• Română
  • Engleză
Romanian Presidency of the Council of the EU - Cohesion, a common European value

Un proiect de anvergură pentru mileniul trei: “Great Silk Road”

„Legăturile politice dintre state se pot rupe în câteva ore,
legăturile economice în câteva luni, legăturile culturale nu se distrug nici după secole”.

Tasin Gemil, Director al Institutului de Turcologie, Universitatea Babeș-Bolyai,
primul ambasador al României în Azerbaidjan (1998 - 2003),
ambasadorul României în Turkmenistan (2004-2008)

 

 

Un proiect de anvergură pentru mileniul trei:

“Great Silk Road”

În septembrie 1990, la Vladivostok, într-un discurs susținut la conferința „The Asia-Pacific Countries: Dialogue, Peace, Cooperation”, Eduard Șevarnadze prezenta un proiect de anvergură: “Great Silk Road”.  Ultimul ministru de Externe al Uniunii Sovietice, arhitect al sfârșitului Războiului Rece, devenit apoi preşedinte al Georgiei, a continuat să gândească global şi în noua configuraţie politică internaţională.

Primul pas a fost dezvoltarea unui proiect regional, inclus în această vastă strategie globală: TRACECA, coridorul de transport între Europa Centrală şi Asia de Sud-Vest, care să traverseze estul Europei, Marea Neagră, Caucazul, Marea Caspică, Asia Centrală.

În 1996, România se afla în afara proiectului TRACECA, iar președintele Emil Constantinescu a folosit cu tenacitate toate întâlnirile sale cu liderii politici pentru a le desena pe hartă poziţia centrală a României şi, mai ales, situarea ei la intersecţia principalelor coridoare de transport din Antichitate: coridorul N-S, numit şi „Drumul Ambrei”, între Marea Baltică şi Marea Egee, şi coridorul E-V, care avea să devină cunoscut sub numele „Drumul Mătăsii” şi care lega China de estul Europei.

La 15 iulie 1998, în discursul susținut în fața Congresului SUA, președintele României pleda pentru implicarea SUA în renașterea „Drumului Mătăsii”. Apelul nu a rămas fără răspuns. Congresul a finanțat studiile de fezabilitate pentru transportul petrolului şi al gazelor din Marea Caspică spre Europa Occidentală prin România și, ulterior, prin Slovenia și Croația, iar după îndepărtarea de la putere a dictatorului Slobodan Miloșevici, și prin celelalte state ex-iugoslave. Cu doar câteva zile înaintea vizitei de stat în SUA, în timpul unei vizite în Georgia, inaugurase împreună cu Eduard Șevarnadze linia de ferryboat Constanţa – Poti.

n discursul susținut în fața Congresului SUA, președintele României pleda pentru implicarea SUA în renașterea „Drumului Mătăsii”

În septembrie 1998, în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt „Refacerea vechiului Drum al Mătăsii”, de la Baku, unde au participat 32 de şefi de stat, Emil Constantinescu semna în numele României „Acordul de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia”.

Acordul de bază multilateral privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia

Demersurile lui Emil Constantinescu pentru renașterea „Drumului Mătăsii” și includerea României în acest proiect au continuat și după încheierea mandatului de președinte, la reuniunile Institutului East-West, la Summit-urile Eurasia de la Istanbul, la Forumurile Internaţionale de la Baku, la conferinţele Clubului de la Madrid sau ale Academiei Mondiale de Artă și Știință de la Alma-Ata.

În 2013, China lansa propriul său proiect „Belt and Road Initiative”. Pentru realizarea acestuia, China a dezvoltat cooperarea cu ţările Europei Centrale şi de Est în cadrul proiectului „16 + 1”.

În vara anului 2017, Emil Constantinescu era invitat în China, la conferinţa “China’s New Role in International Relations: The Prospects of One Belt One Road Initiative”, organizată de Peking University şi Pangoal Institution, în parteneriat cu Nizami Ganjavi International Center.

Astăzi, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului poate facilita în mod concret dezvoltarea proiectelor dedicate patrimoniului cultural al țărilor străbătute de „Drumul Mătăsii”, în special în zona Caucazului (Turcia, Armenia, Georgia, Azerbaidjan), dar și în România, la Constanța. Levantul, care a fost o punte milenară între civilizaţia occidentală şi cea a Extremului Orient, poate construi prin educaţie şi dialog multicultural pacea durabilă într-un viitor mai sigur pe care îl dorim toți.

 

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu