Renașterea culturală a „Drumului Mătăsii”

„Legăturile politice dintre state se pot rupe în câteva ore,
legăturile economice în câteva luni, legăturile culturale nu se distrug nici după secole”.

Tasin Gemil, Director al Institutului de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai,
primul ambasador al României în Azerbaidjan (1998 - 2003),
ambasadorul României în Turkmenistan (2004-2008)

 

 

Un proiect de anvergură pentru mileniul trei:

“Great Silk Road”

În septembrie 1990, la Vladivostok, într-un discurs susținut la conferința „The Asia-Pacific Countries: Dialogue, Peace, Cooperation”, Eduard Șevarnadze prezenta un proiect de anvergură: “Great Silk Road”.  Ultimul ministru de Externe al Uniunii Sovietice, arhitect al sfârșitului Războiului Rece, devenit apoi preşedinte al Georgiei, a continuat să gândească global şi în noua configuraţie politică internaţională.

Primul pas a fost dezvoltarea unui proiect regional, inclus în această vastă strategie globală: TRACECA, coridorul de transport între Europa Centrală şi Asia de Sud-Vest, care să traverseze estul Europei, Marea Neagră, Caucazul, Marea Caspică, Asia Centrală.

În 1996, România se afla în afara proiectului TRACECA, iar președintele Emil Constantinescu a folosit cu tenacitate toate întâlnirile sale cu liderii politici pentru a le desena pe hartă poziţia centrală a României şi, mai ales, situarea ei la intersecţia principalelor coridoare de transport din Antichitate: coridorul N-S, numit şi „Drumul Ambrei”, între Marea Baltică şi Marea Egee, şi coridorul E-V, care avea să devină cunoscut sub numele „Drumul Mătăsii” şi care lega China de estul Europei.

TRACECA, coridorul de transport între Europa Centrală şi Asia de Sud-Vest, care să traverseze estul Europei, Marea Neagră, Caucazul, Marea Caspică, Asia Centrală

La 15 iulie 1998, în discursul susținut în fața Congresului SUA, președintele României pleda pentru implicarea SUA în renașterea „Drumului Mătăsii”. Apelul nu a rămas fără răspuns. Congresul a finanțat studiile de fezabilitate pentru transportul petrolului şi al gazelor din Marea Caspică spre Europa Occidentală prin România și, ulterior, prin Slovenia și Croația, iar după îndepărtarea de la putere a dictatorului Slobodan Miloșevici, și prin celelalte state ex-iugoslave. Cu doar câteva zile înaintea vizitei de stat în SUA, în timpul unei vizite în Georgia, inaugurase împreună cu Eduard Șevarnadze linia de ferryboat Constanţa – Poti.

n discursul susținut în fața Congresului SUA, președintele României pleda pentru implicarea SUA în renașterea „Drumului Mătăsii”

În septembrie 1998, în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt „Refacerea vechiului Drum al Mătăsii”, de la Baku, unde au participat 32 de şefi de stat, Emil Constantinescu semna în numele României „Acordul de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia”.

Acordul de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia

Demersurile lui Emil Constantinescu pentru renașterea „Drumului Mătăsii” și includerea României în acest proiect au continuat și după încheierea mandatului de președinte, la reuniunile Institutului East-West, la Summit-urile Eurasia de la Istanbul, la Forumurile Internaţionale de la Baku, la conferinţele Clubului de la Madrid sau ale Academiei Mondiale de Artă și Știință de la Alma-Ata.

În 2013, China lansa propriul său proiect „Belt and Road Initiative”. Pentru realizarea acestuia, China a dezvoltat cooperarea cu ţările Europei Centrale şi de Est în cadrul proiectului „16 + 1”.

În vara anului 2017, Emil Constantinescu era invitat în China, la conferinţa “China’s New Role in International Relations: The Prospects of One Belt One Road Initiative”, organizată de Peking University şi Pangoal Institution, în parteneriat cu Nizami Ganjavi International Center.

Astăzi, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului poate facilita în mod concret dezvoltarea proiectelor dedicate patrimoniului cultural al țărilor străbătute de „Drumul Mătăsii”, în special în zona Caucazului (Turcia, Armenia, Georgia, Azerbaidjan), dar și în România, la Constanța. Levantul, care a fost o punte milenară între civilizaţia occidentală şi cea a Extremului Orient, poate construi prin educaţie şi dialog multicultural pacea durabilă într-un viitor mai sigur pe care îl dorim toți.

 

„Portul Constanța pe Drumul Mătăsii”

Dimensiune culturală pentru un proiect economic

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime“,  “Constanța Port Business Association” și “Silk Road Association” au organizat vineri, 22 iunie 2018, masa rotundă cu tema „Portul Constanța pe Drumul Mătăsii“. Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, unul dintre inițiatorii acestui proiect, a vorbit despre dimensiunea lui culturală și a prezentat demersurile întreprinse în mandatul său prezidențial pentru includerea României pe „Drumul Mătăsii”.

Prezența președintelui României 1996-2000 la masa rotundă organizată în Gara Maritimă a marcat două decenii de la discursul în care pleda pentru implicarea SUA în acest proiect vizionar, susținut în Congresul Statelor Unite. Două decenii de la inaugurarea liniei de ferryboat Constanța-Poti. Și două decenii de la semnarea „Acordului de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia”

Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„Proiectele mari rămân în istorie pentru că ele crează solidarități naționale, regionale și internaționale”

 

„Proiectele mari rămân în istorie pentru că ele crează solidarități naționale, regionale și internaționale”

 

„România la răscruce”

Parteneriat între Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Academia Navală „Mircea cel Bătrân”

La 3 iunie 1997, președintele României, Emil Constantinescu, lansa public, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, programul „România la răscruce”, al cărui obiectiv declarat era acela de a fixa portul Constanța pe traseul petrolului caucazian spre Europa occidentală și, mai întâi, includerea României în proiectul regional TRACECA, parte a strategiei globale de renaștere a „Drumului Mătăsii”. Preocuparea asiduă a preşedintelui Emil Constantinescu avea să-şi găsească un prim succes la conferinţa de la Helsinki, din septembrie 1997, când s-a trasat o nouă configuraţie a căilor de transport, iar România a fost inclusă pe harta coridoarelor europene. Demersurile pentru construcția oleoductului Constanța-Trieste, inclus în proiectul Inogate, demarat de Comunitatea Europeană în 1996 pentru asistența sistemelor de transport de petrol şi gaze din zona Mării Caspice spre Europa, au ocupat, la rândul lor, un prim plan în programul „România la răscruce”. Tot în septembrie 1997, în timpul vizitei oficiale în China, Emil Constantinescu le prezenta preşedintelui Jiang Zemin şi premierului Li Peng progresele realizate în colaborarea Asia Centrală – Europa Centrală în domeniul transportului și, de asemenea, proiectul renaşterii „Drumului Mătăsii”, gândit de Eduard Şevarnadze şi adoptat de preşedinţii Turciei, Azerbaidjanului şi României.

21 de ani mai târziu, la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, și comandorul Octavian Tărăbuță, comandantul Academiei Navale, au semnat acordul de parteneriat în vederea derulării în comun a unor activități incluse în proiectul multianual „Dobrogea. Punte între Extremul Orient și Occident”.

 

Parteneriat între Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Academia Navală „Mircea cel Bătrân”

 

Octavian Tărăbuță, comandantul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

Prin natura profesiei lor, ofițerii de marină sunt deschiși către universalitate”

„Marinarii au contacte cu toate culturile și civilizațiile lumii și împrumută de la ele ce este valoros. Dar nu suntem numai beneficiari, ci și furnizori de cultură. Înțelegem obiectivele proiectului dumneavoastră și ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, sunt comune cu multe dintre obiectivele noastre. Acest parteneriat ne onorează și sperăm să vă fim de folos.”

„Prin natura profesiei lor, ofițerii de marină sunt deschiși către universalitate”

 

Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„Înțelepciunea de a ne uni pentru un proiect major”

„Sunt singurul care mai trăiește din grupul de fondatori ai proiectului inițial de renaștere a „Drumului Mătăsii”.

În iunie 1997, am ales Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” pentru a lansa cel mai important proiect al mandatului meu prezidențial „România la răscruce”. După ce am fost ales președinte, Eduard Șevarnadze mi-a propus să lucrăm împreună la proiectul de renaștere a “Drumului Mătăsii”, cea mai mare provocare a secolului XXI. Ne-am întâlnit și am discutat despre asta la Istanbul, în timpul unei conferințe dedicate cooperării la Marea Neagră, împreună cu Suleyman Demirel, președintele Turciei, și Heidar Alyev, președintele Azerbaidjanului. Ulterior, l-am cooptat în acest grup și pe Nursultan Nazarbayev, președintele Kazahstanului. Atunci am stabilit primele relații diplomatice între România și Azerbaidjan. Nu era vorba de o relație diplomatică oarecare, ci de una pusă în slujba unui mare proiect. Era important ca noul ambasador să aibă prestigiu academic și, fiind vorba de o zonă turcofonă, să cunoască limba. Pentru a deveni ambasador în Azerbaidjan, profesorul Tasin Gemil a renunțat la un contract cu Universitatea din Ankara. Asta înseamnă să slujești o idee.

Ceilalți inițiatori mi-au conferit misiunea de a prezenta proiectul de renaștere a „Drumului Mătăsii” în China, Japonia și Statele Unite ale Americii. În timpul vizitei de stat în SUA, am susținut un discurs în Congres, onoare rezervată, în ultimii două sute de ani doar pentru trei președinți din Europa de Est, Lech Walesa, Vaclav Havel și cu mine, iar în acel discurs am pledat pentru implicarea SUA în proiectul de renaștere a „Drumului Mătăsii”. Un an mai târziu, într-o conferință organizată în Senatul SUA, alături de președinții din zonă, am pus accent pe componenta culturală.

Primii pași au fost de ordin economic și s-au concretizat prin proiectul prezidențial „România la răscruce” și includerea României pe harta coridoarelor de transport europene. Anul acesta, în septembrie, se împlinesc 20 de ani de la semnarea “Acordului de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia”. Inaugurarea liniei de ferryboat Constanța-Poti a fost efectul imediat. Închisă la sfârșitul mandatului meu, ea a fost redeschisă mai târziu și de următorii președinți. Din păcate, proiectele TRACECA și INOGATE, conducta Constanța-Trieste, al cărei studiu de fezabilitate fusese realizat cu sprijin american, au stagnat. Și asta dovedește cât de greu poate fi găsită înțelepciunea de a ne uni pentru un proiect major. Solidaritatea care lipsește mediului politic poate fi refăcută în mediul academic. Este singura speranță a celor din mediul universitar.”

Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru pentru Cultura și Civilizația Levantului

 

Dan Grigorescu, Director științific al Instititului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„O parte a Levantului se află sub apă și nimeni altcineva nu ar putea studia mai bine această parte a istoriei”

“În momentul lansării proiectului “România la răscruce”, eram directorul programului “Tempus”, lansat de Comisia Europeană pentru țările aflate în procesul de aderare. Fiecare țară avea obligația de a organiza o întâlnire cu toate celelalte, iar în 1997 a venit rândul României. Am hotărât ca acest eveniment să aibă loc la Constanța având drept parteneri cele trei universități din oraș: Universitatea “Ovidius”, Academia Navală “Mircea cel Bătrân” și Universitatea de Marină Civilă. Am profitat de prezența președintelui Emil Constantinescu la Constanța, pentru lansarea proiectului “România la răscruce”, și l-am invitat la întâlnirea cu delegații “Tempus”. Academia Navală “Mircea cel Bătrân” ne-a invitat la o ieșire în larg cu bricul “Mircea” și a fost un moment extraordinar.

Mi-am dat seama atunci că parteneriatele universitare pot conduce la idei extrem de utile, chiar la introducerea de noi domenii în curiculele tradiționale. Această credință călăuzește activitatea institutului nostru și proiectele dedicate Dobrogei ca model reprezentativ pentru Levant. Ne bucură parteneriatul cu Academia Navală “Mircea cel Bătrân, domeniul acestuia fiind arheologia marină. O parte a Levantului se află sub apă și nimeni altcineva nu ar putea studia mai bine această parte a istoriei.”

Dan Grigorescu, Director științific al Instititului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

 

Tasin Gemil, Director al Institutului de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai:

„România este la răscrucea „Drumului Mătăsii” și „Drumului Ambrei” și are șansa de a fi în centrul acestor dezvoltări viitoare”

„Misiunea pe care am primit-o de la domnul președinte a fost aceea de dezvoltare a relațiilor cu Azerbaidjanul, bazate pe temeiul cunoașterii reciproce. Mi-am axat activitatea pe zona culturală. Obișnuiam să le spun ziariștilor că legăturile politice dintre state se pot rupe în câteva ore, legăturile economice în câteva luni, legăturile culturale nu se distrug nici după secole. Dădeam ca exemplu relațiile cu Iranul. Deși Iranul este acum în partea adversă, lângă Armenia, relațiile culturale cu Iranul continuă. Și de aceea, proiectul care începe să se dezvolte acum, sub egida președintelui Emil Constantinescu și a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, pornește, în primul rând, de la cultură.

În 1995, organizam la Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța un simpozion care a avut un mare succes. Se numea “Marea Neagră, zonă de confluență a civilizațiilor”. Marea Neagră este continuarea Mării Mediterane și extinderea către Marea Caspică. Nu pot fi desprinse, nici în antichitate n-au fost, nici de-a lungul istoriei. Dezvoltarea economică și culturală a acestor zone a fost asigurată de două mari drumuri care se întretaie la Marea Neagră. România este la răscrucea „Drumului Mătăsii” și „Drumului Ambrei” și are șansa de a fi în centrul acestor dezvoltări viitoare.”

Tasin Gemil, Director al Institutului de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu