Școala Anuală de Studii Bizantine – ediția 2018

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

 

 

 

În newsletter-ul din noiembrie 2018, Centre d'études en sciences sociales du religieux (CéSor) a publicat un articol despre Școală de vară de bizantinologie organizată de ISACCL în septembrie 2018. Citiți în continuare acest articol »»»

La lettre du Centre d'études en sciences sociales du religieux (CéSor) Novembre 2018

 

 

La lettre du
Centre d'études en sciences sociales du religieux (CéSor)
Novembre 2018

 

 

 

 

Școală de vară de bizantinologie
București-Constanța (12-19 septembrie)

Pentru al doilea an consecutiv s-a organizat în România o școală de vară, cu scopul de a contribui la răspândirea domeniului în această țară, dar care s-a adresat și unui public internațional: studenți din Rusia, Armenia, Moldova, Germania, Ungaria, Grecia, Cipru, Marea Britanie, Italia etc au participat la această săptămână de studii intensive, al cărei subiect a fost : „Reprezentări ale Bizanțului în literatură, artă și istorie”. Școala de vară s-a datorat inițiativei Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și a președintelui său, Emil Constantinescu, fost președinte al Republicii, cu susținerea economică a mai multor sponsori și cu direcția științifică a lui Paolo Odorico de la EHESS. Seminarele au fost ținute de Paolo Odorico (EHESS) care a vorbit despre reprezentările literare în Bizanț; Charis Messis (Universitatea din Atena) despre reprezentări ale hagiografiei; doamna Katsoni (directoarea Centrului de cercetări bizantine din Salonic) despre reprezentări în sistemul fiscal, doamna Andreea Câteia (Universitatea din Constanța) despre reprezentări ale frontierelor; domnul Talmațchi (Muzeul din Constanța) despre reprezentări numismatice; domnul Alexakis (Universitatea din Ioanina) despre reprezentări în paleografie; domnul Semoglou (Universitatea din Salonic) despre reprezentări în artă. Trei ședințe au fost dedicate prezentări cercetărilor participanților. Vizitele arheologice în România și în Bulgaria au venit în completarea unui program foarte bogat, care i-a satisfăcut din plin pe participanți și care a dat tonul următoarelor ediții ale acestei școli de bizantinologie din România.

 

Școala Anuală de Studii Bizantine

„Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”

Solidarizarea lumii academice în jurul unui proiect de succes

 

11 septembrie 2018

Deschiderea Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2018, organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Universitatea din București, Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate al Universității „Ovidius” din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Fundația Română pentru Democrație, cu sprijinul Raiffeisen Bank, a fost găzduită de Sala Senatului Universității din București.

Mesajul de bun venit al președintelui ISACCL, prof. dr. Emil Constantinescu, precum și cel al prof. dr. Paolo Odorico, de la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris, directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine, s-au împletit armonios în evidențierea importanței și rolului acestei inițiative, constituindu-se în energice și captivante pledoarii pentru importanța studierii bizantinologiei, în particular, și a științelor umaniste, în general, în România și în lume. Președintele Emil Constantinescu a ilustrat îndelungata tradiție bizantină din România, ceea ce N. Iorga numea Byzance après Byzance, iar profesorul Paolo Odorico a remarcat, plăcut surprins, dezvoltarea și deschiderea României din ultimii ani, exprimându-și dorința de a continua să formeze și în acest spațiu o nouă generație de bizantiniști. Mesajul erudit al prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, directorul CEREFREA-Villa Noël, care a organizat în 2017 prima ediție a Școlii, a evidențiat reflectarea Bizanțului în spațiul culturii franceze și punțile de legătură dintre cercetătorii români și francezi care s-au aplecat asupra domeniului bizantinologiei. S-au citit mesajele de felicitare și de susținere trimise de prof. dr. Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și de prof. dr. Michel Kaplan, de la Universitatea Sorbona. Mesajele prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, directorul Școlii doctorale a Universității din București, și ale prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, directorul Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, au reliefat eforturile întreprinse de cele două universități pentru susținerea Școlii Anuale de Studii Bizantine.

 

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Prof.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România:Prof.dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România:

„Bizanțul, o civilizație milenară, care a conturat și a conectat lumea din jurul său”

„Universitatea din București este un recunoscut centru universitar și de cercetare în zona de Sud-Est a Europei, atât în România, cât și în lume. Pe lângă istorici, Universitatea găzduiește și specialiști în limbă și literatură, teologie, geografie, geologie și multe alte domenii academice, conectate nu doar la realitățile prezentului, dar și la realitățile trecutului regiunii în care ne aflăm. Suntem mândri că am avut ocazia de a sprijini ediția inaugurală de anul trecut a Școlii de Vară de Studii Bizantine, cu ajutorul neprețuit al colegilor de la Facultatea de Istorie și de la CeReFREA – Centrul Francofon de Studii Avansate în Științe Sociale din cadrul Universității din București. Suntem din nou mândri de a contribui la organizarea acestei ediții a Școlii de Vară și de a face parte din procesul de transformare a ceea ce nu era decât o inițiativă într-o adevărată tradiție de excelență academică. Consider că acest lucru este deosebit de important, doresc să le urez bun venit și să îi felicit pe membrii Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului pentru că au făcut acest al doilea pas, sperăm că unul dintr-o lungă serie, către crearea unei adevărate tradiții de excelență academică.

Istoric fiind, aș putea vorbi îndelung despre valoarea Bizanțului, însă, fiindcă cu toții, astăzi, aici suntem fie deja specialiști, fie specialiști în devenire în domeniul studiilor bizantine, nu cred că e nevoie să elaborez prea tare despre importanța Imperiului Bizantin pentru istoria medievală și modernă. Ce aș dori, totuși, să reamintesc onoratei audiențe este faptul că, deoarece Bizanțul a fost o civilizație milenară, el nu doar a conturat lumea din jurul său, ci a și conectat-o. Și am speranța că această Școală de Vară vă va oferi șansa de a contura la rândul vostru cunoștințele și direcțiile discursului academic în domeniul studiilor bizantine, de a forma relații trainice cu ceilalți specialiști care ne onorează astăzi cu prezența lor, și de a vă ajuta să vă construiți lungi cariere academice de mare succes.”

 

INSTITUTUL DE STUDII AVANSATE PENTRU CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA LEVANTULUI

Prof.dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL:Prof.dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL:

Perioada bizantină a reprezentat un moment de înflorire culturală, intelectuală, socială și religioasă, care și-a pus amprenta masiv și ireversibil asupra istoriei mondiale”

„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, preluând inițiativa unei Școli de vară organizate de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale al Universității din București, a înființat o Școală de Studii Bizantine, care va reuni anual profesori, cercetători, studenți, doctoranzi, pasionați de bizantinologie.

Perioada bizantină a reprezentat un moment de înflorire culturală, intelectuală, socială și religioasă, care și-a pus amprenta masiv și ireversibil asupra istoriei mondiale. Dincolo de vestigiile istorice, elemente de viață și activitate ale lumii bizantine se regăsesc în multe din interacțiunile sociale de astăzi. Acesta este și motivul pentru care studiile bizantine au cunoscut o renaștere viguroasă la nivelul mediului academic contemporan, fie că ne referim la universități, fie la centre de cercetare din întreaga lume.

La marginea imperiului sau parte a acestuia, spațiul românesc a fost puternic influențat de Bizanț. După căderea Constantinopolului, cultura bizantină a continuat să exercite o influență majoră asupra artei și culturii românești, astfel încât reputatul istoric și om politic Nicolae Iorga se considera îndreptățit să vorbească despre un ”Bizanț după Bizanț” în evul mediu românesc.

Pentru a avea o imagine mai cuprinzătoare a impactului avut asupra spațiului cultural românesc, prima zi din programul Școlii de Studii Bizantine va fi dedicată vizitării unor obiective culturale din București, un bun prilej pentru cei pasionați să descopere și să exploreze bogata moștenire post-bizantină. Activitatea de teren va fi continuată la alte situri reprezentative pentru perioada romano-bizantină din România și Bulgaria, completând în mod fericit prelegerile unor distinse personalități academice care au răspuns inițiativei profesorului Paolo Odorico, directorul științific al Școlii de Studii Bizantine. Salut prezența unor tineri cercetători din România și Europa, sperând ca eforturile noastre să contribuie la pregătirea lor academică.

 

ACADEMIA ROMÂNĂ

Mesaj din partea președintelui Academiei Române, prof.dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca:

„Noua Romă a Estului a reușit să își lase amprenta vizibilă asupra acestui popor”

„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, prin Școala Anuală de Studii Bizantine, reînvie o tradiție îndelungată, prin care spiritul românesc a reușit să își reafirme dubla sa apartenență culturală: pe de o parte, provenind din Vestul latin, iar de cealaltă, din Estul bizantin. Chiar dacă, prin descendența lor romană – precum și prin limba, numele și modalitatea lor de a aborda creștinismul – , românii își susțin descendența din marea familie vest europeană, Noua Romă a Estului a reușit, totuși, să își lase amprenta vizibilă asupra acestui popor. Biserica lor în stil bizantin–ortodox, folosirea limbii slavone în scrierile medievale bisericești, precum și în cancelariile vremii și în cultura medievală românească în ansamblu, utilizarea alfabetului chirilic până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, succesivele domnii fanariote din perioada iluminismului, împreună cu o anume forma mentis levantină, i-au permis acestui popor să se considere, pe bună dreptate, descendent al unei romanități estice, într-un spațiu care a păstrat memoria vechii Rome, însă cu un substrat grecesc și slavon. Bizanțul, de multe ori numit ”imperiul romanilor” și având ca suveran un imperator Romanorum, a creat în această regiune un veritabil commonwealth, după cum ar fi spus Dimitri Obolenski, care își exercita influența puternică asupra Europei de Est și Sud-Est. Dar care, în același timp, ilumina și Vestul, reînviind clasicismul greco-latin de-a lungul unei perioade întunecate a istoriei. În absența tradițiilor greco-romane, păstrate cu grijă de-a lungul secolelor în Est și îmbunătățite după 1453, Europa de Vest ar fi fost cu mult mai săracă, iar Renașterea ar fi avut, cu siguranță, o evoluție diferită. Astfel ”cei doi plămâni ai Europei”, după cum afirma Papa Ioan Paul al II-lea, erau reuniți într-o sinteză remarcabilă, care încă și astăzi așteaptă cercetători și academici pasionați pentru a o scoate cu adevărat la iveală.

Școala Anuală de Studii Bizantine din București este o ocazie admirabilă de a stârni interesul pentru o civilizație originală, creativă și îndelungată, pe care Nicolae Iorga o numea în mod remarcabil ”Byzance apres Byzance – un Bizanț după Bizanț”. Avem toată aprecierea pentru acest proiect al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, și dorim pe această cale să îl felicităm pe domnul președinte Constantinescu pentru efortul său de a continua să promoveze o astfel de inițiativă academică aprofundată, într-o lume din ce în ce mai grăbită și superficială. Le dorim succes tuturor participanților și vorbitorilor invitați în a descifra o lume ale cărei influențe plenare asupra zilelor noastre încă le descoperim, și care ne poate ajuta să ne construim într-un mod mai înțelept viitorul.”

 

ÉCOLE DES HAUTES ÉTUDES EN SCIENCES SOCIALES

Prof. dr. Paolo Odorico, director științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine:Prof. dr. Paolo Odorico, director științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine:

„România este o țară care se deschide enorm, după o perioadă destul de recentă, în care istoria fusese aproape alungată din societate”

„Inițiasem, foarte demult, o școală de vară în Grecia, care a avut un succes remarcabil și continuă chiar și acum. Anul trecut, mulțumită eforturilor CEREFREA, adică ale domnului Pânzaru, mulțumită eforturilor Universității din București și cu un entuziasm puțin nebunesc din partea Anei-Maria Răducan, s-a creat o universitate de vară în România. Sunt uimit să văd dezvoltarea și bogăția științelor umaniste din România. Am avut trei doctoranzi, acum doctori, care provin din România, unul era mai bun decât altul și nu aș ști să spun care era cel mai bun dintre ei. Poate cel mai cunoscut este Andrei Timotin, acum director al Institutului de Studii Sud-Est Europene. El a fost elevul meu. Și ceilalți doi sunt destinați, de asemenea, unei cariere magnifice. Pentru că România are forțe intelectuale care astăzi, vai, lipsesc din Occident. Imaginați-vă că în Franța învățământul limbii grecești practic a dispărut, iar învățământul limbii latine este aproape inexistent. Științele umaniste nu mai sunt luate în considerare, ci doar științele tari, cele care au ceva de spus în raport cu economia. Vă puteți imagina o societate fără cultură umanistă, fără o cultură a literelor? Aceasta este realitatea. Astăzi Voltaire nu ar mai găsi un editor, pentru că nu ar aduce bani, în acest punct s-a ajuns. Somnul rațiunii naște coșmaruri.

Bizanțul e un teren îngropat. De ce să mai studiem Bizanțul? Pentru că are un sens, o tradiție bizantină, ortodoxă. Nu vreau să identific Bizanțul cu Biserica, dar este o realitate de mentalitate, de structuri mentale, care există. Pe de altă parte, Bizanțul a fost demonizat multă vreme de Occident. Acum lucrurile, efectiv, se schimbă. De douăzeci de ani se vede o dezvoltare enormă a studiilor bizantine. Imaginați-vă că acum, în pragul pensionării, am 18 doctoranzi din toată lumea. În ultima tranșă sunt studenți care provin din China, din Coreea, Canada, Mexic și Argentina, țări care nu au avut Bizanțul în trecutul lor.

De ce să se studieze Bizanțul? Pentru că Bizanțul este la baza Europei de Est, care este tot atât de europeană cum este și cealaltă Europă. Occidentalii, se înșală adesea spunând că Europa coincide cu Carol cel Mare. Ei bine, nu! Sunt două Europe, la fel de europene amândouă, și noi, occidentalii, ne uităm la Bizanț, ne uităm la Europa de Est, la ceea ce am fi putut fi, dar nu am fost. După demonizarea care a avut loc atâția ani, care a dus la condamnarea Bizanțului, acum este momentul reînvierii și al regăsirii în societate a acelor forțe care încă mai cred în valoarea umanistă. România este o țară care se deschide enorm, după atâția ani grei de după război și după o perioadă destul de recentă, în care istoria fusese aproape alungată din societate.”

 

UNIVERSITÉ PARIS 1 (PANTHÉON – SORBONNE)

Mesaj din partea prof.dr. Michel Kaplan, Centre de Recherches et Civilisation byzantines et du Proche Orient médiéval:

„Bogăția moștenirii bizantine în România justifică pe deplin o astfel de școală”

„Legăturile dintre România și civilizația bizantină, bogăția moștenirii bizantine în România justifică pe deplin o astfel de școală. Mi-ar plăcea să particip, la fel ca anul trecut. Din nefericire, motive dincolo de controlul meu mă împiedică să fac asta. Bineînțeles, regret acest lucru și îi mulțumesc lui Charis Messis pentru că m-a înlocuit, cu amabilitate, într-un timp atât de scurt. Cu el, știu că sunteți pe mâini bune.

Bizantinologia este o știință grea și de aceea am susținut întotdeauna eforturile lui Paolo Odorico pentru organizarea acestor școli de vară, care le permit tinerilor bizantiniști să aibă o idee mai bună despre progresul cercetărilor din diferitele domenii ale studiilor bizantine. Astfel de școli le permit tinerilor cercetători să dobândească o cultură științifică și o deschidere care le-ar fi putut lipsi dacă s-ar fi mulțumit cu domeniul precis în care lucrează.”

 

CENTRUL REGIONAL FRANCOFON DE CERCETĂRI AVANSATE ÎN ȘTIINȚE SOCIALE AL UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI

Prof.dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA:Prof.dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA:

„Studiile bizantine din România s-au dezvoltat pe pământ natal”

„Doresc să spun doar că studiile bizantine din România s-au dezvoltat pe pământ natal. A existat, desigur, o tradiţie strălucită înaintea Războiului, o tradiţie care a continuat chiar şi în anii negri, graţie eforturilor Bisericii Ortodoxe. A existat o tradiție, a existat o Filocalie, au existat studii de patrologie, nu am încetat niciodată să traducem. Dar doresc să semnalez, în calitate de director al Centrului Francofon, că, în ceea ce privește studiile bizantine a existat întotdeauna o colaborare între cercetătorii francezi și cei români, începând cu Nicolae Iorga, Berger, Charles Etienne etc.

Înaintea Războiului a fost creat un Institut de Studii Bizantine, ținut de Părinții Asumpționiști la Bucureşti. Au revenit destul de recent și și-au reînceput munca. Înainte de război aveau o mânăstire la Blaj, iar părintele Ademar Mercks mergea deseori la Blaj, unde ținea și un internat pentru elevi săraci, cărora le preda cardinalul Todea, cu care era în relații excelente.

În cultura franceză a existat, într-adevăr, o tradiție disprețuitoare, de ură față de Bizanț, pentru că Bizanțul era asociat cu infamia Occidentului, ca să spunem așa, în ceea ce privește toleranța religioasă, tradiție care i se datorează lui Voltaire, ale cărui opere, într-adevăr, nu se mai vând, după cum bine s-a punctat.

Dar la sfârşitul secolului al XIX-lea Bizanţul a dobândit culori cu adevărat violente, de exemplu, sub pana lui Victorien Sardou, care a avut un succes extraordinar, şi cu rolul Împărătesei Theodora, interpretată de Sarah Bernhardt. Toate acestea erau privite cu interes de opinia românească. Totodată mai era şi celebrul Jean Lombard – celebru în epocă, pentru că în prezent este uitat –, cu o operă, niște intrigi bizare și extravagante, care se numește chiar Byzance şi care se înscrie în linia lui Sallambô, descriind ororile care se petreceau în Constantinopol.

Mai este Paul Adam, un personaj foarte interesant, pentru că este specialist în greacă. Traduce în aceste pagini direct din patrologia greacă. A tradus texte care nu au mai fost traduse înainte și printre altele, în romanul numit „Irène et les eunuques”, care vorbește despre restabilirea credinței de către împărăteasa Irina, comploturile care se leagă între eunuci, despre eunucul Starurakios, Stavrakios sau Stavrikios, - cum doriți să-i spuneți – , și povestește, printre altele, faimosul concurs de frumusețe care a avut loc pentru a i se găsi o soție Împăratului Constantin Isaurianul. Aleasa este o tânără foarte virtuoasă, foarte frumoasă, fiică a unui om sfânt, se numește Maria din Amnia. Or, noi care cunoaștem literatura română, ne dăm seama de un ecou familiar, celebrul Mihail Sadoveanu – celebru pentru români –, care descrie în „Creanga de aur” exact aceeași scenă și nu pot decât să cred că el cunoștea romanul lui Paul Adam, apărut cu zece ani înainte, și din care a preluat esențialul, în pagini care nu îi datorează nimic scriitorului francez, pagini intraductibile, de o mare frumusețe, dar care ar putea fi traduse. În orice caz, cineva ar putea traduce în limba franceză „Creanga de aur”. Ni se povestește exact aceeași istorie, doar că, într-o inflexiune romantică, Maria din Amnia este îndrăgostită de un călugăr tânăr și frumos, un dac, care este faimosul Kesarion Breb, este o iubire ideală, dar Kesarion Breb se întoarce în munții Valahiei pentru a-și continua riturile – să le zicem ambigue, pentru că sunt niște rituri păgâne, legate de Zamolxis, precreștine. Cred că Paul Adam și Mihail Sadoveanu au găsit un câmp artistic, se află într-o legătură remarcabilă.”

 

INSTITUTUL DE ȘTIINȚĂ, CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE AL UNIVERSITĂȚII „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

Prof.dr. Daniela Țurcanu Caruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate:Prof.dr. Daniela Țurcanu Caruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate:

„Instituțiile noastre se angajează să organizeze împreună Școala Anuală de Studii Bizantine”

„Vara aceasta, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a semnat un acord împreună cu Institutul de Știință, Cultură și Sprirtualitate din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, prin care instituțiile noastre se angajează să organizeze împreună Școala Anuală de Studii Bizantine. Am dorit, și sper să fi reușit, să vă putem oferi condiții optime pentru activitățile școlii de vară, atât în ceea ce privește locațiile prelegerilor, cât și cazarea participanțiilor. După ce veți ajunge la Constanța, vă voi putea arăta câteva dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, de o importanță semnificativă pentru cultura și civilizația bizantină în zonă. Pornind din Tomis – Constanța de astăzi – vom parcurge două itinerarii: unul către nord, de-a lungul țărmului Mării Negre, unde vom vizita cetățile Histria, Argamum, Enisala și Halmyris, în Murighiol, iar celălalt către vest, către Dunăre, înspre Carsium, Hârșova zilelor noastre. Voi avea onoarea de a vă oferi o prezentare a obiectului meu de studiu și, totodată, al pasiunii mele în domeniul patrimoniului cultural, pe tema „Arta bizantină în comunicare cu creștinismul”. Am încredere că programul școlii de vară va fi un adevărat succes și vă aștept cu drag peste două zile, la Constanța.

 

12 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată conceptului consacrat de marele istoric Nicolae Iorga, Byzance après Byzance. Astfel, participanții Școlii au descoperit, cu încântare și fascinație, biserica și colecția de artă de la Mănăstirea Stavropoleos, care prelungește, prin formă si decorație, până în secolul al XVIII-lea, glorioasa tradiție a Bizanțului. Ghidați de erudiția și sensibilitatea ghidului mănăstirii, măicuța Aglae Văetiș, cursanții au fost introduși în universul de taină al locului, care păstrează, ca pe niște comori, piese rare din arta și spiritualitatea monastică postbizantină: zeci de manuscrise, cărți de cult și icoane. Vizita tematică a inclus și alte monumente reprezentative din centrul Capitalei, care adăpostesc istoria ultimelor trei secole: Hanul lui Manuc, ultimul caravanserai din Europa, Curtea Veche, prima curte domnească din București, și somptuosul Muzeu Național Cotroceni, care îmbină remarcabil strălucirea și fastul unui palat regal cu eleganța și rafinamentul arhitecturii mănăstirii ctitorite de domnitorul Șerban Cantacuzino, către finele veacului al XVII-lea. Spre sfârșitul zilei, participanții au ajuns la Palatul de la Mogoșoaia, faimoasa ctitorie din 1702 a domnitorului Constantin Brâncoveanu, la curtea căruia a avut loc o adevărată Renaștere bizantină. Arta sa manifestă o împletire a tradiţiilor artistice locale cu tradiţiile bizantine, dar şi influenţe orientale şi chiar forme occidentale ale Renaşterii, cum ar fi şcoala italiană.

 

13 septembrie 2018

Participanții au vizitat sediul ISACCL, iar apoi s-au îndreptat spre situl arheologic romano-bizantin de la Durostorum (Silistra, Bulgaria), vechi centru militar și religios din Moesia, care a dat în secolul al IV-lea martiri precum Iuliu Veteranul, Daisie sau Emilian de la Durostorum. De-a lungul întregii călătorii, dar mai ales în timpul traversării Dunării cu bacul la Ostrov, participanții au putut admira la fiecare pas frumusețea și bogăția peisajelor naturale ale Dobrogei. În fața ruinelor de la Durostorum profesorul Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a evocat confruntarea militară din anul 971, relatată de istoricii Ioan Skylitzes și Leon Diaconul, în care bizantinii conduși de împăratul Ioan Tzimiskes au recucerit fortăreața, aflată sub stăpânirea Țarului Sviatoslav I al Kievului. Orașul a fost denumit apoi Theodoropolis, după numele Sfântului Teodor Stratilat, care le-ar fi asigurat bizantinilor victoria. Participanții au vizitat apoi muzeul de la Adamclisi, special conceput pentru a adăposti toate basoreliefurile și trofeul colosal din monumentul Tropaeum Traiani, dar și materialul arheologic descoperit în cetatea romano-bizantină din vecinătate.

 

14 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată prelegerilor susținute în Sala pictată a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța de către profesori Charis Messis (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța) și Athanasios Semoglou (Universitatea Aristotel din Salonic). Charis Messis a prezentat reperele, subspeciile instrumentele de lucru și dificultățile metodologice ale hagiografiei, sub semnul căreia s-a dezvoltat din Antichitatea Târzie o întreagă literatură. Profesorul a evidențiat felul în care s-a modulat de-a lungul secolelor percepția bizantinilor – dar și a bizantiniștilor – , asupra acestei specii literare în continuă evoluție, care a urmat curentele literare și tendințele artistice ale societății bizantine și pe care clerul a încercat mereu să o normeze, pentru a corespunde unor criterii intelectuale potrivite unui creștin evlavios. Fie că este vorba despre hagiografia naivă a Antichității Târzii, fie că este forma retorică și sofisticată din perioada medie, sau cea clasicizantă din timpul Paleologilor, eroul propus publicului bizantin – sfântul, cuviosul sau mucenicul – are o istorie plasată sub specie aeternitatis, care suscită interes și fascinație. Profesorul Semoglou a avut o prezentare referitoare la orașele fortificate bizantine, reconstituind totodată, cu migală și subtilitate, și istoria mozaicului din absida Mănăstirii Latomos (Hosios David) din Salonic.

 

15 septembrie 2018

Prof. dr. Athanasios Semoglou a evidențiat cu ingeniozitate profundul conținut hermeneutic și schema iconografică bogată din celebra reprezentare paleocreștină de la Hosios David, a lui Hristos înfățișat tânăr și fără barbă, în mandorlă. Conf. dr. Adriana Cîteia (Universitatea „Ovidius” din Constanța) a explorat noțiunea frontierei, atât în sens spațial, pur geografic, dar mai ales în sensul simbolic din imaginarul bizantinilor. Flexibilitatea frontierei a reflectat dinamica relațiilor dintre Imperiu și barbaricum și a definit un spațiu identitar, cu axele sale politice și religioase. Domnul cercetător dr. Gabriel Talmațchi (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța) s-a axat cu meticulozitate asupra reprezentărilor iconografice de pe monedele bătute la Histria în perioada elenistică târzie – potrivit autorului, efigia zeului Helios ar demonstra un cult oficial al zeului la Histria, dar și în celelalte orașe de la Pontul Euxin, care aveau legături comerciale cu insula Rhodos. La finalul zilei, masteranzii și doctoranzii au avut prilejul de a-și prezenta temele de cercetare și de a primi sugestii și informații de la colegi și profesori.

 

16 septembrie 2018

Participanții au avut ocazia de a vizita Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, gazda evenimentului, și de a admira artefactele din istoria milenară a Dobrogei, și Edificiul cu Mozaic, un monument unic în estul Europei, prin dimensiunile sale. De asemenea, domnul prof. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a prezentat bazele domeniului paleografiei, disciplină prealabilă a filologiei și a criticii de text, oferind exemple reprezentative de tipuri de scriere, materiale și suporturi de scris.

 

17 septembrie 2018

Școala Anuală de Studii Bizantine a continuat în monumentala Sală pictată de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța sub semnul diversității de abordări ale reprezentărilor bizantine. Prof. dr. Polymnia Katsoni (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia) a abordat cu eleganță subiectul fiscalității în Bizanț, evidențiind de-a lungul secolelor privilegiul pe care îl aveau anumite categorii de indivizi sau anumite orașe, de a fi scutiți de plata taxelor. Prof. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia) a continuat cu prezentarea tehnicilor de descifrare a scrierilor bizantine, în timp ce prof. univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris), directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine, a conferențiat despre felul în care bizantinii – dar și bizantiniștii – își concep și exprimă propriile reprezentări literare, prezentând totodată o grilă de lectură care ține seama de audiența vizată de autorul bizantin și de contextul epocii. După prelegeri, masteranzii și doctoranzii au avut din nou prilejul de a-și prezenta temele de cercetare și de a primi sugestii și informații de la colegi și profesori.

 

18 septembrie 2018

Ziua a fost dedicată aproape în totalitate vizitării cetății Histria, sub ghidarea captivantă și erudită a conf. univ. dr. Valentin Bottez (Facultatea de Istorie, Universitatea din București). Șantierul arheologic de la Histria este unul din cele mai importante situri din România, atât prin calitate și cantitatea descoperirilor, cât și prin perioada istorică neîntreruptă pe care acestea o acoperă (sec. VII a.Chr. – sec. VII p.Chr.). Săpăturile din ultimii ani au oferit rezultate importante: săpătura Universității din București, pe Sectorul Acropolă Centru-Sud (din al cărui colectiv face parte și conf.dr. Valentin Bottez, alături de colegele lector dr. Alexandra Țârlea și lector dr. Alexandra Lițu), a dus la descoperirea unei noi insule de locuire romano-bizantine (sec. VI p.Chr.), prima care va fi analizată în întregime după metode moderne și interdisciplinare.

 

19 septembrie 2018

În ultima zi a Școlii Anuale de Studii Bizantine, participanții au putut audia prelegerea despre fiscalitatea în Bizanț din secolele IX-XI a prof. dr. Polymnia Katsoni (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia) și pe cea dedicată artei bizantine creștine, susținută de prof. dr. Daniela Țurcanu Caruțiu (Universitatea Ovidius din Constanța), care a prezentat, în lumina icoanelor, universul bizantinilor ca fiind unul plin de culoare și pasiune. Prof. dr. Dan Grigorescu, directorul științific al ISACCL, a încheiat lucrările Școlii Anuale de Studii Bizantine, exprimându-și recunoștința față de oamenii și instituțiile care au făcut posibil evenimentul și totodată, nutrind speranța că proiectul Școlii va continua și în anii următori. La final, participanților li s-au înmânat diplomele de participare, într-o atmosferă festivă.

 

REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI

ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ

11-19 septembrie 2018
București, Constanța

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea Ovidius din Constanța, Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța organizează, sub coordonarea științifică a profesorului Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris), o școală de studii bizantine cu subiectul „Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”, care va avea loc la București și la Constanța, între 11 și 19 septembrie 2018.

Prof. univ. dr. Paolo Odorico (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris) director științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine
Dr. Ana-Maria Răducan (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului) responsabil de proiect al Școlii Anuale de Studii Bizantine

 

Candidați din Albania, Armenia, Cipru, Federația Rusă, Grecia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Moldova, România și Turcia la Școala Anuală de Studii Bizantine

 

În urma unei evaluări riguroase, Comisia de Selectare a reținut 16 candidați. Aceștia vin din 10 țări, după cum urmează: Albania (1), Armenia (1), Cipru (1), Federația Rusă (1), Grecia (3), Italia (1), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1), Republica Moldova (1), România (5) și Turcia (1).

Candidații selectați de Comisie vor beneficia de cazare pe tot parcursul desfășurării Școlii de Vară, atât la București, cât și la Constanța, mesele asigurate de organizatori, precum și de participare gratuită la excursiile organizate în contextul programului Școlii. De asemenea, candidații selecționați vor fi contactați individual de către organizatori pentru stabilirea detaliilor administrative legate de sosirea lor la București.

Școala Anuală de Studii Bizantine – „Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”, ediția 2018 reprezintă un demers semnificativ al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului în direcția consolidării cunoștințelor în materie, dar și a interacțiunilor între specialiștii consacrați ai domeniului, atât naționali, dar și internaționali. Prin participarea unor personalități de renume ale Studiilor Bizantine, cum ar fi profesorii Paolo Odorico (EHESS, Paris), Michel Kaplan (Université Panthéon-Sorbonne, Paris), Christian Gastgeber (Academia din Viena), Alexander Alexakis (Universitatea din Ioanina), Athanasios Semoglou (Universitatea din Salonic), Școala de Vară își propune crearea unui spațiu de dezbatere și interacțiune între masteranzi, doctoranzi și tineri cercetători, pe de o parte și cercetători și profesori consacrați ai domeniului, pe de altă parte. Totodată, se dorește stabilirea unui spațiu de diseminare a informațiilor, precum și emulare a mecanismelor de lucru și cercetare, aplicate specific pe tematici aparte cum ar fi: reprezentări literare și hagiografice, perspective numismatice, gestionarea frontierelor Imperiului Bizantin, perspective urbane asupra arhitecturii bizantine.

Ghid tematic - Școala Anuală de Studii Bizantine 2018 - „Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă”

 

 

click aici pentru a citi Ghidul tematic al Școlii Anuale de Studii Bizantine 2018

 

 

 

 

 

 

 

APEL PENTRU PARTICIPARE

 

Comitetul de organizare al Școlii de Vară de Studii Bizantine ”Reprezentări ale Bizanțului în istorie, literatură și artă” invită persoanele interesate să asiste la lucrările Școlii de Vară să-și depună candidatura în acest sens.

Avem disponibile 10 locuri pentru persoanele care doresc să audieze prelegerile profesorilor invitați, precum și dezbaterile moderate în cadrul sesiunilor de Q &A. Publicul participant va avea acces la lucrările Școlii de Vară ce se vor desfășura la Universitatea Ovidius din Constanța și la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța.

Din motive obiective nu putem asigura publicului participant cazarea și masa la Constanța, și nici deplasările la obiectivele turistice incluse în program, acestea fiind rezervate exclusiv profesorilor și participanților bursieri ai Școlii de Vară.

Pentru înscriere, cei interesați sunt rugați să trimită un email la adresa: office@institutlevant.ro în care să-și exprime intenția în acest sens și care să cuprindă următoarele informații: statutul academic (student, masterand, doctorand, cercetător, altele), domeniul de activitate, telefonul și adresa de email la care pot fi contactați.

Data limită: 31 august 2018, ora 14.00, ora României.

Participanții din public vor primi la finalul Școlii de Vară diplome de participare, care să ateste prezența lor la lucrările desfășurate ca public-auditor.

 

APEL DE CANDIDATURI

Pot participa studenți înscriși la master, doctorat și tineri cercetători postdoctoranzi. Este necesar ca studenții să înțeleagă cele două limbi în care se va desfășura evenimentul (franceză și engleză). La sfârșitul cursurilor se vor elibera diplome de participare. În anexă se poate găsi programul preliminar și o scurtă descriere a siturilor romano-bizantine propuse pentru excursii.

Organizatorii lansează un apel de candidaturi pentru 30 de locuri, care prevede: participare gratuită la cursuri, excursii la siturile arheologice și o masă. De asemenea, sunt prevăzute și 16 locuri de cazare la București și la Constanța.

Selecția studenților care vor beneficia de aceste facilități se va face pe criterii științifice și academice.

Data limită de trimitere a candidaturilor:

Candidații se pot înscrie, folosind următoarele e-mailuri: office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro, până la data de 20 august, ora 16 (ora României). Se vor atașa următoarele documente:

  • O scrisoare de motivație (maximum o pagină)
  • Un curriculum vitae în care să figureze clar studiile urmate, domeniul de activitate și lista de publicații.
  • Orice alt document pe care candidatul îl consideră relevant pentru a-și justifica cererea.

CV-ul, scrisoarea de motivație și celelalte documente relevante (dacă este cazul) vor fi scrise în limba engleză.

Candidații selecționați vor fi înștiințați pe data de 22 august.

Alte informații pot fi solicitate Anei-Maria Răducan: raducan_ana_maria@institutlevant.ro.

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE - EDIȚIA 2018

 

REGULAMENT DE SELECȚIE A PARTICIPANȚILOR

 

SECȚIUNEA 1. ORGANIZATORUL OFICIAL AL EVENIMENTULUI

Evenimentul este organizat și desfășurat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, denumit în continuare ISACCL. Participanții la eveniment sunt obligați să respecte termenii și condițiile prezentului Regulament de Selecție, care va fi făcut public pe site-ul https://institutlevant.ro/, ISACCL își rezervă dreptul de a modifica Regulamentul de Selecție, urmând ca eventualele schimbări să intre în vigoare numai după anunțul în prealabil pe site.

SECȚIUNEA 2. CONDIŢII DE ELIGIBILITATE

Pentru ca participanții la acest eveniment să fie eligibili este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

  1. Să fie studenți înscriși la master, doctorat și tineri cercetători postdoctoranzi (vârsta maximă 35 ani). Este necesar ca studenții să înțeleagă cele două limbi în care se va desfășura evenimentul (franceză și engleză).
  2. Trimiterea candidaturii, care constă într-o scrisoare de motivație (maximum o pagină), un curriculum vitae în care să figureze clar studiile urmate, domeniul de activitate și lista de publicații, orice alt document pe care candidatul îl consideră relevant pentru a-și justifica cererea. Candidatura va fi trimisă folosind următoarele e-mailuri: office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro, până la data de 20 august, ora 16 (ora României).

SECȚIUNEA 3. PROCESUL DE SELECȚIE

Procesul de selecție cuprinde următoarele etape:

1. Înscrierea participanților (8-20 august 2018)– prin trimiterea candidaturii folosind următoarele e-mailuri: office@institutlevant.ro și raducan_ana_maria@institutlevant.ro, până la data de 20 august, ora 16 (ora României).

2. Selectarea participanților (21 august)

Comisia de selectare a participanților se compune din :

  • Domnul prof. univ. dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al ISACCL.
  • Doamna dr. Andreea Grecu, director general ISACCL.
  • Domnul prof. Univ. Dr. Paolo Odorico, directorul științific al Școlii anuale de Studii bizantine.
  • Doamna dr. Ana- Maria Răducan, expert în cultura romană și bizantină ISACCL, secretar de comisie.
  • Doamna dr. Oana-Elena Brânda, expert ISACCL, secretar de comisie (membru supleant).

Barem de corectare

În selectarea candidaților se va ține seama și de repartiția geografică (se urmărește selectarea unor candidați care provin din cât mai multe țări străine, în special din cele care au legătură cu Levantul și, de asemenea, din diferite localități din România), de echilibrul dintre numărul de fete și băieți și de echilibrul dintre numărul de masteranzi, doctoranzi și postdoctoranzi (vârsta maximă 35 de ani) și de specializarea diferită a acestora (istorie, teologie, literatură, istoria artei).

Se vor puncta:

A. Motivația candidatului de a participa la Școala anuală de studii bizantine – 40 puncte, repartizate astfel :

  • 40 puncte – motivație foarte bine argumentată, raportată la studiile și la preocupările anterioare și la felul în care Școala anuală de studii bizantine îi este de folos candidatului pentru traseul său ulterior.
  • 30 puncte – motivație bine argumentată, raportată la studiile și la preocupările anterioare, dar în care nu se arată și felul în care Școala anuală de studii bizantine îi este de folos candidatului pentru traseul său ulterior.
  • 20 puncte - motivație slab argumentată, din care lipsește fie afinitatea candidatului cu domeniul studiilor bizantine, fie felul în care Școala anuală de studii bizantine îi este de folos candidatului pentru traseul său ulterior.
  • 10 puncte – motivație slab argumentată, în care nu se arată nici afinitatea candidatului cu domeniul studiilor bizantine, nici felul în care Școala anuală de studii bizantine îi este de folos candidatului pentru traseul său ulterior.
  • Un punctaj suplimentar (până la 20 de puncte) poate fi acordat candidaților care argumentează lipsa accesului la noile informații în domeniu sau calitatea științifică a specialiștilor invitați.

B. CV-ul și lista de publicații – 60 puncte, repartizate astfel:

  • 20 de puncte pentru studii de specialitate în domeniul bizantinologiei (istorie, literatură, teologie, istoria artei)
  • 20 de puncte pentru publicații relevante în domeniul bizantinologiei (pentru minimum 4 publicații – 20 puncte, 3 publicații – 15 puncte, 2 publicații – 10 puncte, 1 publicație – 5 puncte, 0 publicații – 0 puncte).
  • 20 de puncte pentru participări la diverse conferințe / școli de vară / manifestări în domeniul bizantinologiei (pentru maximum 4 participări – 20 puncte, 3 participări – 15 puncte, 2 participări – 10 puncte, 1 participare – 5 puncte, 0 participări – 0 puncte).

Un punctaj suplimentar (până la 20 de puncte) poate fi acordat candidaților care aduc orice alt document relevant în sprijinul cererii lor (condiție financiară precară, scrisori de recomandare, diverse diplome și certificate etc).

3. Publicare listă finală (23 august 2018) – pe site-ul Institutului, ora 08:00.

Tuturor participanților li se vor comunica rezultatele prin e-mail pe 23 august, începînd cu ora 8,30.

La nevoie, în cazul în cazul în care nu vor fi suficienți candidați înscriși, termenul se poate extinde.

SECȚIUNEA 4. PROTECȚIA DATELOR PERSONALE

ISACCL se obligă să respecte prevederile legale privind protecția datelor personale obținute pe durata evenimentului. Ca atare, ISACCL se angajează să păstreze confidențialitatea datelor personale ale participanților la prezentul eveniment și să le utilizeze conform legislației în vigoare.

 

 

ANGAJAMENT

click aici pentru descărcarea documentului

 

 

PROGRAM

 

Marți, 11 septembrie

18.00 Deschiderea Școlii Anuale de Studii Bizantine, ediția 2018, Universitatea București (Bd. Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46)

Mesaje de bun venit

Prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președintele Consiliului Științific al ISACCL

Prof. univ. dr. Paolo Odorico. École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS), Paris, directorul științific al Școlii Anuale de Studii Bizantine

Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, directorul Centrului Regional Francofon de Studii Avansate în științe sociale al Universității din București

Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, membru al Consiliului Științific al ISACCL

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universității din București, membru al Consiliului Științific al ISACCL

Prof. univ. dr. Remus Pricopie, Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, membru al Consiliului Științific al ISACCL

Prof. univ. dr. Sorin Rugină, Rectorul Universității Ovidius din Constanța

Prof. univ. dr. Sorin Colesniuc, Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța

 

Miercuri, 12 septembrie – vizită tematică Byzance après Byzance

9.00 Vizită tematică ghidată la Muzeul Cotroceni

11.00 Vizită tematică în Centrul Vechi al Capitalei - Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Mănăstirea Stavropoleos

13.30 Pauză de prânz

15.30 Vizită tematică la Palatul Mogoșoaia

 

Joi, 13 septembrie

9.00 Plecarea participanților spre Constanța

Deplasarea va include vizite ghidate la situl arheologic din Durostorum (Bulgaria), Mănăstirea Dervent (cu pauză de prânz) și Păcuiul lui Soare (în funcție de condițiile meteorologice).

18.00 Cazarea participanților la Constanța

19.00 Cină

 

Vineri, 14 septembrie

9.00 - 10.00 Prelegere prof. univ. dr. Paolo Odorico (EHESS, Paris), „Reprezentări literare în Bizanț” (I)

10.00 - 10.30 Sesiune de întrebări și răspunsuri

10.30 - 10.45 Pauză de cafea

10.45 -11.45 Prelegere prof. univ. dr. Athanasios Semoglou (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia), „Reprezentări ale orașului în arhitectura bizantină” (I)

11.45 - 12.15 Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.15 - 14.30 Pauză de prânz

14.30 – 15.30 Prelegere prof.univ.dr. Charris Messis, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța)

15.30 – 16.00 Sesiune de întrebări și răspunsuri

16.00 - 16.15 Pauză de cafea

16.15 - 17.30 Prezentările temelor de cercetare ale doctoranzilor și masteranzilor

17.30 - 18.00 Sesiune de întrebări și răspunsuri

19.00 Cină

 

Sâmbătă, 15 septembrie

9.00 - 10.00 Prelegere prof. univ. dr. Athanasios Semoglou (Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia), „Reprezentări ale orașului în arhitectura bizantină” (II)

10.00 - 10.15 Sesiune de întrebări-răspunsuri

10.30 - 10.45 Pauză de cafea

10.45 - 11.45 Prelegere conf. dr. Adriana Cîteia (Universitatea „Ovidius” din Constanța), „Reprezentări ale frontierelor în Imperiul Bizantin”

11.45 - 12.15 Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.15 - 14.30 Pauză de prânz

14.30 - 15.30 Dr. Gabriel Talmațchi, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, „Reprezentări numismatice în Bizanț”

15.30 - 16.00 Sesiune de întrebări-răspunsuri

16.00 - 16.15 Pauză de cafea

16.15 - 17.30 Prezentările temelor de cercetare ale doctoranzilor și masteranzilor

17.30 - 18.00 Sesiune de întrebări și răspunsuri

19.00 Cină

 

Duminică, 16 septembrie

11.00 Vizitarea orașului - vizită ghidată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și la Edificiul cu Mozaic.

13.30 Pauză de prânz

15.00 Prelegere in situ - prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), „Reprezentări în paleografia bizantină” (I)

19.00 Cină

 

Luni, 17 septembrie

9.00 - 10.00 Prelegere prof.univ.dr. Polymnia Katsoni, Universitatea din Thessalonik, Grecia

10.00 - 10.30 Sesiune de întrebări și răspunsuri

10.30 – 10.45 Pauză de cafea

10.45 – 11.45 Prelegere prof.univ.dr. Charris Messis, École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, Franța)

11.45 - 12.15 Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.15 - 14.30 Pauză de prânz

14.30 - 15.30 Prelegere prof. univ. dr. Alexandros Alexakis (Universitatea din Ioanina, Grecia), „Reprezentări în paleografia bizantină” (II)

15.30 - 16.00 Sesiune de întrebări-răspunsuri

16.00 - 16.15 Pauză de cafea

16.15 - 17.15 Prelegere prof. univ. dr. Paolo Odorico (EHESS, Paris), „Reprezentări literare în Bizanț” (II)

17.15 - 18.30 Sesiune de întrebări și răspunsuri

19.00 Cină

 

Marți, 18 septembrie

8.00 Deplasare Constanța-Histria – cu vizitarea sitului arheologic de la Histria

Prelegere in situ conf. univ. dr. Valentin Bottez (Universitatea din București), „Reprezentări ale cultului Imperiului în provincii”

12.30 Pauză de prânz

15.00 Vizitarea sitului arheologic de la Enisala

17.00 Vizitarea sitului arheologic de la Halmyris

20.00 Înapoiere la Constanța. Cină

 

Miercuri, 19 septembrie

9.00 - 9.30 Prelegere Prof. univ. dr. Daniela Țurcanu Căruțiu, director al Institutului de Știință, Cultură și Spiritualitate, Universitatea “Ovidius” din Constanța, “Arta bizantină în corelație cu creștinismul”

9.30 – 10.00 Prelegere dr. Ana-Maria Răducan (ISACCL), „Reprezentări ale erosului în teologia bizantină”

10.00 - 10.30 Sesiune de întrebări și răspunsuri

10.30 - 10.45 Pauză de cafea

10.45 - 11.45 Prelegere prof.univ.dr. Polymnia Katsoni, Universitatea din Thessalonik, Grecia

11.45 – 12.00 Sesiune de întrebări și răspunsuri

12.00 Decernarea diplomelor de participare din partea ISACCL – prof. univ. dr. Dan Grigorescu, director științific ISACCL.

13.00 Pauză de prânz

15.00 Deplasare la situl arheologic Carsium (Hârșova)

21.00 Înapoierea participanților în București.

 

Vizite tematice ghidate în București

București este capitala României și cel mai mare oraș al țării. Legenda spune că orașul și-a luat numele de la un cioban, Bucur, întemeietorul unui schit din această zonă. Prima atestare a cetății București apare în anul 1459, în timpul voievodului Vlad Țepeș. Între anii 1459 și 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică. Începând cu secolul al XVI-lea, orașul se dezvoltă foarte mult economic, datorită legăturilor comerciale cu Imperiul Otoman și cu negustorii greci. Se extinde treptat, până ajunge în anul 1862 capitala Principatelor Unite Române și mai apoi a României. Arhitectura elegantă și atmosfera sa i-au adus în perioada interbelică supranumele de “Micul Paris”.

 

Vizite ghidate la situri arheologice

În antichitate, Dobrogea se numea Schythia Minor sau Mikra Skythia. În secolul I a.Chr. teritoriul a intrat sub sfera de influență a regatului pontic al lui Mitridate al VI-lea Eupator. Din anul 28 a.Chr. a fost integrată în provincia romană Moesia Inferior de către împăratul Augustus. Majoritatea cetăților romano-bizantine au fost întemeiate de romani pe locul unor foste așezări getice: Tropaeum Traiani, Capidava, Carsium, Beroe, Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodunum, Ibida, Durostorum. Cele mai multe dintre ele au continuat să existe până în secolul al VII-lea, după care au fost abandonate. Altele au o istorie mai veche, care începe din secolul al VII-lea a.Chr., când coloniștii greci au întemeiat aici mai multe cetăți, precum: Histria, Tomis, Callatis, Argamum, Halmyris, Aegyssos, Axiopolis.

După 395, Dobrogea intră în componența Imperiului Bizantin. Sub domnia lui Iustinian (525-548) multe dintre aceste cetăți sunt restaurate. În secolul al VI-lea au fost întreprinse și schimbări în domeniul bisericesc, astfel că în Scythia Minor se aflau 15 episcopate subordonate mitropoliei de la Tomis, numărul mare de basilici creștine indicând importanța deosebită a creștinismului în aceste zone. Dobrogea a făcut apoi parte din primul Țarat Bulgar (secolele VII-X), din Imperiul Bizantin (secolele X-XI), cel de-al doilea Țarat Bulgar (secolele XII-XIII), Valahia (secolul al XIV-lea) și Imperiul Otoman (secolele XV-XIX). După 1878, partea de nord a Dobrogei a intrat în componența Principatelor Române.

 

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu