• Română
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Comunicări, prelegeri, vizite tematice

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

 

 

 

6 septembrie 2019

Ziua de 6 septembrie a început cu prelegerea prof. dr. Ernesto Mainoldi (Universitatea din Salerno, Italia), The Commonwealth of Byzantine Thought: Continuities and Transformations of Byzantine Speculative Identity, care a evidențiat trăsăturile caracteristice ale filosofiei grecești și modul în care acestea s-au integrat în creștinismul răsăritean, pentru a realiza sinteza gândirii bizantine.

Profesorul Emanoil Băbuș (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din București) a prezentat comunicarea cu titlul Byzantins et latins pendant le règne d’Alexis I Comnène. Orchestration étatique et ritualisation des émotions. Abordarea emoțiilor, ca stări afective de scurtă durată, ce reflectă reacții omenești cu privire la anumite situații de viață, este o temă inovativă în peisajul studiilor bizantine, iar autorul a argumentat, cu numeroase exemple textuale și folosindu-se de asemenea, de teorii cognitive, rolul exprimării acestora în perspectivă culturală și socio-politică.

Ziua a continuat cu o vizită de documentare la monumente reprezentative de artă post-bizantină din București: Biserica Sfântul Ilie – Gorgani, Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche, Hanul lui Manuc. Profesorul Băbuș, preot slujitor la biserica Sfântul Ilie – Gorgani, monument istoric, atestată în hrisovul lui Matei Basarab din 6 august 1639, a fost ghidul studenților participanți la această clădire bisericească cu o istorie solidă. În timpul lui Șerban Cantacuzino, lăcașul de cult a fost închinat ca metoh Mănăstirii de la Cotroceni. Conform pisaniei de la intrare, actuala biserică a fost zidită din temelii, în timpul domnitorului Ioan Caragea (1812-1818). Catapeteasma este formată din icoane zugrăvite în Grecia, la Muntele Athos.

A doua destinație a fost Mănăstirea Stavropoleos, unde ghidul mănăstirii, măicuța Aglae Văetiș, le-a prezentat cursanților piese rare din arta și spiritualitatea monastică postbizantină: numeroase manuscrise, pergamente, obiecte liturgice, cărți de cult și icoane.

Vizita tematică a mai inclus următoarele monumente reprezentative din centrul Capitalei, care adăpostesc istoria ultimelor trei secole: Hanul lui Manuc, ultimul caravanserai din Europa, Curtea Veche, prima curte domnească din București, menționată încă din secolul al XIV-lea.

Ziua s-a încheiat cu prelegerea doamnei prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Paris): Judaïsmes de la période romano-byzantine, care a reliefat textualizarea realității și reificarea scrisului în perioada romano-bizantină, prin exemple preluate din cărțile Talmudului.

 

7 septembrie 2019

În ziua de 7 septembrie, participanții au plecat spre Constanța. Programul la Constanța a început cu prânzul la Arhiepiscopia Tomisului, unde participanții au primit cuvânt de întâmpinare din partea IPS Teodosie Snagoveanul. După masă, grupul a vizitat Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel, construită în stil neobizantin la sfârșitul secolului al XIX-lea, înconjurată de un mic parc arheologic, unde s-au descoperit ziduri ale cetății Tomisului și moaștele celor patru martiri uciși în Tomis,  Zotic, Atal, Camasios, şi Filip. Vizita a continuat la Muzeul de Istorie Națională și de Arheologie din Constanța, cu un patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care din paleolitic până în modernitate, și Edificiul Roman cu Mozaic, un monument unic în estul Europei, prin dimensiunile sale. Între exponatele de seamă enumerăm: șarpele Glykon – piesa unică, reprezentând o zeitate din mitologia romană (sec. II d.Hr.), Grupul statuar Fortuna cu Pontos, divinități protectoare ale portului Tomis (sec. II-III d.Hr.), aedicula cu dubla reprezentare a zeiței Nemesis (sec. II d. Hr.), copia după mormântul hypogeu, datat la cumpăna dintre perioada romană și romano-bizantină și reprezentând scene de banchet, cu bogate decorații florale și animaliere.  Prezentarea a fost oferită de Dr. Constantin Chera.

 

8 septembrie 2019

 În cea de-a patra zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, prof. dr. Baukje van Den Berg (CEU Budapesta) a prezentat comunicarea Stability and Change in Byzantine Literature, reflectând asupra modului utilitar în care scriitorii bizantini din perioada medie s-au raportat la modelele literare din perioada antică, printr-o ingenioasă reciclare și readaptare a motivelor și a citatelor, cu studii de caz care s-au concentrat asupra lui Ioan Tzetzes – Carmina Iliaca și a lui Theodor Prodromos – Vânzarea vieților politice și poetice.

Cătălin-Ștefan Popa, cercetător în cadrul ISACCL, a susținut prezentarea cu titlul Creștinii și crearea granițelor dintre Bizanț și Persia în Antichitatea târzie, dezbătând istoria conflictelor de la granițele Imperiului Bizantin și ale Imperiului Persan, în lumina surselor levantine, punând accentul pe influența lahmizilor, vasali ai perșilor, și a gasanizilor,  foederati ai Imperiului Bizantin.

La finalul zilei, cursanții Ștefan-Ioan Cianga (drd. Facultatea de Istorie, Univ. Al. I. Cuza Iași) și Alin Lupu (drd., Facultatea de Teologie, Universitatea din București) prezentat temele doctorale curente intitulate The Danubian Limes in Scythia Minor According to Procopian Testimonia and Excavated Source, respectiv, The Status of Muslim Ethno-Religious Groups from the Byzantine Empire (9th-11th Centuries). Ștefan Cianga a prezentat o paralelă interesantă între reprezentările din fascinanta lume bizantină ilustrată de istoricul Procopius în De aedificiis și realitatea descoperită pe teren, prin săpăturile arheologice din Dobrogea, iar Alin Lupu i-a introdus pe participanți în dinamica situației controversate a musulmanilor, ca grup etnic și religios, din perioada medio-bizantină.

 

9 septembrie 2019

În cursul primei părți a zilei, cursanții Școlii Anuale de Studii Bizantine au audiat prelegerile profesorilor Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina), The Confines of the Byzantine World as Reflected in Byzantine Hagiography. Early and Middle Period, 4th-12th cent (partea I) și Paraskevi Sykopetritou (Universitatea din Viena), Stability and Change while in Exile: The Byzantine Imperial Court in Nicaea (1204-1261).

Profesorul Alexakis a dezbătut reprezentările create de hagiografie, ca disciplină pusă în slujba istoriei, având ca fir roșu dinamica dintre stabilitate și schimbare. Teza discuției a fost că propaganda imperială și religioasă a prezentat, cu mari strădanii, prin motive retorice, o oarecare stabilitate a vieții în spațiul urban. Profesorul Alexakis a exemplificat și câteva perioade de schimbări profunde din acest context istoric, cum ar fi: Ierusalimului, a Siriei și Palestinei, amenințările arabilor și ale bulgarilor, crizele sociale și economice.

Prezentarea oferită de Dr. Paraskevi Sykopetritou s-a concentrat asupra abilității aristocrației bizantine de a reacționa și de a se adapta, din punct de vedere ideologic și cultural, la circumstanțele politice care au dus la căderea Constantinopolului în mâinile cruciaților latini, în 1204 și la exilul în Niceea. Odată cu restaurarea dinastiei Paleologilor, Imperiul se va reîntoarce la propaganda de dinainte de cucerirea latină.

La final, masterandele Zacharoula Kousouli și Olga Vlachou (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), au reîntregit tabloul perioadei medio-bizantine, prin prezentarea temelor: John VIII Palaiologos – a Prosopography, ce a pus accentul pe poziția împăratului Ioan VIII Paleologul la conciliul de la Florența-Ferrara, respectiv The Great Misconceptions of the Great Schism - 1054, care a vizat dificultățile unei reconstrucții obiective a evenimentelor ce au stat la baza Marii Schisme.

 

10 septembrie 2019

Ziua a debutat cu prezentarea profesorului Alexandros Alexakis, care a constituit partea a doua a prelegerii: The confines of the Byzantine World as reflected in Byzantine Hagiography: Late Byzantine Period (13th cent. – 1453), with an addendum concerning post-Byzantine hagiography.

În continuare, Dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL), a susținut prelegerea cu tema Borders of Wisdom, Borders of Faith in Photius’ Library, în care a evidențiat felul în care patriarhul Photius s-a raportat la varietatea de opere antice recenzate în Biblioteca, iar conf. univ. dr. Ioan Dură (Universitatea Ovidius Constanța) a prezentat tema: Byzantine Philosophy: Identity and Continuity of Greek Thought and Patristic Theology, punând accentul pe punctele comune dintre filosofie și teologie.

Cursanții Barbu Iustina (drd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și Daniar Mutalâp (masterand, Facultatea de Litere, Universitatea din București) au prezentat următoarele tematici: The Statute of the Jews in the Late Byzantine Empire (9th to 11th centuries) și, respectiv, The Romanian Contribution to the Pre-Existing Philokalic Tradition. Iustina Barbu a oferit o perspectivă istorică complexă cu privire la statutul legal al evreilor, rolul romanioților în transmiterea tradițiilor religioase și culturale, dinamica relațiilor dintre evrei și creștini, respectiv evrei și musulmani și evrei și romanioți, în lumina codurilor de legi, a croncilor și a corespondenței. Daniar Mutalâp a analizat manuscrisul BAR 2597, cunoscut drept prima Filocalie românească, datat în anul 1769.

 

11 septembrie 2019

In cursul celei de-a șaptea zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, cursanții au audiat prelegerile prof. univ. dr. Tudor Dinu și ale lect. univ. dr. Manuela Dobre (Universitatea din București), intitulate Byzance après Byzance: a visual journey through the Phanariot world of Wallachia, respectiv: Space and Ideology in 15th century Byzantine Sources.

Profesorul Dinu a oferit participanților o introducere în tema: Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei. Prezentarea sa a fost însoțită de numeroase fotografii din arhiva personală, cu bisericile românești de epocă fanariotă, care au reconstituit o societate pestriță, dar plină de farmec, din veacul al XVIII-lea și din primele două decenii ale secolului al XIX-lea.

Lect. univ. dr. Manuela Dobre a prezentat modul în care abordarea ideologică a orientat perspectiva spațială a bizantinilor de la sfârșitul Imperiului, pentru care Constantinopolul, aproape singurul oraș rămas în posesia lor, coincidea cu toată lumea cunoscută, discutând fragmente din autori precum: Laonic Chalcocondil, George Sphrantzes, Doukas, George din Trebizonda sau Metochites.

Prezentările au continuat cu alte temele de cercetare, din partea cursanților: în prezentarea sa The Illustrators of the Vienna Genesis, conf. univ. dr. Pinar Dinçer Serdar (Departamentul de Istoria Artei, Universitatea Yozgat Bozok, Turcia) a vorbit, din perspectiva istoricului de artă, despre ilustratorii unui faimos manuscris vienez; Dr. Antonio Pio di Cosmo (Institutul Pontifical Oriental din Roma) a dezbătut o ipoteză, conform căreia moartea împăratului Iustianian ar fi fost cauzată de o boală venerică – Justinian and Sexual Diseases. A Hagiographical Case and the Prophylaxis in Early Byzantium; iar Georgia Masaouti a și-a concentrat prezentarea pe cazul unui manuscris grecesc datând din secolul al XIV-lea, Logos Diegematikos.

 

12 septembrie 2019

Ziua de 12 septembrie a fost dedicată vizitării cetății Histria, sub ghidarea captivantă a domnului conf. univ. dr. Valentin Bottez (ISACCL / Facultatea de Istorie, Universitatea din București). Șantierul arheologic de la Histria, prima colonie grecească din vestul Mării Negre este unul din cele mai importante situri din România, atât prin calitate și cantitatea descoperirilor, cât și prin perioada istorică neîntreruptă pe care acestea o acoperă (sec. VII a. Chr. – sec. VII p. Chr.). Participanții au putut admira zidurile de incintă și fundațiile templelor, piețelor, băilor, basilicilor de epocă grecească, romană și romano-bizantină. Histria a fost descoperită de Vasile Pârvan în 1914 și de atunci cercetările arheologice s-au desfășuat neîntrerupt. În continuarea vizitei arheologice, participanții au audiat prelegerea domnului Bottez, intitulată Survival and Integration – the Greek Cities of Moesia Inferior and the Emperor, o scurtă istorie a reacțiilor abile ale cetăților grecești de pe actualul teritoriu al României, în fața expansiunii romane, din perspectivă arheologică și numismatică.

La final, cursanților li s-au înmânat diplomele de participare, într-o atmosferă festivă, în fața complexului muzeal, și s-a anunțat tema Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2020: Cultură și spiritualitate bizantină și post-bizantină în Moldova, Valahia și în spațiul balcanic.

Pe seară, participanții au fost invitați la o cină festivă la Arhiepiscopia Tomisului, găzduită de IPS Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscopul Tomisului și lect. univ. dr. Ioan Dura (Universitatea Ovidius din Constanța).

 

13 septembrie 2019

În ultima zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, participanții au vizitat Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia, ctitorie din 1702 a domnitorului Constantin Brâncoveanu, la curtea căruia a avut loc o adevărată Renaștere bizantină. În încheierea vizitei cursanții au admirat și frescele provenite de la Mănăstirea Văcărești, cea mai mare ctitorie domnească din secolul al XVIII-lea, construită în stilul arhitectural dezvoltat timp de circa patru secole în Valahia și demolată de regimul comunist în anii ‘80.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu