• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

 

 

 

Școala Anuală de Studii Bizantine

„Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”

Solidarizarea lumii academice în jurul unui proiect de succes

 

11 septembrie 2018

Deschiderea Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2018, organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Universitatea din București, Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității „Ovidius” din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Fundația Română pentru Democrație, cu sprijinul Raiffeisen Bank, a fost găzduită de Sala Senatului Universității din București.

Mesajul de bun venit al președintelui ISACCL, prof. dr. Emil Constantinescu, precum și cel al prof. dr. Paolo Odorico, de la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine, s-au împletit armonios în evidențierea importanței și rolului acestei inițiative, constituindu-se în energice și captivante pledoarii pentru importanța studierii bizantinologiei, în particular, și a științelor umaniste, în general, în România și în lume. Președintele Emil Constantinescu a ilustrat îndelungata tradiție bizantină din România, ceea ce N. Iorga numea Byzance après Byzance, iar profesorul Paolo Odorico a remarcat, plăcut surprins, dezvoltarea și deschiderea României din ultimii ani, exprimându-și dorința de a continua să formeze și în acest spațiu o nouă generație de bizantiniști. Mesajul erudit al prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, directorul CEREFREA-Villa Noël, care a organizat în 2017 prima ediție a Școlii, a evidențiat reflectarea Bizanțului în spațiul culturii franceze și punțile de legătură dintre cercetătorii români și francezi care s-au aplecat asupra domeniului bizantinologiei. S-au citit mesajele de felicitare și de susținere trimise de prof. dr. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și de prof. dr. Michel Kaplan, de la Universitatea Sorbona. Mesajele prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, directorul Școlii doctorale a Universității din București, și ale prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, directorul Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, au reliefat eforturile întreprinse de cele două universități pentru susținerea Școlii Anuale de Studii Bizantine.

 

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Prof.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România:Prof.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România:

„Bizanțul, o civilizație milenară, care a conturat și a conectat lumea din jurul său”

„Universitatea din București este un recunoscut centru universitar și de cercetare în zona de Sud-Est a Europei, atât în România, cât și în lume. Pe lângă istorici, Universitatea găzduiește și specialiști în limbă și literatură, teologie, geografie, geologie și multe alte domenii academice, conectate nu doar la realitățile prezentului, dar și la realitățile trecutului regiunii în care ne aflăm. Suntem mândri că am avut ocazia de a sprijini ediția inaugurală de anul trecut a Școlii de Vară de Studii Bizantine, cu ajutorul neprețuit al colegilor de la Facultatea de Istorie și de la CeReFREA – Centrul Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale din cadrul Universității din București. Suntem din nou mândri de a contribui la organizarea acestei ediții a Școlii de Vară și de a face parte din procesul de transformare a ceea ce nu era decât o inițiativă într-o adevărată tradiție de excelență academică. Consider că acest lucru este deosebit de important, doresc să le urez bun venit și să îi felicit pe membrii Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului pentru că au făcut acest al doilea pas, sperăm că unul dintr-o lungă serie, către crearea unei adevărate tradiții de excelență academică.

Istoric fiind, aș putea vorbi îndelung despre valoarea Bizanțului, însă, fiindcă cu toții, astăzi, aici suntem fie deja specialiști, fie specialiști în devenire în domeniul studiilor bizantine, nu cred că e nevoie să elaborez prea tare despre importanța Imperiului Bizantin pentru istoria medievală și modernă. Ce aș dori, totuși, să reamintesc onoratei audiențe este faptul că, deoarece Bizanțul a fost o civilizație milenară, el nu doar a conturat lumea din jurul său, ci a și conectat-o. Și am speranța că această Școală de Vară vă va oferi șansa de a contura la rândul vostru cunoștințele și direcțiile discursului academic în domeniul studiilor bizantine, de a forma relații trainice cu ceilalți specialiști care ne onorează astăzi cu prezența lor, și de a vă ajuta să vă construiți lungi cariere academice de mare succes.”

 

INSTITUTUL DE STUDII AVANSATE PENTRU CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA LEVANTULUI

Prof.dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL:Prof.dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL:

Perioada bizantină a reprezentat un moment de înflorire culturală, intelectuală, socială și religioasă, care și-a pus amprenta masiv și ireversibil asupra istoriei mondiale”

„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, preluând inițiativa unei Școli de vară organizate de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, a înființat o Școală de Studii Bizantine, care va reuni anual profesori, cercetători, studenți, doctoranzi, pasionați de bizantinologie.

Perioada bizantină a reprezentat un moment de înflorire culturală, intelectuală, socială și religioasă, care și-a pus amprenta masiv și ireversibil asupra istoriei mondiale. Dincolo de vestigiile istorice, elemente de viață și activitate ale lumii bizantine se regăsesc în multe din interacțiunile sociale de astăzi. Acesta este și motivul pentru care studiile bizantine au cunoscut o renaștere viguroasă la nivelul mediului academic contemporan, fie că ne referim la universități, fie la centre de cercetare din întreaga lume.

La marginea imperiului sau parte a acestuia, spațiul românesc a fost puternic influențat de Bizanț. După căderea Constantinopolului, cultura bizantină a continuat să exercite o influență majoră asupra artei și culturii românești, astfel încât reputatul istoric și om politic Nicolae Iorga se considera îndreptățit să vorbească despre un ”Bizanț după Bizanț” în evul mediu românesc.

Pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare a impactului avut asupra spațiului cultural românesc, prima zi din programul Școlii de Studii Bizantine va fi dedicată vizitării unor obiective culturale din București, un bun prilej pentru cei pasionați să descopere și să exploreze bogata moștenire post-bizantină. Activitatea de teren va fi continuată la alte situri reprezentative pentru perioada romano-bizantină din România și Bulgaria, completând în mod fericit prelegerile unor distinse personalități academice care au răspuns inițiativei profesorului Paolo Odorico, directorul științific al Școlii de Studii Bizantine. Salut prezența unor tineri cercetători din România și Europa, sperând ca eforturile noastre să contribuie la pregătirea lor academică.

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

Mesaj din partea președintelui Academiei Române, prof.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca:

„Noua Romă a Estului a reușit să își lase amprenta vizibilă asupra acestui popor”

„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prin Școala Anuală de Studii Bizantine, reînvie o tradiție îndelungată, prin care spiritul românesc a reușit să își reafirme dubla sa apartenență culturală: pe de o parte, provenind din Vestul latin, iar de cealaltă, din Estul bizantin. Chiar dacă, prin descendența lor romană – precum și prin limba, numele și modalitatea lor de a aborda creștinismul – , românii își susțin descendența din marea familie vest europeană, Noua Romă a Estului a reușit, totuși, să își lase amprenta vizibilă asupra acestui popor. Biserica lor în stil bizantin–ortodox, folosirea limbii slavone în scrierile medievale bisericești, precum și în cancelariile vremii și în cultura medievală românească în ansamblu, utilizarea alfabetului chirilic până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, succesivele domnii fanariote din perioada iluminismului, împreună cu o anume forma mentis levantină, i-au permis acestui popor să se considere, pe bună dreptate, descendent al unei romanități estice, într-un spațiu care a păstrat memoria vechii Rome, însă cu un substrat grecesc și slavon. Bizanțul, de multe ori numit ”imperiul romanilor” și având ca suveran un imperator Romanorum, a creat în această regiune un veritabil commonwealth, după cum ar fi spus Dimitri Obolenski, care își exercita influența puternică asupra Europei de Est și Sud-Est. Dar care, în același timp, ilumina și Vestul, reînviind clasicismul greco-latin de-a lungul unei perioade întunecate a istoriei. În absența tradițiilor greco-romane, păstrate cu grijă de-a lungul secolelor în Est și îmbunătățite după 1453, Europa de Vest ar fi fost cu mult mai săracă, iar Renașterea ar fi avut, cu siguranță, o evoluție diferită. Astfel ”cei doi plămâni ai Europei”, după cum afirma Papa Ioan Paul al II-lea, erau reuniți într-o sinteză remarcabilă, care încă și astăzi așteaptă cercetători și academici pasionați pentru a o scoate cu adevărat la iveală.

Școala Anuală de Studii Bizantine din București este o ocazie admirabilă de a stârni interesul pentru o civilizație originală, creativă și îndelungată, pe care Nicolae Iorga o numea în mod remarcabil ”Byzance apres Byzance – un Bizanț după Bizanț”. Avem toată aprecierea pentru acest proiect al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, și dorim pe această cale să îl felicităm pe domnul președinte Constantinescu pentru efortul său de a continua să promoveze o astfel de inițiativă academică aprofundată, într-o lume din ce în ce mai grăbită și superficială. Le dorim succes tuturor participanților și vorbitorilor invitați în a descifra o lume ale cărei influențe plenare asupra zilelor noastre încă le descoperim, și care ne poate ajuta să ne construim într-un mod mai înțelept viitorul.”

 

ÉCOLE DES HAUTES ÉTUDES EN SCIENCES SOCIALES

Prof. dr. Paolo Odorico, director științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine:Prof. dr. Paolo Odorico, director științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine:

„România este o țară care se deschide enorm, după o perioadă destul de recentă, în care istoria fusese aproape alungată din societate”

„Inițiasem, foarte demult, o școală de vară în Grecia, care a avut un succes remarcabil și continuă chiar și acum. Anul trecut, mulțumită eforturilor CEREFREA, adică ale domnului Pânzaru, mulțumită eforturilor Universității din București și cu un entuziasm puțin nebunesc din partea Anei-Maria Răducan, s-a creat o universitate de vară în România. Sunt uimit să văd dezvoltarea și bogăția științelor umaniste din România. Am avut trei doctoranzi, acum doctori, care provin din România, unul era mai bun decât altul și nu aș ști să spun care era cel mai bun dintre ei. Poate cel mai cunoscut este Andrei Timotin, acum director al Institutului de Studii Sud-Est Europene. El a fost elevul meu. Și ceilalți doi sunt destinați, de asemenea, unei cariere magnifice. Pentru că România are forțe intelectuale care astăzi, vai, lipsesc din Occident. Imaginați-vă că în Franța învățământul limbii grecești practic a dispărut, iar învățământul limbii latine este aproape inexistent. Științele umaniste nu mai sunt luate în considerare, ci doar științele tari, cele care au ceva de spus în raport cu economia. Vă puteți imagina o societate fără cultură umanistă, fără o cultură a literelor? Aceasta este realitatea. Astăzi Voltaire nu ar mai găsi un editor, pentru că nu ar aduce bani, în acest punct s-a ajuns. Somnul rațiunii naște coșmaruri.

Bizanțul e un teren îngropat. De ce să mai studiem Bizanțul? Pentru că are un sens, o tradiție bizantină, ortodoxă. Nu vreau să identific Bizanțul cu Biserica, dar este o realitate de mentalitate, de structuri mentale, care există. Pe de altă parte, Bizanțul a fost demonizat multă vreme de Occident. Acum lucrurile, efectiv, se schimbă. De douăzeci de ani se vede o dezvoltare enormă a studiilor bizantine. Imaginați-vă că acum, în pragul pensionării, am 18 doctoranzi din toată lumea. În ultima tranșă sunt studenți care provin din China, din Coreea, Canada, Mexic și Argentina, țări care nu au avut Bizanțul în trecutul lor.

De ce să se studieze Bizanțul? Pentru că Bizanțul este la baza Europei de Est, care este tot atât de europeană cum este și cealaltă Europă. Occidentalii, se înșală adesea spunând că Europa coincide cu Carol cel Mare. Ei bine, nu! Sunt două Europe, la fel de europene amândouă, și noi, occidentalii, ne uităm la Bizanț, ne uităm la Europa de Est, la ceea ce am fi putut fi, dar nu am fost. După demonizarea care a avut loc atâția ani, care a dus la condamnarea Bizanțului, acum este momentul reînvierii și al regăsirii în societate a acelor forțe care încă mai cred în valoarea umanistă. România este o țară care se deschide enorm, după atâția ani grei de după război și după o perioadă destul de recentă, în care istoria fusese aproape alungată din societate.”

 

UNIVERSITÉ PARIS 1 (PANTHÉON – SORBONNE)

Mesaj din partea prof.dr. Michel Kaplan, Centre de Recherches et Civilisation byzantines et du Proche Orient médiéval:

„Bogăția moștenirii bizantine în România justifică pe deplin o astfel de școală”

„Legăturile dintre România și civilizația bizantină, bogăția moștenirii bizantine în România justifică pe deplin o astfel de școală. Mi-ar plăcea să particip, la fel ca anul trecut. Din nefericire, motive dincolo de controlul meu mă împiedică să fac asta. Bineînțeles, regret acest lucru și îi mulțumesc lui Charis Messis pentru că m-a înlocuit, cu amabilitate, într-un timp atât de scurt. Cu el, știu că sunteți pe mâini bune.

Bizantinologia este o știință grea și de aceea am susținut întotdeauna eforturile lui Paolo Odorico pentru organizarea acestor școli de vară, care le permit tinerilor bizantiniști să aibă o idee mai bună despre progresul cercetărilor din diferitele domenii ale studiilor bizantine. Astfel de școli le permit tinerilor cercetători să dobândească o cultură științifică și o deschidere care le-ar fi putut lipsi dacă s-ar fi mulțumit cu domeniul precis în care lucrează.”

 

CENTRUL REGIONAL FRANCOFON DE CERCETĂRI AVANSATE ÎN ȘTIINȚE SOCIALE AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI

Prof.dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA:Prof.dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA:

„Studiile bizantine din România s-au dezvoltat pe pământ natal”

„Doresc să spun doar că studiile bizantine din România s-au dezvoltat pe pământ natal. A existat, desigur, o tradiţie strălucită înaintea Războiului, o tradiţie care a continuat chiar şi în anii negri, graţie eforturilor Bisericii Ortodoxe. A existat o tradiție, a existat o Filocalie, au existat studii de patrologie, nu am încetat niciodată să traducem. Dar doresc să semnalez, în calitate de director al Centrului Francofon, că, în ceea ce privește studiile bizantine a existat întotdeauna o colaborare între cercetătorii francezi și cei români, începând cu Nicolae Iorga, Berger, Charles Etienne etc.

Înaintea Războiului a fost creat un Institut de Studii Bizantine, ținut de Părinții Asumpționiști la Bucureşti. Au revenit destul de recent și și-au reînceput munca. Înainte de război aveau o mânăstire la Blaj, iar părintele Ademar Mercks mergea deseori la Blaj, unde ținea și un internat pentru elevi săraci, cărora le preda cardinalul Todea, cu care era în relații excelente.

În cultura franceză a existat, într-adevăr, o tradiție disprețuitoare, de ură față de Bizanț, pentru că Bizanțul era asociat cu infamia Occidentului, ca să spunem așa, în ceea ce privește toleranța religioasă, tradiție care i se datorează lui Voltaire, ale cărui opere, într-adevăr, nu se mai vând, după cum bine s-a punctat.

Dar la sfârşitul secolului al XIX-lea Bizanţul a dobândit culori cu adevărat violente, de exemplu, sub pana lui Victorien Sardou, care a avut un succes extraordinar, şi cu rolul Împărătesei Theodora, interpretată de Sarah Bernhardt. Toate acestea erau privite cu interes de opinia românească. Totodată mai era şi celebrul Jean Lombard – celebru în epocă, pentru că în prezent este uitat –, cu o operă, niște intrigi bizare și extravagante, care se numește chiar Byzance şi care se înscrie în linia lui Sallambô, descriind ororile care se petreceau în Constantinopol.

Mai este Paul Adam, un personaj foarte interesant, pentru că este specialist în greacă. Traduce în aceste pagini direct din patrologia greacă. A tradus texte care nu au mai fost traduse înainte și printre altele, în romanul numit „Irène et les eunuques”, care vorbește despre restabilirea credinței de către împărăteasa Irina, comploturile care se leagă între eunuci, despre eunucul Starurakios, Stavrakios sau Stavrikios, - cum doriți să-i spuneți – , și povestește, printre altele, faimosul concurs de frumusețe care a avut loc pentru a i se găsi o soție Împăratului Constantin Isaurianul. Aleasa este o tânără foarte virtuoasă, foarte frumoasă, fiică a unui om sfânt, se numește Maria din Amnia. Or, noi care cunoaștem literatura română, ne dăm seama de un ecou familiar, celebrul Mihail Sadoveanu – celebru pentru români –, care descrie în „Creanga de aur” exact aceeași scenă și nu pot decât să cred că el cunoștea romanul lui Paul Adam, apărut cu zece ani înainte, și din care a preluat esențialul, în pagini care nu îi datorează nimic scriitorului francez, pagini intraductibile, de o mare frumusețe, dar care ar putea fi traduse. În orice caz, cineva ar putea traduce în limba franceză „Creanga de aur”. Ni se povestește exact aceeași istorie, doar că, într-o inflexiune romantică, Maria din Amnia este îndrăgostită de un călugăr tânăr și frumos, un dac, care este faimosul Kesarion Breb, este o iubire ideală, dar Kesarion Breb se întoarce în munții Valahiei pentru a-și continua riturile – să le zicem ambigue, pentru că sunt niște rituri păgâne, legate de Zamolxis, precreștine. Cred că Paul Adam și Mihail Sadoveanu au găsit un câmp artistic, se află într-o legătură remarcabilă.”

 

INSTITUTUL DE ȘTIINȚĂ, CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE AL UNIVERSITĂȚII „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

Prof.dr. Daniela Țurcanu Caruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate:Prof.dr. Daniela Țurcanu Caruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate:

„Instituțiile noastre se angajează să organizeze împreună Școala Anuală de Studii Bizantine”

„Vara aceasta, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a semnat un acord împreună cu Institutul de Știință, Cultură și Sprirtualitate din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, prin care instituțiile noastre se angajează să organizeze împreună Școala Anuală de Studii Bizantine. Am dorit, și sper să fi reușit, să vă putem oferi condiții optime pentru activitățile școlii de vară, atât în ceea ce privește locațiile prelegerilor, cât și cazarea participanțiilor. După ce veți ajunge la Constanța, vă voi putea arăta câteva dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, de o importanță semnificativă pentru cultura și civilizația bizantină în zonă. Pornind din Tomis – Constanța de astăzi – vom parcurge două itinerarii: unul către nord, de-a lungul țărmului Mării Negre, unde vom vizita cetățile Histria, Argamum, Enisala și Halmyris, în Murighiol, iar celălalt către vest, către Dunăre, înspre Carsium, Hârșova zilelor noastre. Voi avea onoarea de a vă oferi o prezentare a obiectului meu de studiu și, totodată, al pasiunii mele în domeniul patrimoniului cultural, pe tema „Arta bizantină în comunicare cu creștinismul”. Am încredere că programul școlii de vară va fi un adevărat succes și vă aștept cu drag peste două zile, la Constanța.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu