Președintele Emil Constantinescu și dr. Oana Brânda, manager al proiectului Lumea post-pandemia COVID-19: O viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă, au participat, alături de o serie de alți foști șefi de stat și guvern printre care Bertie Ahern, prim-ministru al Irlandei (1997-2008), Igor Luksic, președintele Croației (2010-2015), Igor Luksic, președintele Muntenegrului (2010-2012) sau Rui Duarte de Barros, prim-ministru Guineea Bissau (2012 -2014), la o masă rotundă care a dezbătut Rolul multilateralismului în fundamentarea societății secolului XXI, organizată de Mișcarea Internațională Indiană pentru Unificarea Națiunilor (MIIUN), cea mai mare organizație studențească din lume, cu peste 25.000 de membri. Evenimentul a constituit un preambul pentru o replică a unei sesiuni a Organizației Națiunilor Unite, organizată a doua zi, unde studenții urmau să joace atât rolurile țărilor membre ONU, cât și pe cele ale intervenienților la masa rotundă din ziua precedentă. În acest mod, opiniile și multiplele perspective exprimate de foștii șefi de stat și guvern aveau nu doar să fundamenteze discuțiile purtate de către „statele ONU”, ci și să informeze și să influențeze pozitiv rezultatele dezbaterilor „în plen” și „rezoluțiile” adoptate în urma acestora.
Provocările anului 2020 au confirmat faptul că, aflată în fața unei crize, majoritatea populației se bazează pe răspunsuri și soluții ferme venite din partea propriilor guverne regionale sau naționale. Astfel, pandemia de COVID-19 a inaugurat o nouă eră în care preponderența deglobalizării și izolaționismului politico-economic, îmbrățișate de din ce în ce mai mulți actori politici și acceptate de pături din ce în ce mai largi ale societății, pune în pericol însăși existența structurilor internaționale multilaterale, care au constituit fundamentul securității sociopolitice a perioadei ulterioare celui de-Al Doilea Război Mondial.
După cum a arătat primul ministru al Irlandei, problemele critice ale omenirii la momentul actual - schimbările climatice, drepturile omului, accesul la servicii de bază, hrană și apă – sunt, de fapt, marile probleme ale generațiilor viitoare. Ele vor fi imposibil de rezolvat individual, în lipsa unei cooperări și a unei bunăvoințe internaționale. Președintele Josipovic a subliniat că multilateralismul reprezintă nu doar o serie de tratate internaționale, ci și o poziție filosofică particulară. Doar pe baza unor fundamente filosofice solide vom putea reforma instituțiile internaționale existente, stimulând dorința statelor naționale de a se angaja cu încredere reciprocă în angajamente și proiecte multilaterale. Din păcate, în loc să întărească capacitatea instituțiilor globale de a face față în mod unitar unor șocuri sistemice de anvergură, pandemia de COVID-19 ne pune în fața unui pericol imediat, putând cu ușurință să distrugă chiar cea mai fundamentală trăsătură pe care ea însăși ne-a relevat-o: umanitatea noastră comună și împărtășită, precum și potențialul unui multilateralism care a permis dezvoltarea unui vaccin în câteva luni, nu decenii cum s-a întâmplat în trecut.
Există tendința de a trece cu vederea faptul că aproape jumătate din populația actuală a lumii nu a împlinit încă vârsta de 24 de ani; mai mult, statisticile arată că o proporție covârșitoare dintre aceștia – 89,7% – trăiesc în țări aflate în curs de dezvoltare. Prezentând aceste cifre impresionante, președintele Luksic a ținut să sublinieze că doar prin intermediul unui multilateralism fundamentat pe susținerea și reformarea instituțiilor internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite sau Organizația Mondială a Sănătății, aceste țări ar putea să asigure protejarea și promovarea intereselor cetățenilor lor la nivel global. Tinerilor, în acest context, le revine obligația de a pune presiune asupra factorilor de decizie locali, naționali și regionali ca aceștia să promoveze și să susțină politice eficiente și eficace, calate pe nevoile viitoare ale tinerelor generații.
Prim-ministrul din Guineea-Bissau, Rui Duerte, a continuat acest portret al societăților în curs de dezvoltare cu o perspectivă emică africană, atrăgând atenția asupra faptului că nicio țară în curs de dezvoltare nu a primit, până în prezent, măcar o doză de vaccin anti-COVID.
Președintele Constantinescu a rezonat cu părerile celorlalți șefi de stat și de guvern prezenți, argumentând și exemplificând realitatea că doar prin intermediul multilateralismului putem da glas celor prea mici sau nesemnificativi, ale căror contribuții se pot dovedi însă de un real ajutor în termeni practici. A mai subliniat că, deși organizații internaționale precum ONU sau OMS au cu siguranță propriile probleme și lipsuri, ele ne-au ajutat să ne armonizăm sistemele operaționale la nivel global, să ne corelăm strategiile, să identificăm și eliminăm acele luări de poziție care pot duce la escaladarea conflictelor, concentrându-ne, în schimb, eforturile întru crearea unei lumi pașnice. Avem astfel, o nevoie clară de multilateralism pentru a ne putea înțelege unii pe ceilalți, pentru a putea comunica mai eficient și pentru a ne asigura că lucrăm cu toții în sprijinul unor țeluri similare ale păcii și armoniei.
