolelor și care au ajuns până la noi ca o bogată moștenire pe care e bine să o cunoaștem, să o conservăm și să o iubim. Cu toții suntem niște legături și niște particule în această imensă rețea milenară de transmitere a cunoașterii și a înțelepciunii, mulțumită eforturilor noastre de a cunoaște și de a aprofunda civilizațiile vechi, mulțumită contribuției pe care o oferim în lume, fiecare după puterile sale, în mediul în care trăiește.”
„Distinși participanți, doamnelor și domnilor,
Este o mare bucurie pentru mine să fiu alături de dumneavoastră și să vă întâmpin la cea de-a patra ediție a Școlii Anuale de Studii Bizantine, care are un titlu atât de actual, Rețele de cunoaștere și transmiterea înțelepciunii în epoca bizantină și postbizantină. Atât de actual, pentru că suntem cu toții conectați, aici și acum, din fața calculatoarelor noastre, chiar dacă provenim fiecare din diferite colțuri ale lumii – am văzut că sunt participanți din toată Europa, mai ales din Grecia, dar și din Canada, Ierusalim și Argentina – este un semn că facem cu toții parte din Imperiul „în care nu apune niciodată soarele”. Suntem conectați la lumea bizantină și la înțelepciunea sa, care au supraviețuit de-a lungul secolelor și care au ajuns până la noi ca o bogată moștenire pe care e bine să o cunoaștem, să o conservăm și să o iubim. Cu toții suntem niște legături și niște particule în această imensă rețea milenară de transmitere a cunoașterii și a înțelepciunii, mulțumită eforturilor noastre de a cunoaște și de a aprofunda civilizațiile vechi, mulțumită contribuției pe care o oferim în lume, fiecare după puterile sale, în mediul în care trăiește.
Sunt foarte fericit că proiectul Școlii Anuale de Studii Bizantine a ajuns la cea de-a patra ediție. Prin crearea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, pe care l-am întemeiat în 2017, drept centru de excelență al Academiei mondiale de artă și știință, România s-a conectat la eforturile internaționale de a promova pacea în lume, precum și respectul valorilor și tradițiilor istorice și culturale. Dacă putem spune, fără să ne înșelăm, despre cultura bizantină că este și ea un element fundamental al culturii europene, se cuvine să menționăm mereu că spațiul românesc a cunoscut în mod special influența bizantină, chiar și după 1453 – și că această influență, pe care o ignorăm adesea, este o caracteristică importantă a culturii române.
Am început să organizăm Școala Anuală de Studii Bizantine în 2018, mulțumită efortului susținut al câtorva instituții de învățământ din România, urmând o inițiativă a profesorului Ioan Pânzaru de la Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale, cu profesorul Paolo Odorico (Școala de Înalte Studii în Științele Sociale, Paris) ca director științific. Proiectul a continuat să crească în anii următori și acum sunt foarte recunoscător că avem un parteneriat cu Universitatea „Aristotel” din Salonic, care sper să fie de lungă durată. A fost un drum lung și le adresez recunoștința mea tuturor celor care au contribuit la edițiile precedente, profesorilor, care au acceptat să împărtășească în fiecare an din cunoașterea și din dragostea lor, participanților, atât de dornici să le primească și să ofere, la rândul lor, curiozitate și entuziasm, directorului științific, profesorul Athanassios Semoglou, Anei-Maria Răducan, responsabilul acestui proiect, și tuturor colegilor mei de la Institutul Levantului, care s-au implicat în organizare.
Vă urez mult succes, să vă bucurați de aceste zile, să faceți descoperiri importante care să vă ajute în dezvoltarea voastră și să vă simțiți conectați și părți ale unui aceluiași întreg.”
Mesajul Rectorului Universității „Aristotel” din Salonic, profesorul Nikolaos G. Papaioannou:
„Universitatea «Aristotel» oferă studii bizantine specializate la un înalt nivel, folosindu-se de interdisciplinaritate. Domenii precum istorie și arheologie bizantină, filologie bizantină, precum și subiecte referitoare la arta și literatura bizantină sunt predate la Universitatea noastră, atât la nivel de licență, cât și de master, iar studenții le pot aprofunda folosind bibliotecile universității noastre.”
„Distinși oaspeți,
Dragi colegi,
Dragi studenți,
Doamnelor și domnilor,
Ar fi fost o mare plăcere pentru mine să mă aflu în compania dumneavoastră online, însă participarea mea în același timp la o sesiune a Forumului Helexpo din Salonic nu îmi permite aceasta. Aș dori să îi mulțumesc călduros dragului meu coleg, Athanassios Semoglou, profesor de arheologie și artă bizantină în cadrul Departamentului de Istorie și Arheologie, că m-a invitat să deschid această foarte interesantă școală de vară de studii bizantine. Aș dori, de asemenea, să îl felicit pentru faptul că este directorul științific al acestei școli și, de asemenea, să îi felicit pe cei care contribuie la organizarea acesteia. O școală de vară organizată în colaborare cu fostul Președinte al României, Emil Constantinescu, este o mare onoare pentru Universitatea noastră.
Universitatea «Aristotel», cea mai mare universitate din Grecia și din sud-estul Europei, este o instituție academică multidisciplinară, care ocupă poziții importante în lume în clasificările academice. Cu o tradiție în științele umaniste și mai ales în domeniul istoriei, Universitatea „Aristotel” reunește distinși profesori și cercetători, foarte dedicați studiului aprofundat. Universitatea „Aristotel” oferă studii bizantine specializate la un înalt nivel, folosindu-se de interdisciplinaritate. Domenii precum istorie și arheologie bizantină, filologie bizantină, precum și subiecte referitoare la arta și literatura bizantină sunt predate la Universitatea noastră, atât la nivel de licență, cât și de master, iar studenții le pot aprofunda folosind bibliotecile universității noastre. Ediția a patra a Școlii de vară de studii bizantine reprezintă o inițiativă foarte interesantă. Distinși conferențiari din Universitățile din țara noastră și din străinătate se vor apleca asupra temei „Rețele de învățare și transmitere a cunoașterii în epoca bizantină și postbizantină”. Prin prezentările și discuțiile lor, aceștia vor examina mărturii literare, istorice, teologice, arheologice și artistice prin care s-a transmis cunoașterea în lumea bizantină. Vă urez mult succes în desfășurarea acestei școli de vară. Vă mulțumesc.”
Profesor Athanassios Semoglou, Universitatea „Aristotel” din Salonic, directorul științific al celei de-a patra ediții a Școlii anuale de studii bizantine:
„Conferințele colegilor profesori, distinși savanți, care ne onorează cu participarea lor și cărora le exprim toată recunoștința mea, vor încerca să elucideze chestiunea complexă a transmiterii cunoașterii textuale, hagiografice, apocaliptice, artistice, geografice, economice, tehnologice etc în lumea Antichității târzii, bizantine și post-bizantine, din Sinai și din Locurile Sfinte până la Constantinopol și în Rusia. În plus, vom avea și o sesiune dedicată prezentărilor tinerilor cercetători, care vor aborda în acest context niște subiecte precise, pe care le-au elaborat și tratat de-a lungul cercetărilor lor doctorale și post-doctorale. Acest dialog științific va implica, poate, reflecții din care vor lua naștere noi teorii și interpretări, pe scurt, o nouă cunoaștere.”
„După trei ani de la pionieratul primei școli de vară internaționale la care am avut marea plăcere să particip, sub coordonarea științifică a colegului și prietenului meu, Paolo Odorico, mă regăsesc acum în poziția de responsabil științific al celei de-a patra ediții a acestei școli, care a devenit o instituție recunoscută și edificatoare pentru tinerii cercetători ai culturii și civilizației bizantine.
Desigur, această instituție internațională îl are ca sursă de inspirație pe președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Emil Constantinescu, al cărui sprijin continuu este prețios și vital. Țin, așadar, să îi mulțumesc încă o dată pentru faptul că susține studiile bizantine ca un cod comun de comunicare, o koine pentru toată Peninsula Balcanică și pentru lumea Mediteranei orientale.
Cea de-a patra ediție a Școlii se desfășoară și sub egida Universității „Aristotel” din Salonic. Rectorul său, Nikolas Papaioannou, care a înțeles importanța tematicii și rolul Bizanțului în transmiterea cunoașterii a acceptat imediat și a îmbrățișat această inițiativă. Îi mulțumesc.
În acest an – un an dificil, din cauza pandemiei, care ne împiedică să călătorim, să cunoaștem și să ne cunoaștem, Școala este consacrată cunoașterii din lumea bizantină și post-bizantină. Cunoașterea și căile sale de transmitere, prin intermediul canalelor și al diferitelor rețele care propagă tradiția antică, care împărtășesc, în paralel, și noutățile, funcționând ca o punte între nou și vechi. Conferințele colegilor profesori, distinși savanți, care ne onorează cu participarea lor și cărora le exprim toată recunoștința mea, vor încerca să elucideze chestiunea complexă a transmiterii cunoașterii textuale, hagiografice, apocaliptice, artistice, geografice, economice, tehnologice etc în lumea Antichității târzii, bizantine și post-bizantine, din Sinai și din Locurile Sfinte până la Constantinopol și în Rusia. În plus, vom avea și o sesiune dedicată prezentărilor tinerilor cercetători, care vor aborda în acest context niște subiecte precise, pe care le-au elaborat și tratat de-a lungul cercetărilor lor doctorale și post-doctorale. Acest dialog științific va implica, poate, reflecții din care vor lua naștere noi teorii și interpretări, pe scurt, o nouă cunoaștere. Observăm, cu această ocazie, că rețelele din Bizanț se regăsesc în centrul de interes al cercetătorilor bizantini din ultimii ani, așa cum mărturisesc, de altfel, tema celei de-a noua ediții a școlii de vară organizate la Salonic de Școala de Înalte Studii în Științele Sociale și de profesorul Odorico, precum și ciclul de seminarii al Centrului de Cercetări Bizantine din Salonic desfășurat anul trecut. Sunt sigur că școala noastră de vară va contribui, la rândul său, și în această direcție, la o mai bună cunoaștere și înțelegere a rețelelor de cunoaștere în Bizanț.
În încheiere, aș dori să îi mulțumesc foarte mult dnei dr. Ana-Maria Răducan, responsabila proiectului și sufletul acestor școli. Fără ea, școala ar fi rămas doar o idee. Vă mulțumesc mult și vouă, participanților, studenți și studente, cercetători și cercetătoare, care luați parte la școala noastră – majoritatea dintre voi îmi sunteți cunoscuți, fie de la școlile precedente, fie că îmi sunteți foști studenți. Aș vrea să vă asigur că participarea voastră va fi rodnică, nu doar la nivelul formării și îmbogățirii cunoștințelor, dar mai la nivelul reflecției și al metodologiei, care vă va deschide noi perspective în cercetarea voastră și va propune lecturi multidimensionale ale materialului. Vă urez așadar să avem anul acesta o școală fecundă, iar anul viitor, o școală ”live”, cu noi toți în România, pentru a cunoaște mai bine Bizanțul prin intermediul post Bizanțului.
Sănătate și mult succes.
Vă mulțumesc.”
