„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

Sala Senatului Universității „Ovidius” din Constanța
22 iunie 2018

ȘCOALA ANUALĂ DE STUDII BIZANTINE REPREZENTĂRI ALE BIZANȚULUI ÎN ISTORIE, LITERATURĂ ȘI ARTĂ
„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”



Lansarea proiectului

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”



Dobrogea, gazda multor culturi și civilizații, spațiul în care 16 minorități etnice trăiesc în armonie, păstrându-și specificul și convingerile culturale și religioase, reprezintă modelul pe care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului îl propune ca posibilă soluție pentru rezolvarea conflictelor interetnice și interconfesionale din spațiul Levantului.

 

Obiective:

  • Cercetarea istoriei, culturii si tradițiilor numeroaselor etnii dobrogene
  • Evidențierea valorilor  patrimoniale, naturale si culturale ale Dobrogei, în  scop educativ și cultural  țintind, de asemenea, protecția și valorificarea acestora
  • Identificarea regiunilor cu potențial de dezvoltare durabila conform criteriilor UNESCO pentru crearea geoparcurilor

Însumate, aceste obiective vizează cunoașterea aprofundată a modului  de conviețuire îndelungată și productivă  a unor etnii, multe dintre ele cu rădăcini în spațiul Levantului.

Metode și strategii de cercetare:

Sunt cele specifice domeniilor de cercetare implicate - natură, cultură, etnii –,  un rol deosebit având  promovarea interdisciplinarității dintre acestea. Proiectul  se bazează  pe  abordarea holistică a patrimoniului natural (cu cele doua sectiuni: biotic-biodiversitate și abiotic-geodiversitate) și a  patrimoniului cultural (cu componentele tangibil și intangibil - tradiții), strategie  integrativă  modernă, practicată  în  dezvoltarea  economică și socială a regiunilor.

Durata:

Proiect trianual (2019 – 2021) structurat în etape anuale corespunzătoare celor trei regiuni geologice și geografice ale Dobrogei: Dobrogea de sud, centrală și de nord.

În perioada  1 iunie - 20 decembrie 2018  este prevăzută  desfășurarea unei  etape pregătitoare pentru încheierea parteneriatelor, constituirea echipelor tematice și stabilirea planului detaliat de activități al acestora. În această etapă se vor desfășura vizite și studii în teren cu caracter explorator pentru definitivarea planului de activități în cadrul grupurilor de lucru ale proiectului.

Cadrul partenerial al proiectului:

În proiect conlucrează, cu obiective specifice, trei echipe de cercetători:

  • Istorie-arheologie: cercetarea unor situri relevante pentru perioada romano-bizantină, insuficient cunoscute sau necercetate până în prezent;
  • Etniile dobrogene și culturile lor: istorie, tradiții, integrare în contextul social al regiunii;
  • Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei: evaluarea stării de conservare și valorificare a siturilor naturale și culturale; documentare pentru crearea unui nou geoparc UNESCO

Valorificarea rezultatelor parțiale și finale ale proiectului:

Rezultatele cercetărilor vor fi tipărite în publicația bianuală a  ISACCL – „International Journal of the Levant Studies” -, vor face obiectul unor reuniuni (conferințe, simpozioane) naționale și internaționale.

La sfârșitul proiectului va fi publicată o monografie asupra  Dobrogei naturale și culturale, în trei volume dedicate regiunilor Dobrogea de sud, Dobrogea centrală și Dobrogea de nord, cu evidențierea istoriei și culturii etniilor care împart acest teritoriu.

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

Expoziție la Muzeul Național de Geologie
București, 11 iulie 2018

„De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei”

Muzeul Național de Geologie găzduiește expoziția „De la meșteșug la artă. Prelucrarea pietrei”, organizată în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Institutul Geologic al României. La vernisaj, Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României, Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie și Arheologie din Constanța și prof. univ. dr. Dan Grigorescu, directorul științific al ISACCL au prezentat expoziția ca fiind rezultatul îmbinării între estetic și științific, dintre experiența arheologilor și cea a geologilor, reliefând toate palierele pe care a fost folosită piatra, de la construcții la artă.

Vizitatorul care reușește să se smulgă pentru o clipă din iureșul grăbit de pe Calea Victoriei pentru a intra în lumea tăcută a pietrelor din mica expoziție va descoperi, în lumina celor 114 piese care acoperă aproape șase mii de ani de istorie, o întreagă lume, atât de îndepărtată acum: lumea omului antic, cu toate angoasele și aspirațiile sale. Fie că sunt unelte, statui, vârfuri de săgeată, proiectile de catapultă sau elemente decorative și cultice, fiecare obiect din piatră poartă sub învelișul lui o poveste de viață, care ar fi putut fi și a noastră. Povestea pietrelor tăcute dezvăluie o existență relativ simplă, în care oamenii trăiesc în ritm cu legile naturii, o existență marcată de nesiguranța războaielor, de practicarea agriculturii, a negoțului și a  meșteșugurilor, dar în care arta, cultul și religia au un rol foarte important. Cel mai prețios și rar exponat din expoziție ne reamintește că timpul este cel mai important lucru dăruit omului. Este un instrument de măsurat timpul, un cadran solar prins între coarnele unui taur, datând din secolul al II-lea, descoperit la Cumpăna. Alături de el veghează, sculptat în marmură de o desăvârșită finețe, chipul adormit al tânărului zeu al morții, Thanatos.

Toate piesele provin de la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța. Expoziția poate fi vizitată până pe 22 septembrie 2018.

Prof. univ. dr. Dan Grigorescu:

Director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului

„Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizatia Levantului, unul dintre susținătorii acestei expoziții, are drept obiectiv principal cercetarea științifică asupra culturii și civilizațiilor din spațiul istoric al Levantului, însemnând Orientul mijlociu, Nordul Africii, Balcani și Caucaz, locuri ale originii religiilor, matematicii, medicinei, al multor alte științe,  dar și spațiu de strălucită manifestare a artei, a celei  sculpturale în mod deosebit. Scopul acestor cercetări este evidențierea valorilor culturale ale acestui spațiu al originilor, raportate prezentului și demonstrarea importanței acestor valori pentru o lume a bunei înțelegeri și cooperări.

Între obiectivele Institutului Levant se înscrie și un nou mod de abordare a patrimoniului, un mod care integrează componenta naturală, biologică și geologică a acestuia, cu cea culturală, istorică și artistică.

Expoziția de azi reprezintă o foarte bună ilustrare a ceea ce înseamnă îngemănarea dintre natural și cultural. Piatra în care sunt dăltuite exponatele este chintesența naturii geologice, în timp ce sculpturile sunt expresia elocventă a artei create de talentați meșteșugari.

Piatra și sculptura sunt ceea ce reprezintă trupul și sufletul, o conviețuire între materie și spirit, un spirit din care a exultat, prin mijlocirea pietrei, arta.

Asemenea evenimente cu un profund mesaj cultural, cu deschidere către natură în același timp, sunt extrem de binevenite în peisajul noros, climatic și spiritual, al acestor zile.

Faptul că evenimentul cultural este găzduit de principalul muzeu geologic al țării, în  care piatra prezintă înscrisă în ea istoria vieții, este pentru mine un motiv de bucurie, ca slujitor al geologiei și iubitor al artei.”

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”.
Debut în forță…

A fost o vară plină de activități interesante în acest proiect care-și propune o abordare modernă a valorilor patrimoniale ale Dobrogei și a modului în care acestea se pot răsfrânge benefic asupra locuitorilor din regiunile în care ele se află. Un obiectiv major al proiectului îl reprezintă identificarea regiunilor dobrogene în care modelul propus de UNESCO pentru dezvoltarea regiunilor, modelul geoparc, are cele mai mari șanse de reușită. Timp de aproape trei săptămâni, în iulie și august, mica și entuziasta echipă de profesori, cercetători și studenți de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Universitatea „Ovidius” și Institutul Geologic s-a deplasat pe itinerarii gândite astfel încât să îmbine rezervații naturale, geologice și biologice, situri „Natura 2000”, monumente istorice, care împreună definesc cel mai bine valorile culturale ale unei regiuni.

Traseele au început din sud, de la Limanu și Hagieni și au continuat în etape succesive, în  podișul Casimcei și a canaralelor Dunării din partea centrală a Dobrogei, apoi în regiunea Munților Măcinului, a  Babadagului și Tulcei din  nordul dobrogean.

Au fost vizitate, între altele, rezervațiile naturale de interes complex (geologic, peisagistic, cu floră și faună specifică stepei dobrogene) de la Canaraua fetei, Alah Bair, Dealul  Consul, Capul Doloșman-Jurilovca, rezervațiile botanice și zoologice din jurul lacurilor  Oltina, Vederoasa, Murighiol, unde speciile de păsări abundă, pădurile de la Hagieni, Esechioi, Dumbrăveni, Codru-Babadag, Niculițel, rezervațiile geologice și botanice de  la Topalu, Cheia, Gura Dobrogei, peșterile de la Limanu și La Adam, rezervațiile paleontologice de la Alimanu, Credința, Dealul Bujoare, Cerna, Agighiol, carierele de piatră de la Greci, Iacobdeal, Caugagia, Slava Rusă.

Am poposit mai mult la centrul  de informare al Parcului Național Munții Măcinului, unde am admirat în diorame habitatele specifice Măcinului,  expoziția uneltelor și tradițiilor meșteșugărești, vitrina cu portul specific numeroaselor etnii ce conviețuiesc în  regiune. Am parcurs și  câteva dintre  potecile ce străbat Parcul, ȋntre lacul Iacobdeal și dealul Priopcea. Itinerariile parcurse  ne-au prilejuit  cunoașterea unora dintre monumentele istorice ale Dobrogei, regiunea în care istoria ultimilor 5000 de ani, de la neolitic la perioada  elenistică, la cea romană, romano-bizantină, bizantină și medievală, își păstrează cel mai bine vestigiile. Ne-am oprit la ruinele cetății dacice de la Albești, la cele de  lângă Ostrov ale cetății romane Durostorum, la mânăstirea Dervent, lângă cetatea bizantina Păcuiul lui Soare, la monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, iar apoi, în alte zile, la cetățile mai cunoscute publicului, cele de la Carsium - Hârșova, Capidava și Histria. În nordul Dobrogei nu a fost zi fără  a vizita o cetate: Dinogeția la Garvăn, Enisala, Argamum, Doloșman. Uneori, cum a fost la Halmyris, Murighiol, Ibida, Slava Rusă și Noviodunum (Isaccea), am avut șansa întâlnirii cu arheologii aflați la săpături, care ne-au ghidat. Monumentul paleocreștin de la Niculițel cu cripta celor patru martiri, mânăstirea de la Cocoșu, geamia și mausoleul lui Sari Saltuk de la Babadag, monumentul Independenței  de la Tulcea au fost alte locuri istorice pe traseele noastre.

Deosebit de interesant în timpul vizitelor a fost schimbul de informații între membrii echipei: biologii, cunoscători ai vegetației, insectelor, reptilelor și păsărilor întâlnite, către geologi, care, la rândul lor, au explicat celorlalți structurile tectonice, rocile și fosilele văzute, iar cu toții conectați la evidențierea conexiunilor, care numai în teren pot fi în mod direct observate, între natura vie și cea nevie (geologică). Acesta este, de fapt, modul prin care natura poate fi cu adevărat înțeleasă în integritatea sa și, astfel, mai bine protejată.

Nu toate observațiile din drumul nostru au fost, însă, plăcute, unele chiar supărătoare: grămezile de gunoaie aruncate la întâmplare, lipsa sau precaritatea informațiilor științifice în zonele rezervate și, în mod special, abundența ambroziei dătătoare de alergii.

Peste tot pe unde am trecut am fost atenți la nota specifică etniilor care conviețuiesc în spațiul dobrogean, păstrată în  arhitectura caselor, în obiceiuri, atât cât ne-au permis scurtele noastre vizite să observăm. Etniile reprezintă un capitol important al proiectului pe care îl derulăm , iar la Cobadin, cunoscut pentru importanta sa comunitate turco-tătară, am zăbovit mai mult, pentru a discuta cu primarul în perspectiva unei viitoare întâlniri cu reprezentanții acestei comunități.

Acum, toamna  ne ordonăm ideile și pregătim pașii următori. Cel mai apropiat, pe 29 noiembrie: prezentarea publică a proiectului la București, la Muzeul de Geologie. Sesiune de comunicări și expoziție...... (detalii în curând!).

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”



Conferința de lansare a proiectului

Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului

 

Inaugurarea expoziției

„Cariere de piatră, cetăți și monumente arheologice în Dobrogea”

București, 29 noiembrie 2018
Muzeul Național de Geologie

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, împreună cu Universitatea "Ovidius" din Constanța și Institutul Geologic al României, a organizat, la Muzeul Național de Geologie, conferința de lansare a proiectului Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului. În cadrul evenimentului a fost inaugurată expoziția “Cariere de piatră, cetăți și monumente arheologice în Dobrogea”.

La cinci luni după prezentarea inițială la Constanța, în iunie 2018, conferința a prezentat rezultatele preliminarii ale campaniei din vară și proiecții privind derularea proiectului în următorii ani. În cadrul evenimentului a fost proiectat și un scurt film de prezentare a cercetărilor în teren desfășurate timp de trei săptămâni în Dobrogea, de la sud la nord, de către echipa proiectului, formată din profesori, cercetători și studenți.

În cadrul celor două secțiuni ale conferinței, „Etnografie, Istorie, Arheologie” și „Protecția mediului natural, au fost prezentate studiile ce se vor derula în cadrul proiectului și care vor acoperi diferite segmente de cercetare a acestei provincii, istoria locurilor și a comunităților etnice și religioase, patrimoniul natural și cultural. Coordonatorul proiectului, prof. dr. Dan Grigorescu, director științific al ISACCL a prezentat obiectivele și primele rezultate  ale proiectului, iar conf. dr. Marius Skolka, decan al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole de la Universitatea "Ovidius" din Constanța a prezentat  un "Jurnal de călătorie prin Dobrogea anului 2018", în care au fost rezumate activitățile desfășurate în teren.

Studiile cu tematicile etnografie, istorie și arheologie dobrogeană au  inclus teme diverse: „140 de ani  de la unirea Dobrogei cu România” (prof. univ. dr. Valentin Ciorbea), „Comunitatea tătară  din România este în pericol” (prof. univ. dr. Tasin Gemil), „Cercetările sociologice ale echipelor studențești regale în satele dobrogene” (lector dr. Enache Tușa), „Percepția comunităților dobrogene prin intermediul cărților poștale ilustrate” (geograf Ștefan Manolescu), „Capidava – cetatea de la cotul Dunării. Un mileniu de istorie” (prof. dr. Ioan Carol Opriș), „Geo-arheologie în peisajul tumular al anticului Kallatis: monumentul funerar elenistic de la Movila Documaci (Dobrogea de sud)” (dr. Valentina Cetean și colaboratorii), „Cetățile dobrogene și dezvoltarea regională” (lector dr. Mirela Paraschiv), „Câteva aspecte privind rolul geopolitic jucat de infrastructura majoră de transport în Dobrogea” (lector dr. Andrei Schvab și colaboratorii).

În cadrul sectiunii de „Protecție a  mediului natural”  au fost prezentate lucrările: „Biodiversitatea în cariere – un studiu de caz pentru Cariera Iglicioara” (studenții-doctoranzi Alexandra Telea, Theodor-Sebastian Topliceanu și colaboratorii), „Factorii de impact în ariile protejate din România” (masterandele Geanina Fănaru și Alexandra Elena Şoimu), „Strategii comune de conservare a patrimoniului natural și cultural în situri arheologice” (studenta Sabina Ochiana și colaboratorii). Au fost prezentate, de asemenea, posterele „Habitatele din siturile marine Natura 2000 de la litoralul românesc” (conf. dr. Daciana Sava), „Habitate și specii de plante de interes conservativ din zona costieră a Mării Negre” (prof. univ. dr. Marius Făgăraș), „Individualitatea climatică a Dobrogei” (conf. dr. Marius Lungu), „Potenţialul turistic al Dobrogei de Nord” (lector dr. George Cracu).

Dan Grigorescu: „O abordare holistică a patrimoniului natural şi cultural ȋn beneficiul școlii şi al comunităţilor”

Prof.dr. Dan Grigorescu, director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„O abordare holistică a patrimoniului natural şi cultural ȋn beneficiul școlii şi al comunităţilor”

„Este un moment fericit prezentarea aceasta, între 14 noiembrie, ziua alipirii Dobrogei cu România,  și apropiata sărbătoare a Centenarului României.

Dobrogea este fără îndoială, ţinutul României cel mai reprezentativ pentru spațiul geografic şi spiritual al Levantului, prin cadrul natural, dar ȋn special prin istoria numeroaselor etnii care au convieţuit și convieţuiesc în această zonă. De aici a pornit ideea proiectului Dobrogea, la scurt timp după înființarea, în noiembrie 2017, a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Principalele obiective sunt: cercetarea, în abordare holistică, a patrimoniului natural şi cultural al Dobrogei vizând protecția, administrarea şi valorificarea prin educație și turism a acestuia; cercetarea istoriei, culturii și a tradiţiilor etniilor dobrogene, în vederea unei mai aprofundate cunoașteri a acestora; crearea de geoparcuri, pe baza criteriilor UNESCO, acest tip de arie de protecție dovedindu-se în ultimii ani, drept o modalitate eficientă de dezvoltare a regiunilor cu un importat patrimoniu natural și cultural.

Proiectul se desfășoară în baza acordurilor de parteneriat încheiate de către Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului cu Universitatea “Ovidius” din Constanța și Institutul Geologic al României. Are drept modalitate strategică de abordare colaborarea dintre mediul academic - profesori, cercetători, studenți - și comunitățile din zonele cercetate, bazată pe încheierea unor acorduri de parteneriat între reprezentanța academică în proiect și autoritățile locale. Se bazează pe cunoașterea directă a naturii (hands on), urmărind prin observații în teren, continuate prin cercetări aprofundate, interacțiunea dintre biologic şi geologic, și susține cercetarea interdisciplinară a naturii, înțeleasă în integritate sa: componenta animată (biodiverstate) și cea inanimată (geodiversitate), ambele constituite în ecosistem. Totodată, patrimoniul unei regiuni este considerat integrativ, în cadrul proiectului, cu valorile sale naturale și culturale, o asemenea abordare putând susține dezvoltarea durabilă a unei regiuni, urmând modelul geoparcului UNESCO.

Anul acesta, în vară, timp de trei săptămâni, mica echipă de profesori și studenți a străbătut Dobrogea de la Sud la Nord, în fiecare zi itinerariile cuprinzând, în spiritul proiectului, locuri de interes geologic, biologic, cultural: rezervații naturale, cetăți și monumente arheologice.

Proiectului va fi valorificat prin publicarea monografiei „Dobrogea – Natura, Istorie, Cultura”; organizarea de manifestări științifice, expoziții, publicații în revistele ISACCL; reflectarea cunoștințelor dobândite în cursurile de specialitate și în programele universitare.

Dobrogea este un ținut minunat, cu peisaje aparte, cu abundente locuri de interes științific și cultural, cu oameni primitori, iar diversitatea comunităților etnice adaugă un plus de interes istoric și social ținutului. Numai cei care străbat Dobrogea de la un capăt la altul, așa cum am făcut noi, își pot da seama, în mod temeinic, de aceste realități și le pot integra într-un studiu complex și aprofundat, menit să îmbunătățească unele dintre aspectele negative constatate, care nu sunt puține, și să contribuie la creșterea vizibilității locurilor, cu efect benefic asupra locuitorilor.

O să dau acum cuvântul principalilor conducători ai organizatorilor: domnul Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, doamna Delia Dumitraș, care conduce Muzeul de Geologie, gazda acestui eveniment, și domnul profesor Marius Skolka de la Universitatea "Ovidius" din Constanța, principalul partener în acest proiect și reprezentantul instituției.”

Emil Constantinescu: „Institutul nostru poate fi o gazdă pentru cei care își dedică viața cercetării și găsesc în cercetare o rațiune de a fi și nu de a avea”

Prof. dr. Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului:

„Institutul nostru poate fi o gazdă pentru cei care își dedică viața cercetării și găsesc în cercetare o rațiune de a fi și nu de a avea”

„Domnul profesor Grigorescu a evocat Centenarul. A fost, și încă mai este, prilejul multor discursuri mai mult sau mai puțin pompoase. Când vorbim despre Levant, vorbim despre milenii și atunci mai potrivită mi se pare o poveste. După milenii, toată istoria ajunge o poveste, dar, uneori, poveștile sunt mai adevărate chiar decât istoria. De aceea m-am gândit să vă spun povestea acestui Institut.

Ea s-a născut în momentul în care, conducând Academia de Diplomație Culturală din Berlin, trebuia să deschid cursurile pentru studenții și masteranzii care veneau din toată lumea. Nu aveam o temă și m-am sfătuit cu prietena și colaboratoarea mea apropiată, Zoe Petre, căreia îi aduc acum un omagiu pios. Ne-am gândit că, pentru un curs introductiv, ar fi potrivită povestea Levantului.

De ce să vorbești despre Levant la un curs de diplomație culturală? Pentru că, dacă reușești să găsești moduri de înțelegere, vorbind despre un teritoriu perceput numai ca o zonă a conflictelor și a războaielor, atunci poate ai o șansă mai mare să deschizi un dialog real. Pe de altă parte, Levantul este leagănul civilizației occidentale. Aici s-au născut algebra și geometria,  astronomia și filosofia, istoria și geografia, poezia și teatrul, ideea olimpică. Aici a fost locul imperiilor. În succesiunea lor cunoscută, imperiile asirian, babilonian, egiptean, grec (sub Alexandru cel Mare) sau roman, califatele arabe, imperiile persan și otoman nu s-au creat numai prin sabie. Ele au creat o cultură și o civilizație comună, un anumit tip de psihologie colectivă, care și astăzi, după mii de ani, continuă să se individualizeze. După căderea Constantinopolului, o parte din elita greco-romană a rămas pe loc și a fost folosită de către Imperiul Otoman, care și-a creat astfel o altă cultură.  Altă parte a migrat în Italia, ducând cu ea tot ce a reprezentat cultura, filosofia și arta greacă și, prin urmare, acolo a început Renașterea. Civilizația occidentală, mai ales după Revoluția industrială, a căpătat acea forță economică și, apoi, militară, care i-a permis să stăpânească restul lumii, difuzând astfel cultura formată în Levant. Imperiile britanic, francez, spaniol, portughez, ca orice imperiu, au cultivat și o anumită aroganță. Levantul a devenit locul în care erau transferate toate relele Occidentului, care a încercat să se autoprezinte ca un model perfect. Și așa s-a creat această imagine, a unui loc plin de tensiuni, pe un fond de sărăcie față de bogăția afișată a Occidentului cuceritor și arogant. Churchill, de altfel, a mers și mai departe, spunând că Balcanii, parte a Levantului, au mai multă istorie decât își pot permite.

La aproape trei decenii de la căderea ultimului mare imperiu, cel sovietic, putem observa decadența Occidentului. O decadență vizibilă prin căderea nivelului cultural și prin pierderea valorilor morale. Într-un fel, se repetă ceea ce s-a întâmplat, nu într-o zi, nu într-un an, nu într-un deceniu, nu într-o sută de ani, ci în mai multe sute de ani la căderea Imperiului Roman. Cu infrastructură glorioasă, putere economică și puteri militare excepționale, Imperiul Roman, care a generat prima globalizare din istorie, și-a început decadența când și-a pierdut valorile morale, când s-a ajuns la pâine și circ. Toți cei care au studiat istoria în profunzimea ei spun că nu migrațiile au doborât Imperiul Roman, el a pierit din interior, în momentul în care și-a pierdut valorile morale.

Această readucere în atenție a culturii și civilizației Levantului poate reprezenta o reîntoarcere spre leagănul în care s-au creat valorile occidentale. Este un proiect ambițios, dar, așa cum am putut observa, poate să creeze și reacții potrivite. Am fost surprins în momentul în care am lansat inițiativa Levant pentru pace în Orientul Mijlociu, repede devenită Inițiativa Levant pentru pace globală, de răspunsul pe care l-am primit. Pentru a prezenta această inițiativă, am fost invitat de trei ori la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în prezența secretarului general ONU, a unor lideri religioși importanți, a unor personalități științifice și culturale, Preluată de Coaliția interparlamentară pentru etică globală, Inițiativa Levant pentru pace globală a mai fost prezentată la UNESCO, în Congresul Statelor Unite, în Senatul Franței, în Parlamentul Israelului. Se bazează pe o idee foarte simplă: nu putem construi o pace sustenabilă, chiar dincolo de rezolvarea conflictelor deschise sau înghețate, decât printr-un dialog bazat pe înțelegerea Celuilalt. Această idee, așa cum este acceptată astăzi, reprezintă mai mult decât principiul mult evocat al toleranței. Toleranța înseamnă că te accept. Accept că exiști, dar, până la urmă, va trebui să primești ideile mele. Un dialog adevărat, care poate să stea la baza diplomației culturale, pe care am susținut-o și o susținem în continuare, este bazat pe înțelegerea Celuilalt, pe ideea că din acest dialog poți să câștigi. Pentru asta trebuie să revenim la fundamentele culturii. Este ceea ce încearcă să facă astăzi Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Dobrogea este reprezentativă pentru Levant, un pod între cultura Orientului Îndepărtat și cultura vestică. I-am dedicat două dintre proiectele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, iar profesorul Grigorescu va prezenta astăzi rezultatele din anul pregătitor al proiectului Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului, a cărui durată este de trei ani.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care au văzut în Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului o speranță pentru cercetarea științifică românească în domeniul umanistic, dar și în acea zonă de confluență dintre domeniul umanistic și științele naturii. Este meritul profesorului Grigorescu, care a dezvoltat această idee într-o viață întreagă și a extins-o la conceptul de geoparc, al cărui părinte este în România.

Într-o lume a consumului, a luptei disperate pentru bani și privilegii, credem că institutul nostru poate fi o gazdă pentru cei care își dedică viața cercetării și găsesc în cercetare o rațiune de a fi și nu de a avea.”

„Varietatea petrografică a Dobrogei a reprezentat pentru civilizațiile și imperiile despre care domnul profesor Grigorescu a vorbit atât de frumos materia primă în construcția așezărilor omenești”

Dr. Delia Dumitraș, director al Muzeului Național de Geologie:

„Varietatea petrografică a Dobrogei a reprezentat pentru civilizațiile și imperiile despre care domnul profesor Grigorescu a vorbit atât de frumos materia primă în construcția așezărilor omenești”

„Încep prin a vă spune că pentru noi, ca instituție, colaborarea cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este o onoare. Această colaborare s-a dovedit a fi fructuoasă pentru că, iată, lansăm astăzi a doua expoziție pe care o organizăm împreună.

Atunci când domnul președinte Emil Constantinescu, îndrumătorul meu de doctorat, mi-a spus, prima dată, titlul acestui proiect, și anume “Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, m-am gândit că acest ținut restrâns între Dunăre și Marea Neagră este și martor al unor fenomene geologice manifestate diferit în cursul a sute de milioane de ani, fenomene care s-au finalizat prin formarea unei regiuni de o mare varietate petrografică. Tocmai această varietate petrografică a Dobrogei a reprezentat pentru civilizațiile și imperiile despre care domnul profesor Grigorescu a vorbit atât de frumos, materia primă în construcția așezărilor omenești, a cetăților șau a fortificațiilor militare. De la aceste civilizații ne-au rămas până astăzi urme importante ale culturii materiale, care se regăsesc pe toată suprafața Dobrogei.

Aceste elemente și această varietate de roci le veți vedea la expoziția pe care o inaugurăm astăzi “Cariere de piatră, roci și cetăți dobrogene”, pe care vă invit să o vizionați și în numele Institutului Geologic.”

„Observațiile privind siturile cercetate au inclus și factorii de impact, dar și relația acestora cu speciile și habitatele din zonă”

Conf. univ. dr. Marius Skolka, decan al Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea "Ovidius" din Constanța

„Observațiile privind siturile cercetate au inclus și factorii de impact, dar și relația acestora cu speciile și habitatele din zonă”

„În vara lui 2018 o echipă de profesori, cercetători și studenți de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, Departamentul de Științe Naturale din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și din cadrul Institutului Geologic au participat la campania ce a presupus o serie de deplasări în Dobrogea. Campania face parte din proiectul „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”, coordonat de profesorul Dan Grigorescu.

Echipa Universității „Ovidius” a cercetat starea de conservare a habitatelor naturale și a speciilor protejate din siturile „Natura 2000” din Dobrogea, dar și aspecte legate de geografia mediului și de turism. A fost evaluată starea de conservare a ariilor protejate din rețeaua „Natura 2000”, analizându-se factorii de impact și evidențiind-se speciile protejate din fiecare arie. S-a acordat o atenție deosebită și speciilor invazive întâlnite atât în aceste arii, cât și în alte tipuri de habitate.

Echipa Facultății de Științe ale Naturii din cadrul Universității „Ovidius” a fost compusă din: prof. univ. dr. Dan Cogălniceanu, șef lucrări, dr. Mirela Paraschiv, asistent univ. dr. Cristina Preda, șef lucrări dr. George Cracu, inginer doctor Daniyar Memedemin, Geanina Fănaru, Alexandra Șoimu, masterande în „Conservarea biodiversității”, Ionuț Bratoșin, student al Facultății de Geografie, biologii Ana-Maria Drăgan, Ovidiu Drăgan, dr. Florina Stănescu, drd. Alexandra Telea, inginerul Dragoș Bălășoiu, drd. Sebastian Topliceanu, coordonarea echipei fiind asigurată de conf. univ. dr. Marius Skolka.

În prima etapă, între 30 iulie și 7 august, a fost evaluată starea de conservare din 22 de arii protejate „Natura 2000”, din sudul și centrul Dobrogei: nouă situri de importanță comunitară și 13 situri de importanță avifaunistică. A doua etapă s-a desfășurat în nordul Dobrogei, între 19-24 august, fiind analizate alte arii protejate „Natura 2000” și obiective din apropierea acestora.

Cercetarea s-a concretizat în redactarea fișelor de observații în teren, în care sunt menționate atât speciile de interes comunitar de plante, nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări și mamifere, cât și principalele caracteristici fizice ale mediului, precum și detalii privind starea de conservare. Observațiile privind siturile cercetate au inclus și factorii de impact, dar și relația acestora cu speciile și habitatele din zonă. Diversitatea factorilor de impact a determinat concluziile privind efectele negative ale acestora asupra ariilor protejate din rețeaua „Natura 2000”. În același timp, observațiile au determinat predicții privind viitorul influenței factorilor de impact asupra siturilor. Cercetarea a relevat o listă lungă de factori, însă cei cu impactul ridicat sunt agricultura, rețelele de comunicații, intruziunile și dezechilibrele, folosirea resurselor biologice, dar și mineritul, silvicultura, urbanizarea.”

Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului

Descărcați aici broșura Conferinței de lansare a proiectului „Dobrogea – martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

 

Imigranți clandestini în Dobrogea:
specii invazive în peisajul dobrogean

Rezumat

 

Marius Skolka
Departmentul de Științe Naturale, Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole,
Universitatea „Ovidius” Constanţa,
e-mail: mskolka@gmail.com

 

Societatea umană se confruntă în prezent cu o serie de fenomene pe care, deşi le-a declanşat într-un mod sau în altul tot omul, nu le poate ține sub control. Unul dintre cele mai importante este cel al aşa-numitelor „invazii biologice”, fenomen care are drept rezultat modificarea drastică şi ireversibilă a habitatelor naturale. Constituind un fenomen la scară globală, invaziile biologice reprezintă un factor care nu poate fi neglijat. Capacitatea speciilor invazive de a produce modificări drastice în habitatele naturale şi de a remodela relaţiile din cadrul ecosistemelor reprezintă un real pericol pentru starea de conservare a acestora.

Din categoria speciilor invazive fac parte un număr foarte mare de specii de plante şi animale, iar amploarea fenomenului şi efectele lui pe termen lung, la nivel global, au făcut ca o serie de state, inclusiv Uniunea Europeană, să reacționeze, impunȃnd o serie de restricții şi luȃnd o serie de măsuri de ordin legislativ. Cu toate acestea, problema speciilor invazive nu este conştientizată de regulă decât atunci cȃnd sunt afectate puternic economia sau sănătatea umană. În cazul habitatelor naturale, în special în cazul rezervațiilor naturale şi a altor arii protejate speciile invazive reprezintă nu numai o prezență nedorită, dar şi un factor de perturbare pe termen mediu şi lung.

În Romȃnia, acest fenomen este prea puţin luat în considerare de către nespecialişti, iar autoritățile se află în situația neplăcută, ca din cauza ignorării sale să nu poată gestiona situaţiile în care astfel de specii îşi fac apariția. Ca să dăm numai câteva exemple, acesta este cazul ctenoforului nord-american Mnemiopsis leidyi, a cărui pătrundere în Marea Neagră a avut ca rezultat final diminuarea stocurilor de peşte exploatabil, a speciei Ambrosia artemisiifolia, al cărui polen are efect alergen asupra omului sau al speciilor de țȃnțari care pot transmite o serie de boli.

În prezent, în condițiile în care schimbarea climei este evidentă, iar dinamica schimburilor economice cunoaşte o amploare fără precedent, fenomenul speciilor invazive a căpătat noi valenţe. Specii noi apar în ritm accelerat, departe de zonele lor de origine, iar efectele pătrunderii lor în noi zone sunt din ce în ce mai evidente. În România au fost semnalate până în prezent circa o mie de specii străine, din care o parte au şi caracterul de specii invazive, iar în Dobrogea se regăseşte o mare parte a acestora. În zona litorală pot fi întâlnite o serie de specii străine şi/sau invazive marine, care au produs în unele cazuri modificări profunde în habitatele marine. Astfel, trei dintre cele mai comune specii de moluşte de la litoralul nostru – bivalvele Mya arenaria, Anadara kagoshimensis şi gasteropodul Rapana venosa ‒ sunt specii invazive, două cu origine în Extremul Orient, iar a treia din zona de nord-vest a Atlanticului de Nord.

În ariile protejate din mediul terestru, impactul cel mai pregnant îl au speciile vegetale, unele dintre ele introduse voluntar de către om în cadrul unor proiecte de împădurire, iar altele pătrunse accidental şi naturalizate. Unele dintre aceste specii vegetale – Pinus nigra, Juniperus virginiana, Amorpha fruticosa, Robinia pseudacacia – au fost utilizate în trecut, în diferite combinaţii sau în populaţii monospecifice pentru împăduriri, creându-se practic niște asociaţii vegetale total improprii zonei geografice a ţării noastre. Alte specii – Ambrosia artemisiifolia, Echinocystis lobata ‒ au pătruns accidental şi s-au răspândit uneori exploziv, alterând ireversibil habitatele naturale.

Concluzionând, putem aprecia că în ariile terestre protejate din Dobrogea, speciile invazive reprezintă un factor de impact care nu poate fi neglijat. Monitorizarea modului în care se dezvoltă aceste specii reprezintă o necesitate din punct de vedere al stării de conservare. De departe, cele mai importante în ceea ce priveşte impactul asupra habitatelor autohtone sunt specii precum Ailanthus altissima, Amorpha fruticosa, Echinocystis lobata, Pinus nigra, care produc modificarea radicală a condiţiilor de microhabitat şi perturbă dezvoltarea speciilor de plante autohtone. Dintre speciile de nevertebrate, trebuie avute în vedere cu precădere, speciile de bivalve dulcicole, iar dintre insecte, specii precum Harmonia axyridis şi Aedes albopictus, care din motive diferite, trebuie monitorizate nu numai la nivelul ariilor protejate, ci şi în localităţi.

„Proiectul Dobrogea-martor al civilizațiilor milenare ale Levantului este un proiect de minte și de suflet”

Din cuvântul Prof. Dan Grigorescu, Director științific al  ISACCL la întâlnirea publică  „România și convergenţele viitorului” organizată la Constanța în zilele de 26 și 27 ianuarie de către Asociația Strategia Dezvoltării României.

 

„Proiectul Dobrogea-martor al civilizațiilor milenare ale Levantului este un proiect de minte și de suflet”

Un proiect „de minte”, pentru că Institutul Levant, aflat la început de drum, trebuie  să-și   identifice  o regiune  a țării  și o problematică în care  valorificarea trecutului cultural și istoric al Levantului să-și găsească o utilă aplicabilitate în perspectiva unui viitor mai bun. Iar, fără îndoială, Dobrogea reprezintă regiunea României în care istoria ultimilor 5000 de ani, de la Neolitic la perioada elenistică, la cea romană, romano-bizantină, bizantină și medievală își păstrează cel mai bine vestigiile. Semne ale trecutului din spațiul levantin sunt cuprinse și în  istoria și cultura etniilor care au trăit și conviețuiesc în Dobrogea. Însăși geografia și natura Dobrogei, cu însemnele aridității și ale reliefului său, mai tocit ca-n alte părți, o face  mai apropiată de o viziune geografică de ansamblu asupra Levantului istoric.                                                                                                                     

Un proiect „de suflet” pentru că cine a străbătut Dobrogea, nu în trecere, ci cercetând-i îndelung aspectele, va simți mereu ecoul prafului și mărăcinilor crescuți peste cetăți antice, va duce dorul mării și al peisajelor dunărene ale Dobrogei. Port nostalgia Dobrogei după ce patru veri la rând, cu mulți ani în urmă, i-am cercetat rocile si fosilele și am lucrat la hărțile sale geologice. Din aceste considerente raționale și sentimentale a început în urmă cu câteva luni proiectul Dobrogea-martor al civilizațiilor milenare ale Levantului.

Ceea ce dă specificitate noului proiect, sperăm și utilitate socială și economică, este modul de abordare holistic în cercetarea naturii, urmărind și valorile sale culturale. La rândul lor,  etniile vor fi studiate nu doar prin cultura, istoria și tradițiile proprii fiecăreia, dar și prin efectele conviețuirii comune, care s-a desfășurat în Dobrogea, secole de-a rândul, fără a genera conflicte interetnice. Abordarea integrativă a naturii și culturii în proiect are, pe lângă un important scop teoretic, legat de relevarea valențelor culturale ale naturii, o țintă practică  directă, dezvoltarea durabilă a regiunilor în care sunt cuprinse valori ale  patrimoniului natural, cât și ale celui cultural. Demonstrarea concretă a acestei afirmații o constituie  modelul Geoparc, lansat în urmă cu 30 de ani de către UNESCO, model urmat cu succes de aproape 200 regiuni din toată lumea, care au dobândit statutul de Geoparc global UNESCO.

Proiectul va continua în acest an, cu o mai mare cuprindere tematică și, implicit, de personal, părții dedicate naturii dobrogene care se bucură deja de interesul mai multor specialiști, i se vor adăuga cercetările arheologilor, istoricilor, etnologilor și etnografilor care și-au exprimat  dorința de a participa la proiect.

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

 

Noi acțiuni în cadrul proiectului „Dobrogea - martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

În zilele de 16 - 18 aprilie 2019 s-au desfășurat, în cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (UOC), trei activități ale proiectului: dezbaterea împreună cu profesori, cercetători și studenți ai UOC a construcției unui geoparc UNESCO în Dobrogea (16 aprilie), conferința dedicată realizărilor proiectului în anul trecut și obiectivelor noului an (17 aprilie), și simpozionul „Cercetarea multiculturalității în Dobrogea - realizări și perspective” (18 aprilie).

Discuțiile din prima zi au antrenat profesori și studenți în jurul regiunii dobrogene care ar întruni cel mai bine condițiile pentru constituirea unui geoparc UNESCO, fiind discutate mai multe regiuni. Cu acest prilej, a început constituirea unui grup de lucru care va vizita aceste regiuni și va stabili contacte cu autoritățile locale. În grupul de lucru se are în vedere antrenarea Asociației studenților voluntari din UOC.

A doua zi au fost prezentate în aula Senatului Universității „Ovidius”, în cadrul a două sesiuni - „Natură și diversitate socio-culturală în susținerea dezvoltării durabile în Dobrogea” și, respectiv,  „Conservarea biodiversității în Dobrogea”, 16 comunicări legate  de  cercetări  în domenii diferite ale naturii biologice și geologice, geografiei economice, istoriei și arheologiei, care ilustrează abordarea complexă și integrativă a Dobrogei în cadrul proiectului. Un mare număr de studenți a  asistat la prezentări, unii chiar intervenind în discuții.  

Cu  această ocazie, în Holul Senatului UOC au fost expuse posterele prezentate în premieră la Muzeul de Geologie din București în cadrul conferinței din 29 noiembrie 2018, precum și o bogată colecție de roci, realizată în urma cercetărilor în teren de anul trecut.

în Holul Senatului UOC au fost expuse posterele prezentate în premieră la Muzeul de Geologie din București în cadrul conferinței din 29 noiembrie 2018

Colecția, ilustrativă pentru geodiversitatea Dobrogei, a fost donată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) Facultății de Științe biologice și agricultură a UOC.

În cea de a treia zi, în sala  lectoratului  de Limbă turcă, s-au desfășurat lucrările simpozionului „Cercetarea multiculturalității în Dobrogea – realizări și perspective”. În cele două sesiuni – „Cercetarea pluralității culturale – surse, principii, metodologie”, respectiv „Comunitatea turcă din Dobrogea – istorie și cultură”, au fost prezentate 18  comunicări  ale unor  cercetători în domeniile etniilor dobrogene, de la universitățile din Constanța, București, Craiova, Cluj -Napoca și Iași, de la ISACCL, precum și de la Muzeul  de Etnografie din Tulcea.   

Sesiunile simpozionului: „Cercetarea pluralității culturale – surse, principii, metodologie” și „Comunitatea turcă din Dobrogea – istorie și cultură”

În cuvântul de deschidere a simpozionului, domnul prof. dr. Sorin Rugină, Rectorul Universității „Ovidius”, a remarcat desfășurarea dinamică a proiectului „Dobrogea - martor al civilizațiilor milenare ale Levantului” care, în mai puțin de un an de la începerea sa, anunță deja rezultate preliminarii în domenii diverse ale naturii, culturii și societății dobrogene, cooptând în activități  un  mare număr de specialiști și studenți ai Universității „Ovidius”.

„Dobrogea, martor al civilizațiilor milenare ale Levantului”

 

Simpozionul “Nature and Culture at the Black Sea”

București, Palatul Parlamentului, 9 mai 2019

În zilele de 8-9 mai 2019 s-a desfășurat la Palatul Parlamentului conferința “Sustainable Development at the Black Sea”(SUST-BLACK) în  organizarea Institutului  Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, sub auspiciile Comisiei Europene, eveniment inclus în Agenda Președinției rotative a României. La cererea organizatorilor, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a pregătit pentru ziua de 9 mai simpozionul "Nature and Culture at the Black Sea “.

În cadrul simpozionului au fost prezentate 15 comunicări  grupate în  4 sesiuni - Importance of the biological and ecological researches for a sustainable development at the Black Sea, Geological researches at the Black Sea, Conservation and valorization  of the natural heritage of the Black Sea, Nature, history and culture at the Black Sea) - comunicări în mare parte realizate prin cercetare multidisciplinară și interdisciplinară, în domenii ale biologiei- ecologiei, geologiei-ecologiei, geologiei -arheologiei, biologiei -arheologiei. În deschidere simpozionului, domnul  Nikolaos Theodossiuou din Grecia a vorbit despre obiectivele sociale ale ONU în  dezvoltarea durabilă a Mării  Negre, iar domnul  Alen Amirkhanian a prezentat preocupările în cercetarea și protecţia mediului în Armenia.

În partea finală a simpozionului, domnul Emil Constantinescu, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, a vorbit despre Dialog cultural şi diplomaţie la Marea Neagră și a răspuns la întrebări. La sfârşitul lucrărilor, participanţii la simpozion s-au alăturat participanţilor la conferinţa SUST-BLACK, unde a fost prezentată „Declaraţia de la Bucureşti”, care anunță lansarea „Agendei de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră” (Bucharest Declaration on the launch of  the Black Sea Research and Innovation Agenda).

 

Click pentru Programul simpozionului și pentru Declarația de la București.

Nu există comentarii.

Adaugă un comentariu