Din cuvântul Prof. Dan Grigorescu, Director științific al ISACCL la întâlnirea publică „România și convergenţele viitorului” organizată la Constanța în zilele de 26 și 27 ianuarie de către Asociația Strategia Dezvoltării României.
„Proiectul Dobrogea - martor al civilizațiilor milenare ale Levantului este un proiect de minte și de suflet”
Un proiect „de minte”, pentru că Institutul Levant, aflat la început de drum, trebuie să-și identifice o regiune a țării și o problematică în care valorificarea trecutului cultural și istoric al Levantului să-și găsească o utilă aplicabilitate în perspectiva unui viitor mai bun. Iar, fără îndoială, Dobrogea reprezintă regiunea României în care istoria ultimilor 5000 de ani, de la Neolitic la perioada elenistică, la cea romană, romano-bizantină, bizantină și medievală își păstrează cel mai bine vestigiile. Semne ale trecutului din spațiul levantin sunt cuprinse și în istoria și cultura etniilor care au trăit și conviețuiesc în Dobrogea. Însăși geografia și natura Dobrogei, cu însemnele aridității și ale reliefului său, mai tocit ca-n alte părți, o face mai apropiată de o viziune geografică de ansamblu asupra Levantului istoric.
Un proiect „de suflet” pentru că cine a străbătut Dobrogea, nu în trecere, ci cercetând-i îndelung aspectele, va simți mereu ecoul prafului și mărăcinilor crescuți peste cetăți antice, va duce dorul mării și al peisajelor dunărene ale Dobrogei. Port nostalgia Dobrogei după ce patru veri la rând, cu mulți ani în urmă, i-am cercetat rocile si fosilele și am lucrat la hărțile sale geologice. Din aceste considerente raționale și sentimentale a început în urmă cu câteva luni proiectul Dobrogea - martor al civilizațiilor milenare ale Levantului.
Ceea ce dă specificitate noului proiect, sperăm și utilitate socială și economică, este modul de abordare holistic în cercetarea naturii, urmărind și valorile sale culturale. La rândul lor, etniile vor fi studiate nu doar prin cultura, istoria și tradițiile proprii fiecăreia, dar și prin efectele conviețuirii comune, care s-a desfășurat în Dobrogea, secole de-a rândul, fără a genera conflicte interetnice. Abordarea integrativă a naturii și culturii în proiect are, pe lângă un important scop teoretic, legat de relevarea valențelor culturale ale naturii, o țintă practică directă, dezvoltarea durabilă a regiunilor în care sunt cuprinse valori ale patrimoniului natural, cât și ale celui cultural. Demonstrarea concretă a acestei afirmații o constituie modelul Geoparc, lansat în urmă cu 30 de ani de către UNESCO, model urmat cu succes de aproape 200 regiuni din toată lumea, care au dobândit statutul de Geoparc global UNESCO.
Proiectul va continua în acest an, cu o mai mare cuprindere tematică și, implicit, de personal, părții dedicate naturii dobrogene care se bucură deja de interesul mai multor specialiști, i se vor adăuga cercetările arheologilor, istoricilor, etnologilor și etnografilor care și-au exprimat dorința de a participa la proiect.
