Partener oficial al conferinței ”Global Leadership for the 21st Century. Strategies for Transformative Global Leadership” (15-19 iunie 2020), inițiată de Biroul Națiunilor Unite de la Geneva și Academia Mondială de Artă și Ștință (WAAS), Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) a organizat pe 17 iunie 2020 dezbaterea: ”Rolul mediului academic în elaborarea unei viziuni și strategii pentru guvernanța globală în secolul XXI”.
La această dezbatere, moderată de Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, au participat: prof. Jeffrey Sachs (Universitatea Columbia și director al Centrului ONU de Dezvoltare Durabilă), dr. Ismail Serageldin (vicepreședinte al Băncii Mondiale 1992-2000, fondator al Bibliothecii Alexandrina, co-președinte al Nizami Ganjavi International Center), prof. Luiza Spiru (Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, președinte al Ana Aslan International Academy), prof. Remus Pricopie (rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative), László Borbély (cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, consilier de stat, coordonator al Departamentul de Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, președinte al celei de-a XIX-a sesiuni a Comisiei ONU de Dezvoltare Durabilă 2010-2011), dr. Oana Brânda, responsabilul proiectului „Lumea post-pandemia COVID-19: o viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă”, derulat de ISACCL.
O strategie de guvernanță globală nu poate fi realizată în absența unei definiții clare și a unei conlucrări eficiente între toate domeniile de activitate. Astfel, s-a pus problema unei mai bune gestionări a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în lumina unor instrumente noi de lucru: adevărul și creativitatea. Atât mediul academic, cât și factorii decizionali trebuie să se angajeze într-un dialog pentru identificarea problemelor și soluțiilor potrivite, iar decidenții trebuie să fie un catalizator pentru schimbarea pozitivă în domeniu. Tehnologia este extrem de utilă în îmbunătățirea standardelor de viață, a metodelor educaționale și a sistemelor medicale – ambele extrem de afectate de pandemie. În fine, globalizarea trebuie privită dintr-o nouă perspectivă, și anume, una care să-i valorifice beneficiile pentru viața individului pe termen lung.