Vineri, 11 septembrie 2020
Seria prelegerilor Școlii Anuale de Studii Bizantine și Postbizantine - 2020 a început cu comunicarea domnului conf. univ. dr. Ion Croitoru (Universitatea „Valahia” din Târgoviște), Activitatea tipografică din Târgoviște în limba greacă, la începutul secolului al XVIII-lea. Acesta a evidențiat faptul că Țările Române au fost, pentru o lungă perioadă de timp, singurele care au folosit tiparul în sud-estul Europei, datorită autonomiei față de Imperiul Otoman. Erudita prelegere a evidențiat centrele tipografice din timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu, activitatea tipografică de la Târgoviște, unde funcționa o tipografie privată a Sfântului Antim Ivireanul, precum și prezentarea caracteristicilor câtorva exemplare remarcabile de cărți tipărite acolo, în limbile greacă, slavonă și română. Cărțile tipărite în societatea românească, purtând sigiliul Domniei și al Bisericii, au fost menite să potolească setea de cultură și de viață spirituală, dar și să apere legea strămoșească, identificată cu credința ortodoxă.
Doamna dr. Andreea Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României) a prezentat o selecție de artefacte, reprezentative pentru tema Școlii, din colecțiile Muzeului, în cadrul comunicării sale “Brief Excursus into the Collections of the National History Museum of Romania from the Later Roman Empire to the Phanariotes and Beyond”. Prezentarea a evidențiat relațiile privilegiate ale spațiului de la nord de Dunăre cu Imperiul. Centru politic, cultural, spiritual, acesta se reconfigurează de-a lungul intervalului adus în discuție, Imperiul Roman al Antichității târzii făcând loc celui medieval creștin și, în final, celui musulman al dinastiei lui Osman. În tot acest interval, însă, între spațiul de la nord de Dunăre și Imperiu a existat un flux neîntrerupt, deși variabil ca intensitate, de schimburi materiale și spirituale. Relații politico-diplomatice (pentru care Tezaurul de la Pietroasa, sec. V, este cel mai fastuos exemplu), spirituale (reflectate în arta religioasă, de la pictura murală la orfevrărie și țesături liturgice, fără a ignora cultura scrisă), dar și influențe dictate de modă (portul oriental adoptat de elite, relativ bine documentat pentru perioada de final a sec. XVIII și început de sec. XIX) își găsesc ilustrare în colecțiile MNIR.
Conf. univ. dr. Ion Croitoru (Universitatea „Valahia” din Târgoviște), Activitatea tipografică din Târgoviște în limba greacă, la începutul secolului al XVIII-lea (în limba română)
Dr. Andreea Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României), Scurtă incursiune în colecțiile Muzeului Național de Istorie de la perioada romană târzie până la cea fanariotă și ulterior („Brief Excursus into the Collections of the National History Museum of Romania from the Late Roman Empire to the Phanariotes and Beyond”) – tur virtual ghidat (în limba engleză)
