Ambasadorul Republicii Kazahstan, în vizită la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

Discuțiile purtate s-au axat pe nevoia dezvoltării relațiilor culturale dintre cele două state, mai ales în contextul pandemiei care a impus restricții majore asupra activităților curente. Chiar dacă sfera economică este preponderentă în relațiile dintre România și Republica Kazahstan, așa cum au subliniat cei doi interlocutori, mai ales prin prisma acordurilor și coridoarelor de transport din care cele două state fac parte, cum ar fi TRACECA, dimensiunea culturală nu trebuie neglijată. Rememorând importanța Drumului Mătăsii, care pornea din China, traversa Asia Centrală și ajungea în Europa,  dezvoltarea relațiilor culturale poate fi de un real sprijin în potențarea relațiilor economice, deja existente.

La invitația Excelența-Sale Nurbakh Rustemov, președintele Emil Constantinescu a luat parte, joi, 10 septembrie 2020, la inaugurarea Pieței Kazahstan din București și dezvelirea bustului poetului Abai Kunanbaev, întemeietorul literaturii naționale kazahe. În după-amiaza aceleiași zile, a acordat un interviu postului național de televiziune din Kazahstan.

Ambasadorul Republicii Kazahstan, în vizită la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

 

„Abai Kunanbaev este un simbol pentru modul în care a introdus și dezvoltat în Kazahstan ideile iluministe și umaniste ale culturii occidentale. În același timp, este și un ctitor al culturii naționale”

 

Aș vrea, pentru început, să mulțumesc pentru invitația de a participa la inaugurarea Pieței Kazahstan și dezvelirea bustului marelui poet și filosof Abai Kunanbaev. Suntem încă în pandemia care ne-a condamnat la o izolare nefirească, iar participarea la aceste evenimente arată că, pe lângă sănătatea trupească, trebuie să avem grijă și de sănătatea spirituală. Ea se poate menține bucurându-ne de a afla lucruri noi și de a fi împreună.

Suntem aici pentru a afla lucruri noi despre Kazahstan și a ne îmbogăți cunoașterea. Fac parte dintre românii, puțini, probabil, care cunosc foarte bine această țară. Aceasta este și rațiunea invitării mele aici. Am fost în Kazahstan într-o vizită de stat de cinci zile, însoțit de jumătate din Guvern, cu douăzeci și doi de ani în urmă, când țara se afla într-o situație economică destul de dificilă. Atunci am avut ocazia să aflu despre proiectele vizionare ale conducerii statului. Pentru mine a fost ușor de înțeles, ca profesor de geologie am o viziune asupra resurselor minerale pe plan mondial. Iar în Kazahstan există cele mai importante resurse minerale din lume. Știm cu toții despre resursele sale de gaze naturale și petrol, dar mai puțini știu că este cel mai mare producător și exportator de uraniu. În același timp, are rezerve încă neexploatate de terre rare, fără de care tehnologia viitorului nu poate exista. Are zăcăminte de aur, terenuri fertile. Era necesar, și este necesar în continuare, un management inteligent al acestor resurse. În vizitele ulterioare, în calitate de membru al Board-ului Academiei Mondiale de Artă și Știință și al Clubului de la Madrid, am văzut cum proiectele vizionare, inclusiv capitala, au prins viață. Astana, astăzi Nursultan, unde am fost și pe o căldură cumplită și pe un frig cumplit, este unul dintre cele mai moderne orașe din lume.

În timpul primei mele vizite, i-am spus președintelui Nursultan Nazarbaev cât de important ar fi, pentru Kazahstan și pentru exporturile sale, să considere România drept o viitoare poartă spre Uniunea Europeană. Apoi, în 1999, la Universitatea Columbia, am participat împreună la relansarea Drumului Mătăsii. Atunci, la Washington, ca și în alte ocazii, la toate întâlnirile dintre Europa Centrală și Asia Centrală, am precizat că Drumul Mătăsii nu a fost doar un drum al schimburilor comerciale, ci și un drum al schimbului de idei. A pus în legătură civilizația Orientului Îndepărtat cu civilizația Asiei Centrale, civilizația Europei Centrale și a Europei Vestice și a creat o emulație excepțională. Levantul, Bizanțul și chiar România au jucat atunci rolul unei punți între civilizații.

Am vorbit despre relațiile economice. Vorbind despre cultură, cunoașterea este și mai redusă. Nu știu câți dintre dumneavoastră au auzit până în acest moment de poetul Abai Kunanbaev. Probabil că nici în Kazahstan nu sunt mulți care știu ceva despre Eminescu. Rolul pe care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și l-a asumat este de a face mai bine cunoscute aceste culturi. Abai Kunanbaev a fost jurist, poet, traducător, filosof. Pentru a înțelege mai bine arta lui, trebuie să vă gândiți la generația pașoptistă, la generațiile oamenilor de cultură care au construit statele naționale. Este un simbol pentru modul în care a introdus și dezvoltat în Kazahstan ideile iluministe și umaniste ale culturii occidentale, dar, în același timp, și un ctitor al culturii naționale. Imaginați-vă ce ar fi fost România fără marii oameni de cultură care au creat Unirea Principatelor, statul independent român, România Mare. Astăzi, din păcate, oamenii de cultură nu par să mai aibă aceeași importanță. Poate că, participând la această întâlnire, ne vom gândi mai mult la rolul pe care ei trebuie să-l joace în dezvoltarea administrativă și economică. Nu există relații economice fără un mediu prietenos, iar acest mediu prietenos poate fi asigurat de afinitățile culturale, care aduc apoi apropieri umane.

 

„În Levant, există un tip de relații pe care Occidentul le-a uitat. Astăzi, Europa Occidentală a uitat ce înseamnă sacrificiul pentru un țel măreț”

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu