ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE – EDIȚIA 2019

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

 

Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine

 

STABILITATE ȘI SCHIMBARE
LA GRANIȚELE IMPERIULUI BIZANTIN ȘI ALE CIVILIZAȚIEI POST-BIZANTINE

5-13 septembrie 2019
București, Constanța

 

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative organizează ediția a doua a Școlii Anuale de Studii Bizantine, în perioada 5-13 septembrie 2019, la București și Constanța (România).

Ediția din acest an se va desfășura sub coordonarea științifică a domnului Academician Răzvan Theodorescu, Vice-Președinte al Academiei Române, Secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene.

După ediția de anul trecut, dedicată Reprezentărilor Bizanțului în literatură, istorie și arte (2018), ediția din 2019 este dedicată temei Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine.

Deși cercetătorii moderni s-au concentrat asupra evoluției interne a Imperiului Bizantin sau au integrat civilizația bizantină într-un context cultural mai larg, conceptele de stabilitate și schimbare au caracterizat permanent abordările asupra Bizanțului în ultimele două secole.

Atent la particularitățile interne ale societății bizantine și aplicând schema generală a evoluției oricărei civilizații în cele trei stadii ale sale (naștere, apogeu și declin), Arnold Toynbee considera Bizanțul drept o moștenire a lumii greco-romane reformulată sub egida creștinismului ortodox. Mai recent, Spyros Vryonis a extins această perspectivă de cercetare, considerând că Bizanțul a pătruns în Vestul latin, în Islam și în spațiul populat de slavi, răspândindu-și valorile sale în afara granițelor politice. Datorită acestui proces, distanța culturală dintre civilizația occidentală și cea orientală devine discutabilă.

În plus, această transmitere a moștenirii bizantine în teritoriile învecinate cu Imperiul a fost analizată în secolul trecut de istoricul român, Nicolae Iorga. Identificând influența majoră a culturii bizantine asupra artei și civilizației care s-au dezvoltat în Principatele Române, după căderea Constantinopolului din anul 1453, Iorga a creat fericita sintagma Byzance après Byzance, expresie care conține acest proces complex de supraviețuire a civilizației bizantine prin extindere și contaminare culturală.

Bazându-se pe această interpretare istorică, Școala Anuală de Studii Bizantine va implica participanții într-un dialog stimulant de percepere a granițelor bizantine într-un context istoric mult mai dinamic, marcat pe de o parte de culturile literare și filosofice locale, iar pe de altă parte, de tensiunea puterii centrale din Constantinopol. Arta și arhitectura bisericească prezente în spațiul românesc vor constitui un mijloc principal de identificare a modelelor și schimburilor culturale care au avut loc la granița Imperiului Bizantin cu Dunărea de Jos, analizate în raport cu regiunile Balcanilor și Asia Minor.

Școala Anuală de Studii Bizantine va consta în prelegeri ale unor cercetători specializați în mai multe domenii ale studiilor bizantine (literatură, paleografie, istorie, teologie, filosofie, istoria artei), în scopul de a oferi participanților o cunoaștere avansată a metodelor de cercetare și și o abordare a diferitelor surse (texte, imagini, cultură materială). Fiecare participant va fi implicat activ în cadrul Școlii, oferindu-i-se să contribuie la întregul program, prin prezentarea proiectului său de master sau de doctorat

Participanții vor avea posibilitatea să efectueze vizite de documentare la monumentele locale de artă post-bizantină din România: Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche Domnească, Muzeul Palatului Cotroceni și Muzeul Palatului Mogoșoaia (București), situri arheologice din Constanța (vechiul Tomis) și Histria.

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE – EDIȚIA 2019

 

APEL PENTRU PARTICIPARE

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE
Ediția a II-a
STABILITATE ȘI SCHIMBARE LA GRANIȚELE
IMPERIULUI BIZANTIN ȘI ALE CIVILIZAȚIEI POST-BIZANTINE

 

Termenul limită de depunere a aplicațiilor se prelungește până la data de 16 august 2019

Termenul limită de depunere a aplicațiilor pentru Școala Anuală de Studii Bizantine Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine se prelungește până la data de 16 august 2019, ora 23.59. Evaluarea și selecția candidaților se va face în 19 august 2019.
20.08.2019 - Publicarea listei candidaților admiși pe site-ul ISACCL - https://institutlevant.ro/
26.08.2019 - Termenul limită de confirmare a sosirii participanților.

 

  • Perioada de desfășurare: 5-13 septembrie 2019
  • Loc: București, Constanța

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Universitatea Ovidius din Constanța organizează la București și Constanța, în perioada 5-13 septembrie 2019, ediția a doua a Școlii anuale de Studii Bizantine, cu tema Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine.

Ediția din acest an se va desfășura sub coordonarea științifică a domnului Academician Răzvan Theodorescu, Vice-Președinte al Academiei Române, Secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene.

Organizatorii lansează un apel de candidaturi pentru 15 locuri. Pot participa studenți înscriși la master, doctorat și tineri cercetători post-doctoranzi. Este necesar ca participanții să fie vorbitori fluenți de limba engleză.

 

Informații privind depunerea candidaturilor, selecția și participarea la programul Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2019

I. Pentru înscriere sunt necesare următoarele documente în limba engleză:

  1. scrisoare de motivație (maximum 500 de cuvinte);
  2. un curriculum vitae în care să figureze studiile absolvite cu diplomă, domeniul de activitate și lista de publicații;
  3. un scurt eseu sau o scurtă descriere a temei de cercetare (maximum 1000 de cuvinte).

II. Perioada de depunere a candidaturii: 29 iulie – 16 august

III. Criterii de evaluare și selecție:

  • Motivația candidatului de a participa la Școala Anuală de Studii Bizantine – 20 puncte
  • CV și lista de publicații – 20 puncte
  • Eseul – 60 de puncte

Candidații vor trimite documentele pe email-urile office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro, până la data de 16 august 2019, ora 23.59 (ora României).

Selecția cursanților se va face pe criterii științifice.

Candidații admiși vor beneficia de: participare gratuită la cursuri, vizite  de documentare ghidate de personalul de specialitate la obiective istorice din București și la situri arheologice din județul Constanța, cu transport asigurat de organizator.

Cazarea gratuită, în București și Constanța, se va face numai în locațiile stabilite de organizator. Masa va fi asigurată de organizator în regim catering.

Nu se suportă de organizator transportul participanților la participarea la curs.

Calendarul candidaturii:

29.07.2019-16.08.2019 (ora 24.00) - depunerea candidaturilor

19.08.2019 - evaluarea și selecția dosarelor

20.08.2019 - afișarea participanților admiși pe site-ul https://institutlevant.ro/.

26 august 2019 (ora 24.00) - data limită de confirmare a prezenței participanților. Neconfirmarea prezenței la termenul limită stabilit atrage după sine excluderea din lista de participanți.

5-13.09.2019 - Desfășurarea programului Școlii Anuale de Studii Bizantine

Programul detaliat al prelegerilor susținute în cadrul școlii va fi afișat pe site-ul ISACCL (https://institutlevant.ro), până la data începerii Școlii.

Persoană de contact: Dr. Ana-Maria Răducan - raducan_ana_maria@institutlevant.ro.

La sfârșitul cursurilor se vor elibera diplome de participare.

 

Actualizare 20 august 2019

În urma evaluării, comisia a selectat următorii candidați:

  • Barbu Iustina (drd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București, România) - The Statute of the Jews in the Late Byzantine Empire and in the Beginnings of the Ottoman Empire. Continuity and Discontinuity (14th to 16th centuries)
  • Cianga Ștefan-Ioan (drd., Facultatea de Istorie, Univ. Al. I. Cuza din Iași, România) - The Danubian Limes in Scythia Minor According to Procopian Testimonia and Excavated Sources
  • Di Cosmo Antonio Pio (dr., Institutul Pontifical Oriental din Roma, Italia) - Justinian and Sexual Diseases. A Hagiographical Case and the Prophylaxis in Early Byzantium
  • Dinçer Pinar Serdar (lector univ., Departamentul de Istoria Artei, Universitatea Yozgat Bozok, Turcia) - The Illustrators of the Vienna Genesis
  • Kousouli Zacharoula (masterand, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia) - John VIII Palaiologos – Prosopography
  • Lupu Alin (drd., Facultatea de Teologie, Universitatea din București, România) - The Status of Muslim Ethno-Religious Groups from the Byzantine Empire (9th-11th Centuries)
  • Marolli Flora (masterand, Universitatea din Tirana, Albania) - The Choniades Atelier
  • Mutalâp Daniar (masterand, Facultatea de Litere, Universitatea din București, România) – The Romanian Contribution to the Pre-Existing Philokalic Tradition
  • Vlachou Olga (masterand, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia) – The Great Misconceptions of the Great Schism.

Candidații selectați sunt rugați să își confirme locul până la data de 26 august 2019. Conform Regulamentului, aceștia vor beneficia de cazare pe tot parcursul desfășurării școlii, atât la București, cât și la Constanța, mesele asigurate de organizatori în regim de catering, precum și de participare gratuită la excursiile organizate în program. Candidații selecționați vor fi contactați individual de către organizatori pentru stabilirea detaliilor administrative legate de sosirea la București.

 

Imagini din ediția 2018 a Școlii Anuale de Studii Bizantine

 

REGULAMENTUL
ȘCOLII ANUALE DE STUDII BIZANTINE
EDIȚIA 2019

click pentru descărcarea regulamentului de selecție a participanților »»»

I. ORGANIZATOR

Capitolul 1. Dispoziții generale

Art. 1. Școala Anuală de Studii Bizantine este organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (în continuare ISACCL), în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, în parteneriat cu Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Universitatea Ovidius din Constanța, pentru organizarea și selecția participanților la programul mai sus menționat.

Art. 2.(1) Prezentul regulament se aplică participanților și organizatorilor Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2019, având drept scop organizarea programului, stabilirea criteriilor de eligibilitate, informarea cu privire la desfășurarea Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2019, selecția participanților, precum și obligațiile participanților și ale organizatorilor în cadrul programului.

(2) Prin înscrierea la curs, participanții declară că sunt de acord cu dispozițiile prezentului regulament și își asumă obligația de a respecta regulile de desfășurare a cursurilor cuprinse în prezentul regulament.

(3) Prezentul Regulament este disponibil pe toată perioada Școlii pe site-ul ISACCL, https://institutlevant.ro/.

(4) ISACCL își rezervă dreptul de a modifica sau schimba Regulamentul în mod unilateral și respectând dispozițiile legale în materie, urmând ca astfel de modificări să fie făcute publice pe site-ul ISACCL.

(5) Concurenții au obligația să consulte permanent site-ul ISACCL, pentru a se informa despre eventuale modificări.

 

Capitolul 2. Obiectivele  Școlii Anuale de Studii Bizantine

Art. 3. Școala Anuală de Studii Bizantine, ediția 2019 este cea de a II-a ediție a Școlii Anuale de Studii Bizantine organizate de ISACCL.

  1. a) programul se adresează studenților masteranzi sau doctoranzi din unitățile de învățământ din România, publice sau private, acreditate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și studenților masteranzi sau doctoranzi din străinătate, vorbitori de limba engleză (nivel avansat), cu preocupări științifice în domeniul culturii și civilizației bizantine;
  2. b) programul vizează crearea unui cadru propice schimbului de idei în domeniul culturii și civilizației bizantine, pentru studenți din țară și străinătate;
  3. c) promovarea activității științifice a ISACCL;
  4. d) facilitarea interacțiunii participanților la Școala Anuală de Studii Bizantine cu profesori, și cercetători ISACCL, specialiști și personalități din mediul academic, pentru o mai bună cunoaștere a tematicii abordate;
  5. e) extinderea și consolidarea legăturilor dintre ISACCL și mediul academic.

 

Capitolul 3. Perioada de desfășurare

Art. 4.  Desfășurarea Școlii Anuale de Studii Bizantine 2019, ediția a II-a, cuprinde următoarele etape:

(1) Lansarea proiectului: 29 iulie

(2) Perioada de aplicare 29 iulie – 16 august

Data limită de depunere a candidaturii este 16 august 2019 ora 23.59 (ora României).

La nevoie, în cazul în care nu vor fi suficienți candidați înscriși, termenul se poate extinde.

(3) Evaluarea și selecția participanților: 19 august

(4) Anunțarea participanților câștigători: 20 august

(5) Desfășurarea programului Școlii Anuale de Studii Bizantine: 5-13 septembrie.

 

II. PARTICIPANȚI

Capitolul 4.  Condiții de eligibilitate

Art. 5. Pentru ca participanții la acest eveniment să fie eligibili este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

  • Să fie studenți înscriși la master, doctorat sau tineri cercetători postdoctoranzi;
  • Să trimită candidatura, care constă într-o scrisoare de motivație (maximum 500 cuvinte), un curriculum vitae în care să figureze studiile urmate, domeniul de activitate și lista de publicații, precum și un eseu (maximum 1000 cuvinte), în care participantul își poate expune propria temă de cercetare. În cazul prezentării unui dosar incomplet, acesta nu va fi acceptat.

Art. 6.  Procesul de selecție

Procesul de selecție cuprinde următoarele etape:

1. Înscrierea participanților

Înscrierea se va realiza prin trimiterea candidaturii la următoarele e-mailuri: office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro, până la data de 10 august 2019, ora 23.59 (ora României).

Documentele privind candidatura sunt condiție obligatorie pentru trecerea la următoarea etapă de evaluare și selecție. Candidații care nu au respectat condițiile de eligibilitate de la art. 5 sunt considerați respinși și nu vor intra în evaluarea științifică.

2. Selecția participanților

  • Motivația candidatului de a participa la Școala Anuală de Studii Bizantine – 20 puncte
  • CV și lista de publicații – 20 puncte
  • Eseul – 60 de puncte

Selecția participanților se va face pe criterii științifice.

3. Comisia de evaluare și selecție a participanților la Școala Anuală de Studii Bizantine are următoarea componență:

Președinte: Directorul Școlii Anuale de Studii Bizantine, Academician Răzvan Theodorescu, Vice-Președinte al Academiei Române, Secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene

Membri:

Dr. Cătălin Ștefan Popa, cercetător științific ISACCL, în calitate de coordonator al scolii;

Dr. Florica Mihuț, expert ISACCL, în calitate de istoric;

Dr. Ana-Maria Răducan, expert ISACCL, în calitate de specialist în studii bizantine.

4. Barem de corectare

A. Motivația candidatului de a participa la Școala Anuală de Studii Bizantine – 20 puncte, acordate astfel:

20 puncte – motivație foarte bine argumentată, raportată la studiile și la preocupările anterioare și la felul în care Școala Anuală de Studii Bizantine îi este de folos candidatului pentru cercetările sale ulterioare.

15 puncte – motivație bine argumentată, raportată la studiile și la preocupările anterioare, dar în care nu se arată și felul în care Școala Anuală de Studii Bizantine îi este de folos candidatului pentru cercetările sale ulterioare.

10 puncte – motivație slab argumentată, din care lipsește fie afinitatea candidatului cu domeniul studiilor bizantine, fie felul în care Școala Anuală de Studii Bizantine îi este de folos candidatului pentru cercetările sale ulterioare.

5 puncte – motivație slab argumentată, în care nu se arată nici afinitatea candidatului cu domeniul studiilor bizantine, nici felul în care Școala Anuală de Studii Bizantine îi este de folos candidatului pentru cercetările sale ulterioare.

 B. CV-ul și lista de publicații – 20 puncte, repartizate astfel:

10 de puncte pentru studii de specialitate în domeniul bizantinologiei (istorie, literatură, teologie, istoria artei).

5 puncte pentru publicații relevante în domeniul bizantinologiei (pentru minimum 4 publicații – 5 puncte, 3 publicații – 4 puncte, 2 publicații – 3 puncte, 1 publicație – 2 puncte, 0 publicații – 0 puncte).

5 puncte pentru participări la diverse conferințe / școli de vară / manifestări în domeniul bizantinologiei (pentru maximum 4 participări – 5 puncte, 3 participări – 4 puncte, 2 participări – 3 puncte, 1 participare – 2 puncte, 0 participări – 0 puncte).

C. Eseul – 60 de puncte, repartizate astfel:

20 de puncte – argumentarea și fundamentarea științifică a temei de cercetare;

20 de puncte – relevanța științifică a temei pentru programul Școlii Anuale de Studii Bizantine;

20 de puncte – claritatea și concizia ideilor exprimate.

Analiza dosarelor de candidatură va avea loc pe data de 19 august 2019.

Lista finală a participanților selectați va fi publicată pe site-ul ISACCL (https://institutlevant.ro/) la data de 20 august 2019.

Participanții selectați vor avea la dispoziție 6 zile pentru a confirma participarea la program, până la data de 26 august 2019. În cazul neconfirmării participării în termenul alocat, participantul va fi exclus din lista de persoane selectate, locul său fiind ocupat de persoana clasată pe locul următor. De asemenea, în eventualitatea în care participantul nu mai poate ajunge la eveniment, acesta va notifica în cel mai scurt timp organizatorii.

 

III. OBLIGAȚIILE PARTICIPANȚILOR       

Participanților le revin următoarele obligații:

  • Asigurarea transportului din țara / localitatea de reședință la București;
  • Recunoașterea și respectarea autorității, a dispozițiilor și a îndrumărilor Directorului Școlii, coordonatorului de grup și ale organizatorului;
  • Respectarea orarului de activități și a condițiilor stabilite de către ISACCL în ceea ce privește programul prelegerilor, excursiilor și programul de masă;
  • Informarea organizatorului în privința unor eventuale probleme medicale, alergii sau regimuri alimentare, precum și interdicții în practicarea activităților ce implică efort fizic;
  • Manifestarea unui comportament decent, cooperant, echilibrat și colegial pe toată perioada de desfășurare a Școlii;
  • Obligația de a nu aduce prejudicii de imagine sau contrare intereselor ISACCL prin orice acte sau fapte;
  • Acordul cu privire la înțelegerea și respectarea prevederilor prezentului regulament, prin completarea angajamentului de participare asociat selectării în scopul participării în cadrul programului Școlii Anuale de Studii Bizantine;
  • În cazul abaterilor grave de la regulamentul și programul de desfășurare a Școlii Anuale de Studii Bizantine, se impune adoptarea unor măsuri adecvate asigurării bunei desfășurări a lucrărilor, existând posibilitatea excluderii participanților din program.

 

IV. OBLIGAȚIILE ORGANIZATORILOR

Organizatorilor le revin următoarele obligații:

  • Să asigure participanților cazarea în locațiile stabilite pentru desfășurarea Școlii Anuale de Studii Bizantine: București și Constanța;
  • Să asigure participanților transportul între cele două orașe de desfășurare a Școlii Anuale de Studii Bizantine, precum și în cadrul vizitelor de lucru prevăzute în program;
  • Să asigure participanților, pe perioada desfășurării Școlii Anuale de Studii Bizantine, masa în regim catering, cu posibilitatea asigurării unui meniu individualizat care să țină cont de problemele medicale sau de aspecte religioase;
  • Să asigure spațiul de desfășurare al cursurilor;
  • Să ofere asistență, în limita posibilităților și pregătirii profesionale, în diverse situații ce pot apărea pe parcursul desfășurării evenimentului.

 

V. PROTECȚIA DATELOR PERSONALE

ISACCL se obligă să respecte prevederile legale privind protecția datelor personale obținute atât ca urmare a procesului de înscriere al participanților, cât și pe durata evenimentului. Ca atare, ISACCL se angajează să păstreze confidențialitatea datelor personale ale participanților la prezentul eveniment și să le utilizeze conform legislației naționale și europene în vigoare. Datele cu caracter personal astfel obținute nu vor fi folosite în scopuri comerciale și nici divulgate unor terțe părți.

Odată cu transmiterea aplicației, fiecare participant își va da acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prin intermediul formularului specific, disponibil pe site-ul ISACCL.

 

 

ACORD PRIVIND
PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

click aici pentru descărcarea documentului »»»

 

ANGAJAMENT

click aici pentru descărcarea documentului »»»

 

PROGRAMUL ȘTIINȚIFIC

click aici pentru descărcarea programului științific »»»

 

Deschiderea oficială

București, 5 septembrie 2019

Deschiderea ediției 2019 a Școlii Anuale de Studii Bizantine „Stabilitate și schimbare la granițele Imperiului Bizantin și ale civilizației post-bizantine” a avut loc joi, 5 septembrie 2019, începând cu ora 17.00 la Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere a Universității din București. Ediția din acest an a beneficiat de sprijinul unor parteneri importanți, cum ar fi Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Fundația Română pentru Democrație și Raiffeisen Bank.

La deschidere au luat cuvântul Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL,  Prof.univ.dr. Magdalena Platiș, Prorector al Universității din București în domeniul Managementului Calității și Profesorul Ernesto Mainoldi, de la Universitatea din Salerno. Moderatorul sesiunii inaugurale, Cătălin Ștefan Popa – Directorul Direcției Istoria culturii și civilizațiilor Levantului (ISACCL) -, dar și coordonatorul acestei ediții a Școlii Anuale de Studii Bizantine, a citit mesajul transmis de Directorul științific al Școlii, academicianul Răzvan Theodorescu, care nu a putut fi prezent la deschidere, iar Prof. univ.dr. Dan Grigorescu a dat citire mesajului transmis de Prof. univ.dr. Sorin Rugină, rectorul Universității ”Ovidius” din Constanța, unul dintre partenerii evenimentului.

Vorbitorii au subliniat importanța studiilor bizantine ca domeniu aparte în contextul amplu al peisajului academic și de cercetare național și internațional, precum și necesitatea unor programe de tipul Școlii Anuale de Studii Bizantine în vederea creării unui cadru de dialog și interacțiune care să permită schimburi constructive de idei. Referindu-se la paradoxul temei din acest an, președintele Emil Constantinescu a arătat că ”Stabilitatea reprezintă promisiunea, niciodată îndeplinită,  făcută oamenilor de națiuni și imperii puternice prin propagandă, atât în trecut, cât și în prezent; este visul unei vieți într-o lume predictibilă, în pace și armonie. Schimbarea este, vrând-nevrând, o constantă a vieții noastre, care provoacă diverse feluri de a gândi, formule bine stabilite și modelează noi dimensiuni”

Deschiderea a avut loc în prezența participanților la cursurile Școlii Anuale de Studii Bizantine, a profesorilor invitați, atât din țară, dar și din străinătate, a reprezentanților ambasadelor Franței și Greciei la București, precum și a unui public numeros alcătuit din studenți, doctoranzi, cercetători și profesori interesați de domeniul studiilor bizantine.

 

Parteneri

PARTENERI ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE

 

6 septembrie 2019

Ziua de 6 septembrie a început cu prelegerea prof. dr. Ernesto Mainoldi (Universitatea din Salerno, Italia), The Commonwealth of Byzantine Thought: Continuities and Transformations of Byzantine Speculative Identity, care a evidențiat trăsăturile caracteristice ale filosofiei grecești și modul în care acestea s-au integrat în creștinismul răsăritean, pentru a realiza sinteza gândirii bizantine.

Profesorul Emanoil Băbuș (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din București) a prezentat comunicarea cu titlul Byzantins et latins pendant le règne d’Alexis I Comnène. Orchestration étatique et ritualisation des émotions. Abordarea emoțiilor, ca stări afective de scurtă durată, ce reflectă reacții omenești cu privire la anumite situații de viață, este o temă inovativă în peisajul studiilor bizantine, iar autorul a argumentat, cu numeroase exemple textuale și folosindu-se de asemenea, de teorii cognitive, rolul exprimării acestora în perspectivă culturală și socio-politică.

Ziua a continuat cu o vizită de documentare la monumente reprezentative de artă post-bizantină din București: Biserica Sfântul Ilie – Gorgani, Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche, Hanul lui Manuc. Profesorul Băbuș, preot slujitor la biserica Sfântul Ilie – Gorgani, monument istoric, atestată în hrisovul lui Matei Basarab din 6 august 1639, a fost ghidul studenților participanți la această clădire bisericească cu o istorie solidă. În timpul lui Șerban Cantacuzino, lăcașul de cult a fost închinat ca metoh Mănăstirii de la Cotroceni. Conform pisaniei de la intrare, actuala biserică a fost zidită din temelii, în timpul domnitorului Ioan Caragea (1812-1818). Catapeteasma este formată din icoane zugrăvite în Grecia, la Muntele Athos.

A doua destinație a fost Mănăstirea Stavropoleos, unde ghidul mănăstirii, măicuța Aglae Văetiș, le-a prezentat cursanților piese rare din arta și spiritualitatea monastică postbizantină: numeroase manuscrise, pergamente, obiecte liturgice, cărți de cult și icoane.

Vizita tematică a mai inclus următoarele monumente reprezentative din centrul Capitalei, care adăpostesc istoria ultimelor trei secole: Hanul lui Manuc, ultimul caravanserai din Europa, Curtea Veche, prima curte domnească din București, menționată încă din secolul al XIV-lea.

Ziua s-a încheiat cu prelegerea doamnei prof. univ. dr. Mădălina Vârtejanu-Joubert (Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Paris): Judaïsmes de la période romano-byzantine, care a reliefat textualizarea realității și reificarea scrisului în perioada romano-bizantină, prin exemple preluate din cărțile Talmudului.

 

7 septembrie 2019

În ziua de 7 septembrie, participanții au plecat spre Constanța. Programul la Constanța a început cu prânzul la Arhiepiscopia Tomisului, unde participanții au primit cuvânt de întâmpinare din partea IPS Teodosie Snagoveanul. După masă, grupul a vizitat Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel, construită în stil neobizantin la sfârșitul secolului al XIX-lea, înconjurată de un mic parc arheologic, unde s-au descoperit ziduri ale cetății Tomisului și moaștele celor patru martiri uciși în Tomis,  Zotic, Atal, Camasios, şi Filip. Vizita a continuat la Muzeul de Istorie Națională și de Arheologie din Constanța, cu un patrimoniu impresionat, format din peste 430.000 de obiecte care din paleolitic până în modernitate, și Edificiul Roman cu Mozaic, un monument unic în estul Europei, prin dimensiunile sale. Între exponatele de seamă enumerăm: șarpele Glykon – piesa unică, reprezentând o zeitate din mitologia romană (sec. II d.Hr.), Grupul statuar Fortuna cu Pontos, divinități protectoare ale portului Tomis (sec. II-III d.Hr.), aedicula cu dubla reprezentare a zeiței Nemesis (sec. II d. Hr.), copia după mormântul hypogeu, datat la cumpăna dintre perioada romană și romano-bizantină și reprezentând scene de banchet, cu bogate decorații florale și animaliere.  Prezentarea a fost oferită de Dr. Constantin Chera.

 

8 septembrie 2019

 În cea de-a patra zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, prof. dr. Baukje van Den Berg (CEU Budapesta) a prezentat comunicarea Stability and Change in Byzantine Literature, reflectând asupra modului utilitar în care scriitorii bizantini din perioada medie s-au raportat la modelele literare din perioada antică, printr-o ingenioasă reciclare și readaptare a motivelor și a citatelor, cu studii de caz care s-au concentrat asupra lui Ioan Tzetzes – Carmina Iliaca și a lui Theodor Prodromos – Vânzarea vieților politice și poetice.

Cătălin-Ștefan Popa, cercetător în cadrul ISACCL, a susținut prezentarea cu titlul Creștinii și crearea granițelor dintre Bizanț și Persia în Antichitatea târzie, dezbătând istoria conflictelor de la granițele Imperiului Bizantin și ale Imperiului Persan, în lumina surselor levantine, punând accentul pe influența lahmizilor, vasali ai perșilor, și a gasanizilor,  foederati ai Imperiului Bizantin.

La finalul zilei, cursanții Ștefan-Ioan Cianga (drd. Facultatea de Istorie, Univ. Al. I. Cuza Iași) și Alin Lupu (drd., Facultatea de Teologie, Universitatea din București) prezentat temele doctorale curente intitulate The Danubian Limes in Scythia Minor According to Procopian Testimonia and Excavated Source, respectiv, The Status of Muslim Ethno-Religious Groups from the Byzantine Empire (9th-11th Centuries). Ștefan Cianga a prezentat o paralelă interesantă între reprezentările din fascinanta lume bizantină ilustrată de istoricul Procopius în De aedificiis și realitatea descoperită pe teren, prin săpăturile arheologice din Dobrogea, iar Alin Lupu i-a introdus pe participanți în dinamica situației controversate a musulmanilor, ca grup etnic și religios, din perioada medio-bizantină.

 

9 septembrie 2019

În cursul primei părți a zilei, cursanții Școlii Anuale de Studii Bizantine au audiat prelegerile profesorilor Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina), The Confines of the Byzantine World as Reflected in Byzantine Hagiography. Early and Middle Period, 4th-12th cent (partea I) și Paraskevi Sykopetritou (Universitatea din Viena), Stability and Change while in Exile: The Byzantine Imperial Court in Nicaea (1204-1261).

Profesorul Alexakis a dezbătut reprezentările create de hagiografie, ca disciplină pusă în slujba istoriei, având ca fir roșu dinamica dintre stabilitate și schimbare. Teza discuției a fost că propaganda imperială și religioasă a prezentat, cu mari strădanii, prin motive retorice, o oarecare stabilitate a vieții în spațiul urban. Profesorul Alexakis a exemplificat și câteva perioade de schimbări profunde din acest context istoric, cum ar fi: Ierusalimului, a Siriei și Palestinei, amenințările arabilor și ale bulgarilor, crizele sociale și economice.

Prezentarea oferită de Dr. Paraskevi Sykopetritou s-a concentrat asupra abilității aristocrației bizantine de a reacționa și de a se adapta, din punct de vedere ideologic și cultural, la circumstanțele politice care au dus la căderea Constantinopolului în mâinile cruciaților latini, în 1204 și la exilul în Niceea. Odată cu restaurarea dinastiei Paleologilor, Imperiul se va reîntoarce la propaganda de dinainte de cucerirea latină.

La final, masterandele Zacharoula Kousouli și Olga Vlachou (Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Grecia), au reîntregit tabloul perioadei medio-bizantine, prin prezentarea temelor: John VIII Palaiologos – a Prosopography, ce a pus accentul pe poziția împăratului Ioan VIII Paleologul la conciliul de la Florența-Ferrara, respectiv The Great Misconceptions of the Great Schism - 1054, care a vizat dificultățile unei reconstrucții obiective a evenimentelor ce au stat la baza Marii Schisme.

 

10 septembrie 2019

Ziua a debutat cu prezentarea profesorului Alexandros Alexakis, care a constituit partea a doua a prelegerii: The confines of the Byzantine World as reflected in Byzantine Hagiography: Late Byzantine Period (13th cent. – 1453), with an addendum concerning post-Byzantine hagiography.

În continuare, Dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL), a susținut prelegerea cu tema Borders of Wisdom, Borders of Faith in Photius’ Library, în care a evidențiat felul în care patriarhul Photius s-a raportat la varietatea de opere antice recenzate în Biblioteca, iar conf. univ. dr. Ioan Dură (Universitatea Ovidius Constanța) a prezentat tema: Byzantine Philosophy: Identity and Continuity of Greek Thought and Patristic Theology, punând accentul pe punctele comune dintre filosofie și teologie.

Cursanții Barbu Iustina (drd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București) și Daniar Mutalâp (masterand, Facultatea de Litere, Universitatea din București) au prezentat următoarele tematici: The Statute of the Jews in the Late Byzantine Empire (9th to 11th centuries) și, respectiv, The Romanian Contribution to the Pre-Existing Philokalic Tradition. Iustina Barbu a oferit o perspectivă istorică complexă cu privire la statutul legal al evreilor, rolul romanioților în transmiterea tradițiilor religioase și culturale, dinamica relațiilor dintre evrei și creștini, respectiv evrei și musulmani și evrei și romanioți, în lumina codurilor de legi, a croncilor și a corespondenței. Daniar Mutalâp a analizat manuscrisul BAR 2597, cunoscut drept prima Filocalie românească, datat în anul 1769.

 

11 septembrie 2019

In cursul celei de-a șaptea zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, cursanții au audiat prelegerile prof. univ. dr. Tudor Dinu și ale lect. univ. dr. Manuela Dobre (Universitatea din București), intitulate Byzance après Byzance: a visual journey through the Phanariot world of Wallachia, respectiv: Space and Ideology in 15th century Byzantine Sources.

Profesorul Dinu a oferit participanților o introducere în tema: Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei. Prezentarea sa a fost însoțită de numeroase fotografii din arhiva personală, cu bisericile românești de epocă fanariotă, care au reconstituit o societate pestriță, dar plină de farmec, din veacul al XVIII-lea și din primele două decenii ale secolului al XIX-lea.

Lect. univ. dr. Manuela Dobre a prezentat modul în care abordarea ideologică a orientat perspectiva spațială a bizantinilor de la sfârșitul Imperiului, pentru care Constantinopolul, aproape singurul oraș rămas în posesia lor, coincidea cu toată lumea cunoscută, discutând fragmente din autori precum: Laonic Chalcocondil, George Sphrantzes, Doukas, George din Trebizonda sau Metochites.

Prezentările au continuat cu alte temele de cercetare, din partea cursanților: în prezentarea sa The Illustrators of the Vienna Genesis, conf. univ. dr. Pinar Dinçer Serdar (Departamentul de Istoria Artei, Universitatea Yozgat Bozok, Turcia) a vorbit, din perspectiva istoricului de artă, despre ilustratorii unui faimos manuscris vienez; Dr. Antonio Pio di Cosmo (Institutul Pontifical Oriental din Roma) a dezbătut o ipoteză, conform căreia moartea împăratului Iustianian ar fi fost cauzată de o boală venerică – Justinian and Sexual Diseases. A Hagiographical Case and the Prophylaxis in Early Byzantium; iar Georgia Masaouti a și-a concentrat prezentarea pe cazul unui manuscris grecesc datând din secolul al XIV-lea, Logos Diegematikos.

 

12 septembrie 2019

Ziua de 12 septembrie a fost dedicată vizitării cetății Histria, sub ghidarea captivantă a domnului conf. univ. dr. Valentin Bottez (ISACCL / Facultatea de Istorie, Universitatea din București). Șantierul arheologic de la Histria, prima colonie grecească din vestul Mării Negre este unul din cele mai importante situri din România, atât prin calitate și cantitatea descoperirilor, cât și prin perioada istorică neîntreruptă pe care acestea o acoperă (sec. VII a. Chr. – sec. VII p. Chr.). Participanții au putut admira zidurile de incintă și fundațiile templelor, piețelor, băilor, basilicilor de epocă grecească, romană și romano-bizantină. Histria a fost descoperită de Vasile Pârvan în 1914 și de atunci cercetările arheologice s-au desfășuat neîntrerupt. În continuarea vizitei arheologice, participanții au audiat prelegerea domnului Bottez, intitulată Survival and Integration – the Greek Cities of Moesia Inferior and the Emperor, o scurtă istorie a reacțiilor abile ale cetăților grecești de pe actualul teritoriu al României, în fața expansiunii romane, din perspectivă arheologică și numismatică.

La final, cursanților li s-au înmânat diplomele de participare, într-o atmosferă festivă, în fața complexului muzeal, și s-a anunțat tema Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2020: Cultură și spiritualitate bizantină și post-bizantină în Moldova, Valahia și în spațiul balcanic.

Pe seară, participanții au fost invitați la o cină festivă la Arhiepiscopia Tomisului, găzduită de IPS Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscopul Tomisului și lect. univ. dr. Ioan Dura (Universitatea Ovidius din Constanța).

 

13 septembrie 2019

În ultima zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, participanții au vizitat Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia, ctitorie din 1702 a domnitorului Constantin Brâncoveanu, la curtea căruia a avut loc o adevărată Renaștere bizantină. În încheierea vizitei cursanții au admirat și frescele provenite de la Mănăstirea Văcărești, cea mai mare ctitorie domnească din secolul al XVIII-lea, construită în stilul arhitectural dezvoltat timp de circa patru secole în Valahia și demolată de regimul comunist în anii ‘80.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu