Apariția virusului SARS-CoV-2 a determinat schimbarea unor atitudini și reorganizarea vieții noastre. Lumea întreagă a trecut de la o stare de normalitate la o stare de urgență. Acum ne pregătim pentru o „noua normalitate”, sub imperiul existenței acestui virus.
Yuval Noah Harari crede că „reacția culturală dominantă la COVID-19 nu este resemnarea, ci un amestec de furie și speranță”. Furia vine din neputința cu care ne confruntăm în gestionarea virusului – în special din punct de vedere medical. Speranța este cea care ne ajută să pornim eforturile de reconstruire a lumii. Pandemia este un test la adresa valorilor și sistemelor în care ne duceam existența fizică și profesională. Speranța nu trebuie confruntată cu uitarea. Să nu uităm că înainte de izbucnirea focarelor de coronavirus, lumea globalizată se confrunta deja cu o serie de probleme cum ar fi migrația, terorismul, criminalitatea transfrontalieră, crizele economice, tensiunile geopolitice, inegalitățile sociale, etc. În lipsa unui interes direcționat specific spre aceste chestiuni, pandemia le-a acutizat. Liderii politici și factorii de decizie trebuie să-și îndrepte atenția din nou spre aceste probleme și să le gestioneze rapid, pentru a preveni exacerbarea lor. Dar lumea nu va fi mai la fel. Trebuie să ne gândim cum să o facem mai bună.
Globalizarea și libertatea de mișcare adusă de aceasta – binefacerile secolului XXI - au devenit acum factori de răspândire a virusului. Una dintre întrebările care se naște acum este: cât de sigură mai este lumea în care trăim? Coronavirusul a invalidat toate elementele noastre de raportare la siguranță. Provocarea este, cum facem lumea să fie sigură din nou?
Odată cu relaxarea măsurilor de carantină în multe din țările lumii și datorită scăderii ratei de deces și infecție, a venit momentul să ne concentrăm atenția pe maniera în care trebuie să reconstruim lumea după această criză. Chiar dacă pericolul nu a trecut și starea de pandemie nu a fost încă ridicată de către Organizația Mondială a Sănătății, este important să acționăm acum, cât încă avem proaspete în minte lecțiile ultimelor luni.
Virusul a demonstrat fragilitatea existenței noastre atât ca indivizi, dar și ca societate. Lumea este iremediabil schimbată – și trebuie să învățăm să trăim așa. Forța de adaptare vine din interiorul nostru, ca indivizi. De aceea, trebuie să construim o societate mai durabilă. Trebuie să învățăm să reducem dependențele globale și să ne concentrăm eforturile pe ceea ce putem face imediat. Trebuie să planificăm viitorul folosindu-ne de datele din prezent, fiind conștienți că acest viitor poate fi oricând invalidat de crize de tipul celei create de COVID-19.
Însă lecția cea mai importantă pe care trebuie s-o învățăm din această criză este cea a adaptabilității. Pandemia de coronavirus ne-a dovedit că suntem din ce în ce mai adaptabili. Celeritatea măsurilor de protecție luate – starea de urgență instituită în multe din statele lumii – a determinat replierea activităților. Această repliere s-a făcut pentru supraviețuire. Însă, când vom depăși etapa de supraviețuire în care încă ne aflăm în prezent, trebuie să începem construirea unei „noi normalități”.
Acesta este momentul critic în care dialogul și cooperarea trebuie valorificate. În timpul pandemiei, statele afectate s-au ajutat reciproc, în timp ce alte organizații internaționale au eșuat lamentabil, deși aveau solidaritatea ca principiu de funcționare. Împreună suntem mai puternici. Chiar dacă problemele identificate sunt globale, soluțiile nu trebuie să fie neapărat globale. Fiecare stat poate va găsi propriile soluții, adaptate la realitățile sale interne. Globale pot, în schimb, fi abordările – avem nevoie atât de o unitate de perspectivă asupra crizelor de acest fel, cât și de o unitate de acțiune, pentru a ne putea proteja unii pe alții.
Avem nevoie de o dezbatere la nivel global, care să schimbe - cel puțin normativ - modul de funcționare al statelor și modul de acțiune al factorilor de decizie. Trebuie să fim coordonați în acțiunile noastre, rapizi în luarea deciziilor, și să încercăm să previzionăm consecințele, tocmai pentru a le evita pe cele negative. Previziunea și anticiparea devin acum cele mai importante instrumente de lucru, fără de care nu ne vom putea raporta la viitor.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului lansează proiectul „Lumea post- pandemia COVID-19: o viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă” și o platformă a mediului academic, menită să reunească opinii din diverse domenii de activitate – educație, cultură, cercetare științifică, progresul tehnologic, resurse naturale și biodiversitate, sociologie, psihologie, diplomație culturală, etică și morală, responsabilitate civică și leadership. Contribuțiile acestora sunt chemate să răspundă la o serie de întrebări:
- Care sunt domeniile cele mai afectate de criza COVID-19 și cum pot fi ele reconstruite?
- Care sunt pericolele cu care se va confrunta societatea viitorului după criza COVID-19?
- Care sunt instrumentele necesare pentru reconstrucția societăților la nivel global după criza de COVID-19?
- Cum ne putem proteja de crizele viitoare, având experiența acestei crize?
- Cum ne vom construi viața după coronavirus?
- Cum va arăta leadershipul viitorului?
Dr. Oana Brânda – responsabil de proiect
Scop
Scopul acestui demers nu este de a oferi soluții sterile sau empirice acestei crize, ci de a crea abordări firești și naturale despre cum pot fi capacitate anumite domenii, și implicit instrumentele de lucru ale acestora, pentru a contribui la reconstrucția globală post pandemie. De asemenea, soluțiile identificate nu trebuie percepute ca fiind rețete standard – ele reprezintă expresia unor viziuni particulare, ce pot fi adaptate și modificate de la caz la caz, pentru a revitaliza acele domenii afectate de pandemie, și de a întoarce societatea globală la normalitatea mult dorită.
Proiectul ”Cum va arăta lumea după pandemie?” își propune colectarea unui număr de contribuții – opinii, eseuri, recomandări, din partea unor specialiști din domenii variate, care vor prezenta propriile soluții și idei de refacere mondială post pandemie. Acestea vor fi prezente pe site-ul ISACCL, urmând a fi reunite într-un volum.
Obiective
- Identificarea vulnerabilităților care au condus la apariția pandemiei;
- Construirea unor instrumente sustenabile de contracarare a acestor vulnerabilități pe viitor;
- Stabilirea unor linii directoare de acțiune în cazul crizelor;
- Valorificarea oportunităților și a lecțiilor rezultate din gestionarea pandemiei;
- Identificarea domeniilor prioritare de acțiune pentru revitalizarea post-pandemie în viitorul apropiat și anti -pandemie pe termen mediu și lung.
Parteneri
Academia Mondială de Artă și Știință pregătește pentru luna iunie 2020, împreună cu Biroul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, conferința internațională „Global Leadership for the 21st Century. Strategies for Transformative Global Leadership”. Conferința se va desfășura în format electronic, pe parcursul a 5 zile – 15-19 iunie 2020, sub forma unor paneluri structurate pe domenii de activitate relevante pentru zonele de interes ale Academiei – pace și securitate, guvernanță și drepturile omului, sănătate și bunăstare, finanțe și mediul de afaceri, economie și ocuparea forței de muncă, educație, energie, ecologie și schimbările climatice și știință și tehnologie. În cadrul conferinței, Institutul va organiza două paneluri – „Responsabilitatea mediului academic în elaborarea unei viziuni și strategii pentru guvernanță globală în secolul XXI” și ”Rolul mediului academic în dezvoltarea durabilă a regiunilor”. Conferința face parte din proiectul amplu realizat de Academie – „Global Leadership in the 21st century”.
Centrul Internațional Nizami Ganjavi a fost activ în strângerea unor opinii despre cum poate fi gestionată mai eficient pandemia de coronavirus. În acest sens, au fost organizate periodic dezbateri online între membrii Boardului Centrului și alți invitați, au fost publicate articole în buletinul centrului - Global Policy Analysis sau au fost redactate scrisori semnate de toți membrii Centrului pe teme specifice. Două astfel de inițiative sunt ”Scrisoarea deschisă adresată ONU, G-20 și guvernelor naționale pe tema COVID-19 și a agriculturii pentru asigurarea siguranței alimentare și nutriționale” și un ”Apel făcut către Consiliul de Securitate al ONU pentru susținerea apelului făcut de Secretarul General ONU pentru încetarea focului la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19”.
Fundația Marmara Group a fost printre primele organizații interesate de colectarea opiniilor și recomandărilor privind pandemia ce începuse să se manifeste la nivel global. În acest sens, a elaborat un newsletter – „Corona Days” – în care a reunit, în aproximativ 70 de contribuții, ideile, gândurile și recomandările membrilor Fundației, colaboratorilor și prietenilor acesteia despre criza care tocmai începea, maniera în care era percepută și felul în care putea fi eficient gestionată în viitor.
Academia de Diplomație Culturală de la Berlin a monitorizat, prin intermediul unui proiect de sănătate globală - Global Health Security Project – toate acțiunile desfășurate în vederea combaterii pandemiei de COVID-19 în următoarele organizații și instituții - Uniunea Europeană, Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Atlanticului de Nord, Uniunea Africană și Casa Albă. Tot în cadrul acestui proiect a fost lansată și Inițiativa „Health Shield Europe”, de către Atlantic Club of Bulgaria. Scopul Inițiativei este de a face propuneri Comisiei Europene pentru luarea de măsuri eficiente care să împiedice apariția pe viitor a unor pandemii asemănătoare.
Rețeaua Universităților de la Marea Neagră este un partener receptiv la proiectul platformei lansate de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. Astfel, Rețeaua Universităților de la Marea Neagră a organizat, până în prezent, 3 video-conferințe în care a urmărit să analizeze impactul pandemiei de COVID-19 asupra activităților mediului universitar în general, și ale mediului universitar din Regiunea Mării Negre, în particular, precum și scenarii despre cum va arăta lumea după pandemie, din punctul de vedere al diverselor domenii de activitate.
Perioada de desfășurare: mai-august 2020
Tematica: educație, cultură, cercetare științifică, progresul tehnologic, resurse naturale și biodiversitate, sociologie, psihologie, diplomație culturală, etică și morală, responsabilitate civică și leadership.
